2,039 matches
-
pe la mijlocul lui august: pe coridor aerul era Înăbușitor, istovitor, Încărcat de o abureală soioasă. Pretutindeni plutea fumul de tutun greu, apăsător, stătut și Împuțit, mirosul bărbaților, mirosul de pudră și parfum ieftin al femeilor și, Încă mai puternic decît toate, pătrunzător, cleios, aspru, proaspăt, de neuitat, nestăpînit ca natura și ca dorința primitivă a omului, se simțea mirosul lemnului de brad nou, alb, nevopsit, din care era alcătuită toată această construcție dărăpănată și ciudată. În cele din urmă, după o așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mirosul ovăzului și al pînzei grosolane de sac, de parfumul proaspăt, curat și Înțepător al lăzilor de lemn, de mirosul emanat de trupul uriaș, amorțit și trist al digului - un amestec unic, alcătuit din mii de arome diferite, parfumul combinat, pătrunzător, stătut, emoționant, de neuitat, al trecutului, ca și cum seva Întregului pămînt, cu uriașa sa bogăție, s-ar fi Învechit, s-ar fi alterat Încet și s-ar fi scurs, Îmbibînd ca o unsoare lemnul masiv cioplit. Dar acum Încetase orice muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sufletele oamenilor, umple golul din inimi În perspectiva despărțirii, joacă rolul unei paveze, unei măști ce ascunde adevăratele sentimente. Din această cauză, pentru tînărul, pentru străinul, necunoscutul care vedea și auzea aceste lucruri, ceremonia plecării trenului avea ceva emoționant și pătrunzător. Văzînd și auzind aceste gesturi și cuvinte - gesturi și cuvinte care, sub Învelișul unei limbi străine, erau identice cu cele pe care le văzuse și le auzise toată viața printre ai lui - simți deodată așa, cum nu mai simțise nicicînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trase din țigară, inspiră adînc și dădu drumul fumului Încet pe nas, după ce-l absorbise În adîncurile plămînilor săi puternici. Era un gest Încărcat de o plăcere senzuală, care reda fumatului și aromei de tutun Întreaga lor savoare primitivă și pătrunzătoare. Se vedea cît se poate de clar că omul era capabil să dăruiască această calitate rară celor mai mărunte momente ale vieții - fiecărui lucru pe care-l atingea -, deoarece purta În el darurile emoționante ale bucuriei și exaltării. Tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
din alamă, ușa care se deschidea din trupul gras și rotunjit și toate aromele minunate și amețitoare - mirosul puternic și odihnitor de pielărie, mirosul de benzină, de ulei și de vaselină, care era atît de puternic, de cald și de pătrunzător, Încît parcă transmitea un fior de viață și de bucurie Întregii lumi. Toate ascundeau parcă făgăduiala tainică a unui lucru ciudat și minunat, care stătea gata să se Împlinească și care făcea parte din noapte, din misterul și bucuria vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și bufniturile marfarelor, pufăitul răzleț al unei locomotive În mișcare, clinchetul clopotelor, zăngănitul trenurilor mari pe șine. Iar tuturor acestor zgomote familiare, Încărcate de promisiunea exuberantă a zborului, a călătoriei, a dimineții și a orașelor strălucitoare, tuturor aromelor puternice și pătrunzătoare ale trenurilor - mirosul de cărbune, de fum acru, de marfare ruginite și mucegăite, de lemn de pin curat de la lăzile cu cereale, de alimente proaspete: portocale, cafea, mandarine, slănină și șuncă și făină și carne - se adăugau acum, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de la sosirea circului. Bolta liliachie a nopții care pălea treptat și se Îndepărta răsuna de răgetul fioros al leilor, de mîrÎitul feroce, neașteptat, al pisicilor mari ale junglei, de țipetele elefanților, de tropotul cailor, totul fiind Învăluit În mirosul neobișnuit, pătrunzător, stătut, al animalelor junglei: mirosul cămilelor arămii, mirosul panterelor, tigrilor, elefanților și urșilor. Apoi, pe lîngă rulotele circului, pe șine, răsunau strigătele ascuțite și Înjurăturile oamenilor circului, se zărea În Întuneric dansul fantastic al lanternelor, se auzea trosnetul greoi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai avu timp să se gândească la asta. Frumoasa mașină tocmai se oprea în fața unei clădiri familiare, uriașe, albe. ...Doctorul Lester Kair își mută privirea la dispozitivul de vizualizare, se îndreptă spre un scaun și se așeză. Ochii aceia cenușii, pătrunzători, erau larg deschiși și păreau să privească fix spre peretele din fața lor. Nimeni nu spunea nimic și toți îl priveau așteptând. Deși reușise să-și îndepărteze emoția aceea specială, el părea neschimbat față de cum îl știa memoria Gosseyn înalt, puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
să vorbească inimii omului pentru a-l ajuta să găsească pacea); în sfârșit, să reconsiderăm omul pentru ceea ce este el (o creatură care crește și se poate înțelege numai trecând prin inima sa), să privim lumea nu doar cu ochi pătrunzător, dar și cu o inimă mai generoasă și cutezătoare. Din păcate, astăzi, nu mai există inimă; astăzi, lipsește inima. În sens pozitiv, trebuie să spunem că este necesară ini-ma pentru timpul de astăzi atins de cinism într-un mod considerabil
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fi fost marcată de greutățile vieții; gura subțire, roz și delicat coturată precum cea a unui copil, nevinovată și tristă în același timp. "Poate data viitoare", a spus David într-o încercare de a închide subiectul. Schneiderhahn se uita acum, pătrunzător, la noi. După care zîmbi. Știți unde urmează să fie ținute următoarele Jocuri?" "Tokyo", a spus David. "Atunci, iarăși nu voi fi acolo. Poate nici nu trebuie să fiu acolo." Schneiderhahn a făcut o pauză. "Dar cum stau lucrurile cu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
din încrîncenare dispăruse, plecarea nu mai era necunoscută. Orientare corectă. Steag alb. Steag roșu. Mîinile căutînd locul potrivit pe mîner. Liniște. "Pe locuri..." Din nou frica aceea rigidă. Liniștea e atît de adîncă că încep să-ți țiuie urechile. Soare pătrunzător. "Fiți gata..." Întreaga lume tînjește după sunet. Pentru a elibera aerul după ce și-a ținut suflarea. "Start!" Sînt cinci sute de metri de la podul cu felinarele pînă la ușa din față a clubului, pînă la locul în care era ușa
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
cu grijă pe umăr. Gosseyn avea deja impresia unui om viclean, rapid, alert și ingenios. Enro vorbea. - Nu pot să înțeleg că Nirena i-a vorbit. Sechos se îndreptă către unul dintre scaune și se plasă îndărătul lui. Ochii negri, pătrunzători îl priviră pe Enro, întrebători. Acesta îi explică în câteva vorbe ce se întâmplase între Ashargin și tânăra femeie. Gosseyn observă că el asculta cu mirare. Din nou, constată dotarea inumană a dictatorului de a ști ce se întâmplă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
semantica. Ea constituie o metodă de integrare pentru orice gândire și orice experiiență umană. Urmă o tăcere. Discipolul parcă-i privea, fiindcă acum masa de umbră era nemișcată. Angoasa de scurtă durată, dar intensă, pierea. Își privea dușmanul cu ochi pătrunzători și, rapid, atitudinea lui se modifică. De fapt, ce putea Discipolul împotriva lui? Cu prudență, Gosseyn își luă ochii de la el o clipă pentru a înregistra restul tabloului. Dacă urma să aibă loc o luptă, dorea să se găsească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
a fost privată de privilegiul de a se preda și a fost distrusă fără cruțare. Aceste eventualități, veți fi fericiți să aflați, fuseseră revăzute de marele nostru șef, Enro cel Roșu. Nu există în istorie cineva înzestrat cu atâta inteligență pătrunzătoare, perspicacitate, și cu o atât de mare dorință de pace. Remarca finală constituia o incidență. Gosseyn scrută rapid câteva fețe, dar erau toate serioase. Dacă era cineva care găsea ceva bizar în calificarea lui Enro drept campion al păcii, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
-se neobișnuit de odihnit și de relaxat. Pielea tare de pe cot nu se mai întinsese. Se îmbrăcă, făcu sul manuscrisul și ieși. Vremea se schimbase în mod surprinzător. Ploaia mohorîtă și vîntul biciuitor fuseseră înlocuite de un aer într-atît de pătrunzător, nemișcat și rece, că trebui să mărească pasul, bătînd din brațe pentru a se încălzi și scoțînd fuioare de abur pe nări. în tramvai, degetele de la picioare și urechile îi înghețaseră și îl dureau, dar după ce urcă treptele cinematografului, mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
facă plăcută. Lîngă trotuarul din fața cinematografului era parcat un camion cenușiu, iar ei se cățărară și intrară prin ușile glisante, așezîndu-se pe băncile înguste. Numai McPake, în haina lui căptușită cu blană mițoasă și mănuși militărești, era îmbrăcat pentru frigul pătrunzător de-afară. Puse mîna pe volan și camionul porni ușor. Sludden o strînse cu un braț pe Gay și cu celălalt pe Frankie. Frankie i se opuse arțăgoasă, pînă cînd îi spuse: Am nevoie de voi amîndouă, fetelor. Gerul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aici? întrebă el ridicînd glasul. Cine ești dumneata? — Sînt aici, sînt pacient, ca dumneata. Vrei să chem doctorul? — Cît sînt de înalt? Lanark privi lung silueta subțire de sub cuvertura albastră. — Destul de înalt, răspunse el. Bărbatul transpira. Apoi scoase un șuierat pătrunzător. — Cît de înalt? — Aproape un metru optzeci. Bărbatul se lăsă pe pernă și buzele subțiri se încrețiră într-un un surîs dulce. Și, după o clipă, adăugă moale: — Și nu strălucesc. — Ce vrei să spui? — Nu sînt acoperit de... știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din cauza vaporilor care se încolăceau ieșind din ciocul dragonului, care se închise brusc. Din calotele ochilor izvorau raze strălucitoare, iar silueta părea cuprinsă de convulsii. Ozenfant strigă: — Fără lumină, vă rog! Vom examina doar căldura. Imediat se lăsă un întuneric pătrunzător, iar ochii amețiți ai lui Lanark proiectară stele și cercuri înainte de a se obișnui cu bezna. Dintr-o parte, auzea respirația precipitată și uscată a lui Munro, și din cealaltă pe a lui Ozenfant, care respira pe gură. — Ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că alunecă în jos și scăpă mîna Rimei cu un țipăt. Capul și umărul i se izbiră cu atîta forță de o suprafață densă, metalică, că rămase întins acolo mai multe secunde. Durerea căderii era mai puțin ascuțită decît frigul pătrunzător. Frigul pe care-l simțea pe mîini și față îl făcea să plîngă. — Rima, se lamentă el. Rima, îmi cer scuze... îmi cer scuze. Unde ești? — Aici. El se tîrî în cerc, pipăind pămîntul, pînă cînd mîna îi atinse un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
atunci cînd sistemul vechi de măsurare s-a prăbușit. — Ai un magazin? — Mă refer la ateliere. Ateliere de mașini. Construiesc mașini, nu sînt vînzător. Lanark se așeză pe un scaun din apropierea focului. Tonul vocii lui Grant îl jignise. Era tare, pătrunzător și, evident, obișnuit să se adreseze mulțimii fără ajutorul echipamentului care le permite oamenilor să vorbească încet în fața a milioane de ascultători. — Unde-i Polifemus? întrebă Lanark. — îîm? — Am auzit că o persoană pe care o cheamă Polifemus e aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
azuriu palid și rece. Era deasupra unei cîmpii cu nori ca de zăpadă, cu o umbră albastră în formă de pasăre care-i traversau rapid cînd pe-o parte, cînd pe alta, iar destul de aproape de orizont zări un mic soare pătrunzător care părea să reverse fire aurii spre ochii lui. Uneori trecea prin fîntîni cu cîntec de pasăre țîșnind printre spărturile din nori și se uita în jos o clipă, la iarba și la stîncile aflate o mie de metri mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nivel de cunoștințe și o îndemânare care se obține în foarte mult timp. În timpul ultimelor 15 zile, acestea necesită o suplețe de gândire și o putere de înțelegere de un asemenea nivel, încît numai mințile cele mai dezvoltate și mai pătrunzătoare din lume pot spera să concureze cu șanse. ― Ultimele 15 zile nu mă interesează. Dar nu-i așa că dacă atingi cea de a șaptea zi capeți un serviciu? ― Cel mai neânsemnat post obținut prin jocuri, îi explică cu blândețe Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
siguranță și nesiguranță, între liniște și neliniște. Dr. Kair era un bărbat de vreo 50 de ani, înalt, solid, cu o figură blândă și maxilare puternice. Ochii săi cenușii îl cercetară pe Gosseyn, în timp ce intra, cu o căutătură atât de pătrunzătoare, cum acesta din urmă nu mai în-tîlnise. Era mult prea inteligent ca să busculeze această primă și importantă perioadă de luare de contact. Minutele următoare puteau economisi în viitor ore întregi de întârziere. Psihiatrul nu-și pierdu vremea. Imediat după ce Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
O imortalitate căreia nu-i pasă de accidente. Mă rog, (se întrerupse cu dispreț) cu excepția acelor accidente care pot afecta corpul pe Pământ, unde străinii înarmați se plimbă ca la ei acasă. Thorson se opri din nou și-l privi pătrunzător pe Gosseyn. ― Cred că ești interesat să afli unde am găsit corpul lui Gosseyn III. Sincer să fiu, întotdeauna l-am cam bănuit pe Lavoisseur. Accidentul căruia îi căzuse victimă nu mi se păruse niciodată suficient pentru a-i justifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
-l pot interoga?" Lupta din sufletul lui, deși îl afectă, se încheie cu hotărârea sălbatică de a proceda exact așa. Astfel că schiță o mișcare negativă din cap când Lavoisseur întinse mâna să ia arma. Bătrânul îi aruncă o privire pătrunzătoare. ― Vrei informații, nu-i așa?' ― mormăi el. Și râse ușor, cu un râs ciudat, amuzat. ― Bine, ce vrei să știi? ― Despre corpurile mele. Cum... Fu întrerupt. ― Secretul nemuririi ― zise bătrânul ― presupun izolarea individului de dublele potențialități moștenite de la părinții săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]