1,499 matches
-
la un izvor, îi este mâncată de un șarpe. În textele iraniene, Ahura Mazdă face Pomul Vieții, care conferă nemurirea. Ahriman, demiurgul rău, răspunde prin crearea unei șopârle ce va ataca arborele în apele Vurakasha 3. Șarpele se dovedește un păzitor sau un vrăjmaș al locurilor sacre. „Șerpii „păzesc” toate căile nemuririi, adică orice „centru”, orice receptacul în care se află concentrat sacrul, orice substanță reală”, la fel ca grifonii sau monștrii care „păzesc întotdeauna căile mântuirii, adică fac de strajă
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
și caută perechea/ se aude în noapte/ uneori/ pînă dincolo de marginea orașului// și lumea se pregătește/ de furtună/ închide bine orice ușă/ sau geam sau oblon/ și se afundă sub pături groase// începînd să se roage/ ca în copilărie/ îngerului păzitor" (urletul meu de lup). Cu toate că într-un moment subiectivitatea i se revoltă (,aici unde-am ajuns/ nu mai e pic de cer/ în dreptul meu nu văd/ un alt contur/ decît al degetului meu întins"), un astfel de solipsism nu-i
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
fie da, DA! și nu, NU! Dar noi așa suntem, pentru că nu avem credință. Cugetam în acele clipe de așteptare...Dumnezeu spune: chiamă-mă în clipa necazului și nici decum nu te voi părăsi. Și dovadă că mi-a trimis înger păzitor să mă ajute să ne întâlnim. Slavă Domnului pentru toate! Apoi am vizitat biserica Sf. Nicolae unde se află moaștele împărătesei Teodora. Dupa ce ne-am închinat și rugat, ne-am urcat în autocar și am plecat să ne cazăm
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
de încercări și de tot felul de ispite. Și multe primejdii îl pândesc pe om. Viața este o Golgotă! Așa că ne înarmăm cu rugăciune, răbdare și curaj! Dumnezeu călătorește împreună cu noi. El este în noi. Iar noi în urma Lui. Îngerul păzitor și Sf Duh sunt cu noi, și în noi. Nu suntem singuri. Chiar dacă sunt și Duhuri rele care caută să ne încurce, să ne abată de pe cale, noi nu trebuie să ne abatem de pe calea cea bună. El ne așteaptă
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
rugăciunile și dorințele lor și un locușor în Rai, pentru ajutorul pe care mi l-au dat...Deci cam astea s-au petrecut în acești 10 ani, eu sunt foarte mulțumită de toată lucrarea Lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, Îngerul păzitor și toți sfinții care s-au rugat pentru mine și pentru ruga lor. Dumnezeu le-a împlinit pe toate după voia Sa. Nu regret nimic decât mulțimea păcatelor mele pe care le-am făcut. Acum nu mi-a rămas decât
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
mai mult ca în alte rânduri, Biscornet nu s-a mai ridicat din pat. înainte de a se pierde în neant, adică în ceasul morții, cum se mai spune în popor, Biscornet l-a văzut, în dreapta sa, pe îngerul lui păzitor, blând și înțelegător. în stânga se afla diavolul, aspru și agresiv. Amândoi se luptau pentru a lua în stăpânire sufletul celui ce se pregătea să se înfățișeze la judecata cea de pe urmă. îngerul era înconjurat de o aureolă luminoasă, din care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
Păzitorul Elena Marin Alexe Mi-am pus Păzitorul la uși și ferestre când vine străinul degrabă-mi dă veste Nu-mi lasă speranța să treacă grăbită sub aripi de nouri de hoți fugărită Cu drag mă-nconjoară în visuri de noapte
P?zitorul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83290_a_84615]
-
Păzitorul Elena Marin Alexe Mi-am pus Păzitorul la uși și ferestre când vine străinul degrabă-mi dă veste Nu-mi lasă speranța să treacă grăbită sub aripi de nouri de hoți fugărită Cu drag mă-nconjoară în visuri de noapte și tihnă-mi aduce cu tainice șoapte
P?zitorul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83290_a_84615]
-
lui Camus; o parabolă morală "gardianul" și "victima" pazei lui labirintizând dialogal pe tema sinuciderii ca libertate sau ca temniță, ca anulare sau realizare prin eșec a călătoriei revelatoare în moarte. Transfer de personalitate și destin, prizonierul petrecut în torționar, păzitorul petrecut în hoț de conștiință, coborâre în infern, revelație a Dublului, două chipuri, două jumătăți ce compun (conform etimologiei verbului sym-balein) rotundul uman înghițit de cunoașterea supremă prin moarte. Dacă în Comisionarul se excelează în monologul dialogal al spațiului închis
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cum își prostituează trupul și mintea pentru o bucată de pâine și un spectacol de circ, cum își caută adăpost nocturn sub un pod, zgribulit de frig, înfometat, nefericit și însingurat... Continui să-ți dorești să joci rolul meschin de păzitor și să-mi impui mie condiția păzitului? "Ce vrea Carol? gândea febril Filip. Ce e cu acest nou și ingenios tertip de a scăpa de mine, pentru a-și putea duce funestul plan la îndeplinire? Se joacă cu paradoxurile... Le
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
surâzătoare la brațul mirelui. Ceea ce mă chinuia însă atunci nu era, ca acum, metafora dedublării, ci cum va fi făcut bărbatul dragoste cu soția lui, când cele două surori aveau un singur pântec?..." "Ce simbioză ciudată între noi! Păzit și păzitor. Filip devenise imaginea mea răsturnată în oglindă. Dublul meu... L-am lăsat cu câteva ceasuri în urmă zvârcolindu-se sub semnul morții acolo, în întuneric, singur pe o ladă de lemn. Stau aici ca un cretin și-mi savurez victoria
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
printr-o conjunctură favorabilă, dar nefericită. Nu pot să mă bucur de boala lui Filip, cu toate că ea este cauza libertății mele. Poate va muri înaintea mea. Sau e deja mort. Poate s-a sinucis ca să-și scurteze suferința... Tocmai el..., păzitorul vieții cu orice preț. L-oi fi convins eu în lungile noastre certuri că, în anumite condiții, sinuciderea nu e un lucru de lepădat...L-am lăsat crezând că eu l-aș fi otrăvit și drept e că gândul otrăvii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
para-realitate de port balcanic, loc de întâlnire al viselor extravagante. Profitând de starea de letargie a supraveghetorului său, Carol evadează, savurându și libertatea și posibilitatea de a înfăptui fără opreliști actul sinuciderii. În urma unui monolog interior, el sesizează unitatea dintre păzitor și păzit, are senzația dedublării și romanul se încheie în tonalitatea incertitudinii privind existența a două personaje sau a unuia singur. Dialogul dintre cei doi pare la prima vedere un schimb de idei, el nu este însă decât articularea reluată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
știm dacă venea acolo să se împerecheze cu frumoasa Felicia, sau să se lase, sado-masochist, torturat de cei doi paji negri. Întrepătrunderea aceasta dintre Carol și Filip, până la contopirea lor într-unul singur, dă adâncime mistică întregii povestiri. Păzitul și păzitorul se identifică, ajung să fie unul dublul celuilalt. "Filip devenise imaginea mea răsturnată în oglindă". Și, în final, totul plutește în îndoială. Filip se îmbolnăvește și nu se mai poate ridica de pe lada ce-i servea drept culcuș. Carol folosește
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pentru totdeauna în memoria afectivă, mă cheamă cu trâmbițele lor să le revăd, să le retrăiesc. Dau curs tot mai rar acestor chemări. Suflul senectuții se simte peste tot acolo. În oameni și în lucruri. Din Bobiță, vrednicul și aprigul păzitor al casei, nu a mai rămas decât o umbră. Aspectul lui scheletic îmi provoacă milă. Își poartă neputința de colo-colo, surd, cu un mers hâit, absent la ceea ce se petrece în jurul lui. Nu se mai bucură de sosirea mea. Înfățișarea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
acest fel de vis? Cu o cutiuță în care se află minuni? Dacă ai avut, să mă suni. Neapărat. Și-o să-l transmit, din oraș în oraș și din sat în sat, ca prichindeii să se roage la îngerul lor păzitor, să le aducă și lor, din Cutia cu minuni, un vis. Am zis. Ei, și tot așa, continuă poveștile acestei doamne minunate, ca și zânele din poveștile fermecate. O alta, se numește Angelica și îngerașul. Poveștile Mariei Doina Leonte sunt
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
moară ori prin curți. Sânzâiana nu fusese la datorie, n-a aprins focurile pe dealuri, nu i-a putut Înștiința pe cei din neamul ei de primejdia ce-i paște. Nu l-a putut anunța nici pe Ioan, străjerul și păzitorul Sucevei.Turcii auziseră de el, s-au năpustit asupra-i, l-au legat fedeleș și l-au dus cu ei În neagra străinătate. Când a văzut Sânzâiana ce s-a ales din satul ei, din casele și ogrăzile moldovenilor, când
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rușine. Așa simțea ea. Stă acolo nu din voia lui. Așa i-au menit judecătorii, vor fi știind ei de ce. Așa cum avea să afle după întoarcerea lui Tudor, când totul se liniștise și se limpezise și-acesta-i povestise de "îngerul lui păzitor" care era atât de pornit și de absurd în dorința lui de-a-i face de petrecanie, că-n ziua când trebuia să-l anunțe că i s-a isprăvit pedeapsa printr-un act de clemență, intrând și el în amnistia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și sămânța disprețului Împletesc așternut pentru somnul cel mort Iar cele mai frumoase culori ale minciunii mele Au acoperit adevărul. Atunci îmi las în jos privirea Și simt viforul ce suflă prin mine Arzând, uscat. O, ce teribili sunteți, Sunteți păzitori ai lumii, nori! Fie să adorm, Fie ca noaptea miloasă să mă cuprindă cu brațele ei. Acest ceva Dacă aș putea spune, în sfârșit, ce zace în mine. Să strig: oameni, v-am mințit Spunând că acest ceva nu există
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
ca să mă exprim în termenii colecției „Viața cuvintelor“. Condiția esențială pentru a considera că un derivat are certificat de naștere românesc este ca în română să existe cuvântul-bază, „mama“ de la care s-a format. În cazul lui iepar, care înseamnă „păzitor de cai“, nu există însă nicio legătură semantică cu iapă, din care pare să provină. De ce s-ar fi recurs la derivare de la termenul care denumește animalul feminin, de vreme ce termenul generic este cal, în română? În astfel de cazuri, derivatul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de neamul ei - să nu vă fie cu supărare -, încît vă asigur că între strămoșii din Țara de Sus a Moldovei, de cari nu mi-e rușine să vorbesc, s-or fi aflând poate țărani liberi, dar jidani, greci ori păzitori de temniță măcar nici unul. Deși eu însumi nu dau în genere nici o importanță acestor lucruri, ele sunt reale și se pot schimba tot atât de puțin ca și evreul d-voastră fizic și intelectual. Actele aceste de flagelare le voi repeta de câte ori
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
romaei de-a aduce căderea acelei împărății, care le fusese atât de fatală adeseori, tot atât de greu era de-a umplea golul pe care-l produsese căderea dinastiei indigene și pieirea politică a poporului. Deja, în interesul lor propriu, bulgarii fuseseră păzitori ai Dunării; cele mai scumpe amintiri istorice ale lor erau relative la respingerea rușilor lui Svjatoslav, a cărui incursiune, la a. 969, adusese cu sine căderea Imperiului bulgar de la Preslav și incorporarea lui cu Imperiul romaeic sub Ioan Zimisches, la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scutit de muncile agricole "voluntare" ori "patriotice", în timp ce colegii lui erau obligați să presteze acele servicii, neplătite, pentru "edificarea societății comuniste". În acele perioade ale anului, el se ocupă cu studiul intens al limbilor franceză, rusă și engleză. Îngerul lui păzitor, Priboi, veghea asupra lui, îl proteja și avea, de atunci, de timpuriu, planuri mari cu Nastase. După licență în drept și episodul I. D. Suciu (descris în partea a doua a acestei serii de articole), a lucrat ca cercetător la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
sufletul gol înaintea cuiva, nu echivalează cu a-l arunca la gunoi. Din păcate, tămâia consumată din belșug de la o vreme nu a reușit să facă să piară Diavolul care a amestecat tot cu tot și să apară acel înger păzitor ce ne-ar putea înălța deasupra condiției de haos și de circ a societății noastre. Un mare poet din exil mi-a mărturisit cândva că nu a mai scris un vers de foarte multă vreme fiindcă este îngrozitor de greu să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]