2,791 matches
-
și găunoase (De la efort Procust la confort Sisif) devin ținta unor autentice „exerciții de balistică”. SCRIERI: Livada Röentgen, Timișoara, 1994; Ușor, deasupra lumii, Bistrița, 1999; Factorul Șarpe, postfață Mihai Dragolea, Botoșani, 2000; Nicolae Steinhardt. Comentarii literare, Iași, 2001; Memorial cu păianjeni și fructe, postfață Mihai Dragolea, Cluj-Napoca, 2002; Exerciții de balistică, îngr. Ioan Pintea și Sorin Gârjan, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, Iași, 2001-2002 (în colaborare cu Ioan Pintea). Repere bibliografice: Ion
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
cotidianul „Gazeta” din 1934, sub semnătura Cella Marin, și publică, rar, în „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul”, „Democrația”, „Viața românească”, „Femeia”, „Femeia și căminul”, „Frontul plugarilor”, „Dobrogea nouă”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Tomis”, „Iașul literar” ș.a. Prima carte, romanul Pânza de păianjen, îi apare în 1938, fiind reeditat, după 1944, în numeroase rânduri, cu modificări și adăugiri. Urmează, în 1950, romanul Cad zidurile, retipărit în 1965 sub titlul Cartea Mironei și devenit, în următoarele ediții, Mirona. În timpul perioadei virulent dogmatice scriitoarea ilustrează
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
de foști proprietari și chiriași de altă condiție socială. La aproximativ același nivel se află romanul Gențiane (1970), mai puțin izbutite fiind povestirea În căutarea somnului uriaș (1980) și romanul Această dulce povară, tinerețea (1983). În schimb, Pe firul de păianjen al memoriei (1977) e o edificatoare scriere memorialistică. Potrivit aprecierii criticilor, principala realizare a prozatoarei este primul roman. „Pânza de păianjen” simbolizează mediul sufocant al copilăriei Dianei Slavu, fiica unui ins de la „periferia burgheziei”, cu idei și inițiative care îi
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
fiind povestirea În căutarea somnului uriaș (1980) și romanul Această dulce povară, tinerețea (1983). În schimb, Pe firul de păianjen al memoriei (1977) e o edificatoare scriere memorialistică. Potrivit aprecierii criticilor, principala realizare a prozatoarei este primul roman. „Pânza de păianjen” simbolizează mediul sufocant al copilăriei Dianei Slavu, fiica unui ins de la „periferia burgheziei”, cu idei și inițiative care îi ies mereu pe dos, irascibil, imprudent în afaceri, dar pâinea lui Dumnezeu, milostiv cu cei amărâți, arțăgos cu nemernicii, chiar dacă depinde
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
invidii, uri, dușmănii, dar întâlnește și oameni care o ajută. Cel mai puternic reliefat, profesorul și cronicarul dramatic Cirus Hotar, natură ciudată, minte scăpărătoare, spirit paradoxal, are idei și comportamente ce amintesc de personajele lui Camil Petrescu. SCRIERI: Pânza de păianjen, București, 1938; ed. postfața autoarei, București, 1973; ed. îngr. Corneliu Popescu, București, 1993; Cad zidurile, București, 1950; ed. (Cartea Mironei), București, 1965; ed. (Mirona), postfața autoarei, București, 1972; Cântecul uzinei, București, 1950; S-a dumirit și Moș Ilie, București, 1950
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
autoarei, București, 1972; Cântecul uzinei, București, 1950; S-a dumirit și Moș Ilie, București, 1950; Surorile, București, 1951; Cantemiriștii, București, 1954; Fetele lui Barotă, București, 1958; ed. (Iubiri paralele), București, 1974; ed. București, 1991; Gențiane, București, 1970; Pe firul de păianjen al memoriei, București, 1977; ed. București, 1991; În căutarea somnului uriaș, București, 1980; ed. București, 1990; Această dulce povară, tinerețea, București, 1983; ed. București, 1993. Traduceri: Françoise Sagan, Vă place Brahms?, București, 1971 (în colaborare cu Catinca Ralea); Françoise Mallet-Joris
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
București, 1993. Traduceri: Françoise Sagan, Vă place Brahms?, București, 1971 (în colaborare cu Catinca Ralea); Françoise Mallet-Joris, Casa de hârtie, București, 1972; Andrée Chedid, Celălalt, București, 1977. Repere bibliografice: Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 54-58; Constantin Fântâneru, „Pânza de păianjen”, UVR, 1938, 12; Perpessicius, Opere, VIII, 88-89; Constantinescu, Scrieri, IV, 591-594; Mihail Sebastian, Debuturi, RFR, 1938, 8; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 325-326; Mihnea Gheorghiu, „Cântecul uzinei”, VR, 1951, 2; Georgeta Horodincă, „Fetele lui Barotă”, GL, 1958, 24; Piru, Panorama
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 210-219; Encicl. jud., XIV, 422-427; Tudor-Anton, Ipostaze, 145-151; Protopopescu, Romanul, 263-264; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 372-377; Piru, Ist. lit., 441-442; Constantin Ciopraga, Demnitatea romanului de dragoste, CL, 1984, 4; Constantin Ciopraga, Lucrând cu fire de păianjen, CRC, 1987, 46; Cosma, Romanul, I, 286-287; Florin Faifer, Anul trecut la Mangalia, CRC, 1990, 44; Negoițescu, Ist. lit., I, 260; Liana Cozea, Pe firul de păianjen, ST, 1992, 2; Eugenia Tudor-Anton, Cella Serghi, RL, 1992, 30; Poantă, Scriitori, 21-22
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
Demnitatea romanului de dragoste, CL, 1984, 4; Constantin Ciopraga, Lucrând cu fire de păianjen, CRC, 1987, 46; Cosma, Romanul, I, 286-287; Florin Faifer, Anul trecut la Mangalia, CRC, 1990, 44; Negoițescu, Ist. lit., I, 260; Liana Cozea, Pe firul de păianjen, ST, 1992, 2; Eugenia Tudor-Anton, Cella Serghi, RL, 1992, 30; Poantă, Scriitori, 21-22; Liana Cozea, Fețele Dianei, ST, 1997, 2-3; Micu, Ist. lit., 284; Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp (Scrisori de la Cella Serghi), Alexandria, 2001; Popa, Ist. lit.
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
proiectate hexalogii, în care titlul identifică și numește tema și finalitatea generării metaforice: „migrena îmi deșurubează ochii ca și cum mi-ar crește-n creieri cactuși • degetele îmi cad din mâini și-mi umplu chipul cu o ceață unde se ascunde un păianjen • strălucind ca un ceas de oprit timpul - strânge în cadranul lui toate secundele • de parcă burghiul mi-ar dispare rotindu-se în centrul dintre raze • el, flautul•”. SCRIERI: Triptic 1. Priviri, Târgu Mureș, 1997; Triptic 2. Ochiul orb, Târgu Mureș, 1998
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
nodurile reprezintă conceptele, iar arcele sunt legături de determinare între acestea (de la concepte generale spre concepte particulare). Tipuri de hărți conceptuale: După modul în care se organizează grafic informația, hărtile conceptuale sunt de următoarele tipuri: 1. Hărți conceptuale de tip “păianjen”: sunt organizate prin plasarea unui concept-cheie în centrul hărții și evidențierea legăturilor între acesta și alte concepte 2. Hărți conceptuale “ierarhice”: plasează conceptele în ordinea descrescătoare a importanței acestora 3. Hărți conceptuale “liniare”: toate conceptele sunt considerate de aceeași importanță
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
aiurea: flautul „e umplut cu țărână”) -, „vântul spre mocirle dă cerului îndemn”, în locul soarelui se ivește o „geană adâncă”, apa se face „scuipat otrăvit”, din verze „ies moliile”, „Steaua Venerii” e „stinsă” și „rece”, îngerul ei „se clătina ca un păianjen”, altă dată „îngerii au somn de plumb” și „evantaie de hârtie” sau „vin copii și-mbătrânesc pe drum”, se vorbește, în fine, de „era noastră tristă”. În structura sa de adâncime, T. este un poet tragic. (Auto)ironia și umorul
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Tot ce a fost va mai fi...”, iterația e dătătoare de profunzime și ecou. Procedeul - aplicat cu parcimonie - amintește de evoluția lui Gheorghe Crăciun, între fabulația lui Longos despre Daphnis și Chloe și propriul său text narativ. Alt roman, Ora păianjenului (1984), pare să fi avut inițial un final deschis căruia, sub presiune, i-a fost lipit un pasaj de încheiere, deopotrivă și încheiere a destinului protagonistului. Textul nu iese din orizontul de referință al celorlalte cărți: jocul între aparență și
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
dovedește mai curând excentric decât un oarecare. În lumea în care trăiește, mai întâi stupoarea candidă, apoi lehamitea lui cronicizată au un singur leac: internarea într-un ospiciu, unde recalcitrantul va fi redus la tiparul anonimatului. Captiv în plasa de păianjen a scenariadei, el devine un simplu popic. Ca traducător, Ț. a transpus în colecția „Poeți elvețieni contemporani”, pe care o inițiază la „Biblioteca revistei «Familia»”, cu precădere selecții, în ediții bilingve, din scriitori precum Werner Lutz, Tadeus Pfeifer, Alois Bischof
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
cunoașterea lor în România. A tălmăcit și din povestirile lui Peter Bicsel, iar în 1998 a alcătuit o cuprinzătoare antologie din proza elvețiană contemporană. SCRIERI: Portocale și cascadori, Cluj-Napoca, 1978; Grădina suspendată, București, 1981; Vânzătorul de aripi, Cluj-Napoca, 1982; Ora păianjenului, București, 1984; Degetele lui Marsias, Cluj-Napoca, 1985; Portrete în mișcare, București, 1986; Umbra penei de gâscă, Cluj-Napoca, 1991; Cuptorul cu microunde (Romanul unui bloc în zece secvențe horror), Cluj-Napoca, 1995; Uscătoria de partid, pref. Petru Poantă, postfață Monica Spiridon, Oradea
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
mic, mic de tot, cât un bob de mazăre. Îl chema Neghiniță. Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă și mic cât o neghină. Avea niște ochișori ca două scântei albastre și niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păianjen. Scrie două propoziții despre Neghiniță Desparte în silabe. PUIUL DE CĂPRIOARĂ Ieri am plecat cu bunicul la pădure.Sub un stejar mare, culcat pe iarba moale, am văzut un pui de căprioară. Ne-a văzut și a încercat să se
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
Coșovei, Cu pași rotunzi și degete pătrate, CNT, 1991, 5; Ioan Holban, „Trecutul lor e stagnarea/ Prezentul e mersul, cascada, marea”, CRC, 1991, 14; Sebastian Vlad Popa, Stratan strunește limbajul, CC, 1991, 4-5; Traian T. Coșovei, „Mai singur decât un păianjen cu picioarele tăiate”, CNT, 1992, 46; Ioana Pârvulescu, La lumina tinerelor cuvinte în floare, VR, 1992, 12; Țeposu, Istoria, 70-72; Andreea Deciu, „...o catedrală în care intră mai multe persoane decât ies”, RL, 1994, 8; Ioana Pârvulescu, Călăuza lui Ion
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
sălbatice. Volumul conține 26 de lucrări științifice susținute la simpozionul „Neobiota din România” din aprilie 2005, aducând o contribuție valoroasă la cunoașterea speciilor din principalele grupe de organisme terestre și dulcicole. Sunt semnalate specii din rândul algelor, plantelor vasculare, crustaceelor, păianjenilor, insectelor, peștilor, păsărilor și mamiferelor. Căile principale de introducere de noi specii sunt: eliberarea, extinderea, contaminarea, „călătoria clandestină”, coridorul și introducerea spontană. Omul a transportat deliberat în decursul istoriei diferite specii utile de plante și animale domestice în regiunile pe
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
libertății noastre și ale dreptului de a trăi într-un mediu sănătos. Trebuie formată convingerea fermă că nu putem trăi și evolua în afara mediului și că orice dereglare în relația cu natura se repercutează negativ asupra sănătății noastre. Pânza de păianjen „țesută” cu măiestrie de actuala criză ecologică se extinde nestingherită asupra prețioasei noastre planete albastre, cum ne place să o numim, afectând nepermis de mult biosfera și, implicit, omul și mediul său de viață. Realizând amploarea uriașă a acestui fenomen
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
prin frica patologică a unor bolnavi de microbi, boli interne, boli contagioase, în special cele veneriene, turbare, frică de bolile psihice etc. d) Fobii raportate la factorii fizici naturali: apă, mare, munte, tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite gafe, impolitețe, de a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
centre de prelucrare automată a datelor, puncte de amplasare a terminalelor clasice, birouri și case ale utilizatorilor, clădiri izolate și/sau grupate - componente ale rețelelor locale, metropolă, țară, grup de țări, întreaga planetă, prin World Wide Web (www), pânza de păianjen a întregii planete. Dacă, din curiozitate, veți accesa www.attrition.org, veți afla cât de vulnerabile sunt până și site-urile marilor corporații. În fiecare an, site-uri ale unor companii celebre (Pepsi Cola UK, Egypt Air, USA Government National
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cheaguri de sânge, el funcționează eronat sau poate să-și înceteze exercitarea funcțiilor sale. „Cheagurile” calculatoarelor pot fi: excesul de umiditate sau căldură, praful, firele de păr, scrum de țigară ș.a. Nu sunt de neglijat diversele insecte, îndeosebi muște, țânțari, păianjeni, gândaci, viespi, viermi. Cel mai mare pericol îl reprezintă „mouse”-ul, dar de data aceasta cel adevărat, adică micuțul șoarece. Tot în această categorie intră cutremurele, vijeliile, furtunile, inundațiile și alte forme de dezlănțuire a naturii. 1.2.3.3
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
regleze sistemul de lucru. Emițătoarele în spațiul liber. Emițătoarele clandestine se vând la prețuri foarte mici, câteva zeci de dolari, și sunt cunoscute sub numele de „doică electronică”. Un emițător foarte cunoscut, de dimensiunea unui timbru poștal, este cel numit „păianjenul Hong Kong”. De regulă, amatorii în „trasul cu urechea” folosesc emițătoare de frecvență asemănătoare stațiilor radio sau TV. Rezultatul operațiunii depinde și de receptor, care, de regulă, nu poate fi plasat mai departe de câteva sute de metri. Emițătoarele funcționează pe
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sunt moarte, copacii epuizați, cosmosul întreg pare bolnav. Sufletul însuși este atins de o maladie necunoscută și macerantă și se cere extirpat. Gestul ia forme paradoxal expresioniste: „Mi-e bolnav cugetul și aș vrea să-l rup / Cum rupi unui păianjen un picior / Și sufletul mă doare ca un trup! / Din mine-aș vrea să-l scot și să-l omor, / Să nu-l mai simt în mine cum se zbate / Ci să-l asvârl în gârlă și să-i cânt
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
îi apare ca depozitar al unei experiențe elementare, urcând fie din refulări individuale infantile, fie din tare filogenetice (Râsul, Adevărul, Fereastra, Somnul ș.a.). Atunci când îi preferă ipostaza de factor moderator, de instanță superioară dominând, ba chiar admonestând moral ființa socială (Păianjenul negru, Omul din vis, Omul care și-a găsit umbra ș.a.), orientarea pare să sugereze apropierea de viziunea poetului și cercetătorului englez F.W.H. Myers, foarte popular în Europa prin lucrarea postumă Personalitatea umană și oarecum la modă după
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]