130,214 matches
-
bucura de realitățile sensibile ale Edenului doar pentru că le vedea în relația lor cu Dumnezeu. Atâta timp cât omul s-a bucurat de o viață de binecuvântare, el era liber de tirania patimilor și imun la suferință și moarte. La început - spune Părintele Stăniloae ochii omului nu scăpărau priviri viclene și lacome, de pândă, de acaparare, gura lui nu era obișnuită cu cuvinte jignitoare, urechile lui nu sesizau înțelesuri dușmănoase sau ispititoare în cuvintele altora. Din fața lui iradia lumina încrederii și a bunătății
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lui iradia lumina încrederii și a bunătății. Dacă omul ar fi persistat în această legătură cu Dumnezeu, starea de nemurire sar fi consolidat în el<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 285. footnote>. Jean-Claude Larchet, după ce prezintă tâlcuirile Sfinților Părinți la Facere, face o sinteză referitoare la starea omului în Rai: În Rai, bărbatul și femeia trăiau ca îngerii. Nu erau aprinși de poftă, nu erau luptați de patimi, nu erau supuși nevoilor firii, ci au fost făcuți cu totul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
lui și nu-l vătămau [...] În Rai Adam nu cunoștea suferința pentru că era unit tot timpul cu Dumnezeu, contemplându-L<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 172-173. footnote>. Aceste perfecțiuni - cum am spus - erau numai relative, mai mult în principiu sau virtuale, adică ele nu erau pe deplin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
îndepărteze de El, potrivit libertății primite, ci să se deschidă continuu și cu totul harului Său<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, în românește de Marinela Bojin, Edit. Sophia, București, 2001, p. 15. footnote>. Același autor, pe baza învățăturii Sfinților Părinți precizează că virtuțile sunt sădite în însăși firea omului, nefiind calități care să-i fi fost, într-un fel sau altul, adăugate, au totuși în ceea ce privește acest subiect o concepție dinamică: virtuțile nu i-au fost date omului într-un chip
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a fost creat cu posibilitatea de a realiza aceste virtuți și a început chiar să le pună în practică. El avea virtuțile în germen. Dar lui îi revenea sarcina de a le face să sporească până la desăvârșire. Astfel înțeleg Sfinții Părinți porunca divină dată primilor oameni: <<Creșteți și vă înmulțiți>> (Facere 1, 28). Și de aceea ei zic că, în rai, <<omul era asemenea unui prunc și trebuia, sporind în cele bune, să ajungă la starea bărbatului desăvârșit>>.<footnote Ibidem, p.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ar fi trebuit să o urmeze. Dar Dumnezeu înzestrându-l cu libertate, voia ca Adam să-și câștige singur meritul de a ajunge dumnezeu după har, alegând el singur calea binelui. Porunca dată primilor oameni a fost interpretată simbolic de Părinții răsăriteni. Faptul că porunca are două părți o parte care folosește singularul și una care folosește pluralul este interpretată de Cuviosul Nichita Stithatul ca parte a Proniei divine. Porunca nu este valabilă doar pentru primii oameni, ci și pentru urmașii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
footnote Sf. Grigorie Palama, Omilie la Botezul Domnului, apud Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale..., p. 22. footnote>. Porunca indica omului că nu spre cele sensibile trebuie să-i fie creșterea, sau nu fără Dumnezeu, ci în Dumnezeu și prin Dumnezeu. Părintele Stăniloae menționează în acest sens: nu granița ce i sa pus omului îi închidea propriu-zis sporirea în viață, ci ieșirea din sfera divină, prin amăgirea că se întinde într-un domeniu mai larg. Sensul acestei granițe îl avea porunca de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
să fie adus mereu la amintirea Celui ce a dat porunca și să știe clar că e supus rânduielilor Celui ce-l stăpânește<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., în rev. p. 12-13. footnote>. Părinții ne învață că oprirea gustării din pomul cunoștinței nu era absolută sau o oprire de principiu, ci temporară, o amânare pentru vremea când omul, după puterile lui raționale și cognoscibile, avea să fie apt pentru aceasta. Dumnezeu nu i-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
-și stăpânească deplin simțirea prin maturizarea spirituală. Adam era un copil din punct de vedere spiritual. Nu toate mâncărurile sunt bune pentru copii. Unele mâncăruri îi pot omorî, în timp ce adulții le pot gusta fără nici o opreliște<footnote Alexandros Kalomiros, Sfinții Părinți despre originile cosmosului și destinul omului și cosmosului, traducere și postfață: Prof. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1998, p. 71. footnote>. A fost oprit omul să mănânce dintr-un anumit pom pentru a se vedea dacă omul merită acea vrednicie și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Mihălcescu, op. cit., p. 130. footnote>, ceea ce sa și întâmplat de fapt. III. Pomii Raiului Cartea Facerii vorbește despre cei doi pomi din rai ca despre niște pomi adevărați și nu doar simple simboluri, fapt ce nu împiedică însă pe unii Părinți și scriitori bisericești să aibă o vedere alegorică asupra lor. Vorbind despre pomii paradisului, Moise dă relativ puține detalii: Și a făcut Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
la vedere și cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului (Facere 2,9), determinând apoi poziția raiului pământesc prin numirea râurilor ce ieșeau din el (Facere 2, 10-14). Majoritatea Sfinților Părinți vorbesc despre arborii edenici ca despre niște pomi reali, percepuți în mod sensibil. Astfel Teodoret de Cyr scrie: Sfânta Scriptură ne învață că pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului au ieșit din pământ; ei se aseamănă deci prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
că după cum omul a fost creat în același timp corporal și spiritual, tot astfel și locașul preasfințit al acestuia a fost creat în același timp și corporal și spiritual și avea înfățișare dublă<footnote Ibidem. footnote>. Însă, unii dintre Sfinți Părinți dau acestor pomi un sens strict duhovnicesc. Astfel, Sfântul Grigorie de Nyssa abordează tema într-un mod care îi este specific. Totuși întâlnim și la el înțelegerea acestui fapt legată de starea de înalt nivel duhovnicesc și de trăire mai
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
o cunoștință îmbinată a binelui și a răului prin simțire, cunoștință prin care moare omul când se împărtășește de ele, concluzionând că, pe drept cuvânt a oprit Scriptura împărtășirea de pomul simțirii<footnote Ibidem, p. 25 footnote>. Urmându-l pe părintele său Sfântul Simeon Noul Teolog<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, trad. de Ioan Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1998, p. 118. footnote>, Cuviosul Nichita Stithatul, vorbește despre o dublă înțelegere a Edenului: despre raiul cel din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și prin pocăință o aduce la Hristos, făcând-o din necurată curată prin învățătura cuvântului și unind-o ca pe o mireasă fecioară cu Hristos pe cea care era înainte o desfrânată (2Corinteni 11,1). Așa a făcut acel dumnezeiesc părinte Nonu, care a înfățișat lui Hristos pe fericita Pelaghia, mai înainte desfrânată, ca pe o fecioară curată<footnote Ibidem, p. 331. footnote>. Cuviosul Nichita arată astfel că pomul cunoștinței binelui și răului este simțirea aplicată lumii sensibile sau trupului. Omul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
raiul dumnezeiesc, și cunoscut cu mintea, sădit în zidirea nevăzută a sufletelor noastre, să arătăm care sunt plantele dumnezeiești sădite în el și care este lucrarea noastră în aceasta. Despre acestea n-am aflat să fi scris nici unul din dumnezeieștii părinți de odinioară<footnote Ibidem, p. 322 footnote>. Această nouă explicație este adresată celor ce au lucrat în el (în raiul dumnezeiesc - n.n.) și au păzit porunca sau, după ce au căzut, au reluat lucrarea în el și paza lui<footnote Ibidem
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 149. footnote>, de la care de fapt a și preluat-o. Cei doi pomi au fost înțeleși ca având și o semnificație simbolică. Mai întâi, pomul vieții este Dumnezeu, Făcătorul tuturor. Acest lucru l-au dedus Părinții din faptul că porunca folosește cuvintele din tot pomul, acest tot fiind Dumnezeu, căci El a creat toate, El este tot, El care a și adus la existență totul din nimic<footnote Cuv. Nichita Stithatul, op. cit., p. 347. footnote>. Sfântul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
față de mine; iar Pomul Vieții prin excelență și atotcuprinzător e Persoana absolută, ca sursă a iubirii nesfârșite față de toți și a iubirii tuturor persoanelor între ele<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 326. footnote>. Unii dintre Sfinții Părinți acordă celor doi pomi o semnificație mistică. Aceasta nu contrazice cele relatate anterior, ci dimpotrivă, le încununează, căci este mai presus de ele. Astfel, cei doi pomi ar reprezenta două căi ale contemplației: contemplația naturală și teologia mistică. Teologia tainică
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
prefacerii minții și simțirii prin îndumnezeire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie..., p. 32. footnote>. Dacă respectau porunca, primii oameni se puteau înălța treptat la un grad de desăvârșire atât de înalt, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, referindu-se la interpretarea de mai sus a Sfântului Maxim Mărturisitorul, afirmă : Deci îndumnezeirea nu exclude cunoașterea făpturilor. Dar atunci omul le cunoaște fără patimă, ca Dumnezeu și în Dumnezeu, nu cu patimă, adică cu uitarea lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și dintr-o intrare a omului în relație cu un lucru înainte de-a fi crescut la capacitatea unei relații juste<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 2, în Filocalia..., vol. III, p. 32-33. footnote>. Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți numesc pomul acesta pomul cunoștinței binelui și răului nu pentru că ar fi avut într-adevăr puterea de a împărtăși protopărinților noștri o cunoștință care le-ar fi fost străină, ci doar pentru că, gustând din fructele sale, puteau să cunoască din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ea, nu pomul. La fel și Sfântul Ioan Damaschin spune că: Pomul nu a născut moartea, fiindcă Dumnezeu nu a creat moartea; dar moartea a fost urmarea neascultării<footnote Sf. Ioan Damaschin, Omilie la Sâmbăta Mare, 10, apud Alexandros Kalimiros, Sfinții Părinți despre originile și destinul omului și cosmosului, traducere și postfață de Prof. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1998, p. 106. footnote>. El a fost ales doar ca mijloc de încercare, acesta fiind singurul motiv al opririi omului de a-l întrebuința
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și neascultării vieții, iar pomul vieții era un pom care avea o energie dătătoare de viață sau din care puteau să mănânce numai cei care erau vrednici de viață și nesupuși morții<footnote Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica..., p. 68 footnote>. Părintele Stăniloae arată că, este mult mai importantă semnificația spirituală a gustării din acest pom, care presupune o semnificație spirituală a pomului însuși. Lămurirea semnificației spirituale a pomului ne va ajuta să înțelegem mai bine în ce a constat păcatul gustării
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
dragoste către El<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Romani, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1849 de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1906, pp. 70, 72. footnote>. De aceea, în alt loc, același Sfânt Părinte ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P.G., LX, col. 169. footnote>. Iubirea lui Dumnezeu față de om constituie rațiunea și condiția procesului
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
6-11), spre o apropiere deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in Psalmos. Ennarratio II in Psalmum XXI, P.L., XXXVI, col. 171. footnote>. În operele lor, Părinții Bisericii au făcut dese referiri la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale. În literatura patristică s-a pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
face părtași dumnezeirii Sale. În literatura patristică s-a pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate să participe la slava dumnezeiască. Dintru început, trebuie precizat că scopul Sfinților Părinți nu este de a alcătui și sistematiza întreaga învățătură dogmatică despre Întrupare, taina cea mare a creștinătății (I Tim., 3, 16), această taină cu totul misterioasă a venirii lui Dumnezeu la oameni<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Questiones ad Thalasium, 66
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
corespunzător, căci cele ce țin de întruparea Fiului lui Dumnezeu covârșesc cu prisosință și mintea și cuvântul și tot auzul și înțelegerea<footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 71, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VIII, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Edit. Humanitas, București, 2002, pp. 449-450. footnote>. Întruparea Cuvântului, adică coborârea Sa în mijlocul făpturii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]