6,523 matches
-
timp pentru cercetare. Ce o fi făcând Ștefan? Nu am mai discutat de jumătate de an cu el, gândi Delia. Lidia intră din nou în birou. — Am pus buchetul în apă, dar când l-am desfăcut am găsit un bilet. Palidă, Delia, luă biletul și citi: Sunt tot mai aproape de tine! Nu uita! Am citit și eu biletul, zise Lidia, și nu înțeleg nimic! O fi o glumă proastă? Tremurând, Delia șoptind doar, îi răspunse: — Probabil o glumă proastă! Nu mai
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383994_a_385323]
-
printre alte gânduri dar le-am văzut pe ale tale care erau când negre când colorate și-am oprit barca la poarta ta venețiană bătând cu mănunchiuri de flori de câmp și cântându-ți cântecul verii tu erai obosită și palidă dar m-ai întrebat ce culoare are iubirea mi-ai dat senzație sunet atingere și multă culoare din care am luat numai pe-aceea a iubirii mereu amețitoare și memorabilă ți-am înapoiat-o în sertare speciale în cantitate înzecită
CULORI PENTRU PORTRETUL TĂU de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384125_a_385454]
-
că exist Niciodată nu-i târziu ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ LINIȘTE MORTALĂ (Qetësi vdekjeje) Liniște mortală Nu se aude nimic În afară de arcurile timpului Mi se pare că o umbră Mă privește în ochi Inima în mine îngheață Nu știu de ce mi-e frică Fața palidă ca toamna Ce pâine măcină viitorul Răutatea învinge bucuria O picătură de lacrimă Mi-a curs pe față A șuierat în mine un ecou Iar prin vene un foc Mă arde cât mi-e de frică ~~~~~~~~~~~~~~~~~~ VISUL (Ëndrra) În toiul
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
povestiră: Nuntașii-aveau cu toți un nobil strai. Sosiseră din vremi îndepărtate Pulsari și stele duble, galaxii, Fuseseră din vremuri vechi chemate Să poarte în lumină gânduri vii. Cometele cu plete-n trenă ruptă Târând cu ele praf de diamant Si palizi sateliți cu fața suptă, Planete-nfăsurate-n alb neant, Venind grăbit la mese se-așezară Cu ranguri, cu fireturi, cu brocart, Când mirii în văpăi se aplecară, Suflând în lumânările ce ard... În noaptea veșniciei se porniră Din turlele bisericii cerești Să
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
departe... mult înapoi! Privesc amar, netrecute abisuri despart... Anii, prin atâtea pierdute poteci Perdeaua de ceață în văzduh, ea s-a spart Mă vezi, te văd, ca o străină tu treci. Seară de seară te cat printre raze de lună Palide, mari de aramă, plutind ireal în tăcere Stelele, praf de argint suflat pe o boltă de spumă Îmi licăresc a mea fără de margini durere! Te văz printre raze, azurul de noapte senină... Te strig cu putere și fug să-mi
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
dorit...ce ai visat Dar m-am ascuns printre cuvinte Într-un poem înmiresmat! Sunt eu... Sunt eu...durere și surâs... Sfârșit și început...mereu... O lacrimă ce trist ai plâns Sunt eu... O picătură din marea agitată Sunt umbra palidă a unui zeu Un vis ce la-i visat odată Sunt eu... Sunt eu...o stea lucind departe Spre care-ai să privești mereu Dorind-o alături zi și noapte Sunt eu... Tinerețea mea... Tu ai plecat așa grăbită Cu-
POEMELE IUBIRII 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383560_a_384889]
-
i-a prins mâna și a vrut să o sărute, slăbiciunea corpului l-a trădat, neputincioasă mâna a căzut pe pat. A oftat, apoi a privit-o în ochi cu recunoștință, pleoapele au strivit o lacrimă de fericire. Fața, deși palidă, avea o lumină ce venea din interiorul lui, de acolo de unde bunătatea luase loc lăcomiei, se citea pe chipul lui, încă suferind, fericirea. Era ca un om care renăscuse după ce murise odată cu păcatele lui. Înviase pentru a putea iubi tot
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
pribeagă... Viața-ți poartă chipul mai departe Prin mii de amintiri și...nu există moarte! Pe altarul iubirii încă mai ard cuvinte Nerostite de tine, de noi și sunt neatinse, E jarul iubiri pe-al rătăcirii drum rămas Tristețea are palid chip și doină-n glas.... Referință Bibliografică: PE ALTARUL IUBIRII / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2236, Anul VII, 13 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PE ALTARUL IUBIRII de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382879_a_384208]
-
văpaie și se depărta precum fata morgana, și vedeam malurile tărmurilor de nisip dezvelite de vânt. Și pe nisipuri fierbinți ca un cuptor treceau desculțe femeile frumoase cu ulcioare de lut arămiu pe umeri. Setea toropea insectele. Și in lumina palidă, lividă a amiezii, deodată inimile ne-au fluturat de bucurie ca niște drapele pocnind în vânt. Și te-ai alintat și ți-ai amânat aventura. Vinovată întoarcere. Peste ecluze au năvălit apoi apele adânci ale viselor și refluxul te-a
ÎN AṢTEPTAREA PLOILOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382904_a_384233]
-
cum de e singurul pirat de pe acea corabie , ce-și flutură semeață steagul neagru din care craniul cu un singur ochi, zâmbește înfiorător. Se trezește speriat . E tot în pădurice . Siluetele sumbre ale copacilor par niște soldați teutonici în lumina palidă a lunii rotunde. E deja noapte,își amintește de corabie,de marea cea albastră și-apoi ridică capul către cer : „ Îți mulțumesc ! ” (va urma ) Referință Bibliografică: VIATA LA PLUS INFINIT (4) / Dan Gheorghilaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
o să fie bine. Cristina începe iar să plângă cu ochii atințiți asupra mamei ei, speriată, doar ea putea să-i aline durerea. Salvarea ajunge repede la spital, fetița ajunge repede la terapie intensivă, Magdalena așteaptă vești pe hol în fața ușii. Palidă, flămândă și sfârșită de puteri se roagă cerului pentru fetița ei. Alexandru apare furios mirosind a alcool. Se apropie cu pumnii strânși de soția lui și-i șoptește printre dinți. -Ți-am spus să ai grijă de fete și-i trage
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
pașii Ni-i tot purtăm prin timpul fără rost, Și de-undeva ne blestemă urmașii Că, din nimicuri, ei nici n-au mai fost. Da, în curînd, și frunza se va duce, La poartă îți vor crește, mari, nămeți, Și palidă vei ști că nu-ți aduce Nici iarna asta sensul altei vieți. Îmi pun la geam un steag alb ca zăpada Și las deschisă ușa ca să vii... Poate un viscol îți va fi dovada: Tardiv intrînd, sub nea mă vei
SCRISOARE PE O FRUNZǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383051_a_384380]
-
care îmi zîmbea, copilul acela alb, al nimănui, și-n cameră ‒ întuneric, afară ‒ apusul, întotdeauna apusul... Probabil se vedea și pe fața mea că sînt golit de timp, apoi îmi dădeam seama că nici ei nu vorbeau, erau atît de palizi, că parcă aveau o lumină galbenă în jurul capului, le cam tremurau mîinile și nucile se mai ciocneau în buzunarele lor adînci și largi. Aș fi putut, în acele perioade, să-mi construiesc un templu în răcoarea plenară a dezmembrării fără
PURTAU ÎN BUZUNARE NUCI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383091_a_384420]
-
CÂND VINE PRIMĂVARA, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. Când Primăvara vine Desculță, peste câmpuri, Râzând ca o copilă Cu pletele în vânt; Suavă, visătoare, Purtând în brațe, fire De galbene narcise Și palizi ghiocei. Tresaltă-ntreaga viață! Din lut răsare iarba, Iar mugurii pe ramuri Țâșnesc triumfători! Renaștem dimineată, Din neguri și durere! Din pulbere și moarte Pornim biruitori, Spre zări memărginite Pictate cu albastru; Spre bobul de sămânță Bogat și roditor. Ne
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
și roditor. Ne naștem bucurie, Din clipe de-ntristare! Din lacrimi și păcate Ne îndreptăm spre zori! Citește mai mult Când Primăvara vineDesculță, peste câmpuri,Râzând ca o copilăCu pletele în vânt;Suavă, visătoare,Purtând în brațe, fireDe galbene narciseși palizi ghiocei.Tresaltă-ntreaga viață!Din lut răsare iarba,Iar mugurii pe ramurițâșnesc triumfători!Renaștem dimineată,Din neguri și durere!Din pulbere și moartePornim biruitori, Spre zări memărginitePictate cu albastru;Spre bobul de sămânțăBogat și roditor.Ne naștem bucurie,Din clipe
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Nemuritor în suflet și muritor în tine. Nu te mai văd... Acum sunt doar eu. Nu te mai simt, erai tu și atăt. Nu te mai știu, ești pierdut alizeu. Nu te mai vreau. Te vreau zăvorât. De unde-nflorești ca palidă vrere, Și unde-mi cotrobăi în bruma de bine...? În brațe sunt eu, tu ești o părere, Ce face s-apună o parte din mine. Minunat că dansăm pe același trotuar, În lună, sub lună, pe luna din chip... M-
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Nemuritor în suflet și muritor în tine.Nu te mai văd... Acum sunt doar eu.Nu te mai simt, erai tu și atăt.Nu te mai știu, ești pierdut alizeu.Nu te mai vreau. Te vreau zăvorât.De unde-nflorești ca palidă vrere,Și unde-mi cotrobăi în bruma de bine...? În brațe sunt eu, tu ești o părere,Ce face s-apună o parte din mine.Minunat că dansăm pe același trotuar,În lună, sub lună, pe luna din chip...M-
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
ai plecat azi, unul din băieți m-a anunțat, că de mâine se mută. Așa că au rămas doar cei doi și fata. Hai la etajul doi la fată. Când au urcat scările, au văzut un chip angelic, tras la față, palid, cu părul tuns scurt, băiețește, cu ochii mari negrii, sprâncenele frumos conturate, dar care nu mai fuseseră de mult pensate. -Nu mai veneați odată, credeți, că am timp, să stau, să vă aștept toată ziua? Timpul meu e limitat și
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
început, să-l respecte pentru determinarea și hotărârea lui. Ar fi vrut, ca și fostul ei soț, să fi cerut ajutorul. -Nu merit atenție din partea dumneavoastră, v-am făcut mult rău. Augustin era sincer, regretul se vedea pe chipul său palid. -A fost o neînțelegere, să-i spunem așa. -Nu încercați să mă apărați, am fost o brută, reacționez urât când sunt beat, dimineața când mă trezesc știu tot ce am făcut. Vă rog să fiți foarte atentă, e posibil ca
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385343_a_386672]
-
un fel putea juca având copilul, cu totul altfel când băiatul e în puterea lor. A doua zi Crina, cu o sacoșă și un trandafir mov în mână, intra în salonul lui Florea Corcoduș. Bolnavul stătea la marginea patului, era palid și slăbit, doar ochii negri cu cele două luminițe străluceau. -Bună ziua! Ce faceți? Cum vă simțiți cu sănătatea? -Crina vorbea aparent îngrijorată, cu coada ochilor îl urmărea pe Florea să vadă cum reacționa. -Sunt bine! -Corcoduș a răspuns morocănos
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
inocentă, dar atentă la orice detaliu. -Bună ziua! Cine sunteți? -Pentru dumneavoastră zâna Măseluță, -femeia urmărea atentă ce se întâmplă cu bărbatul din fața sa, ai cărui ochi negri cu două luminițe ce păreau că aruncă fulgere, contrastau puternic cu fața palidă și buzele lipsite de orice roșeață. Am venit să vă opresc să deveniți criminal. -Ce tot spui acolo? -Bărbatul a încercat să se ridice într-un cot, dar organismul slăbit nu l-a ajutat prea mult, s-a prăbușit la
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
la loc. -Nu vă agitați, nu vă ajută cu nimic. Din întâmplare știu toată povestea cu Gigi, Pacoste și Zbierea, vă este de ajuns sau vreți detalii? -Ce tot bălmăjești acolo? Ce dracu vrei să spui? -Corcoduș devenise și mai palid, iar privirea tot mai rea. -Domnule, în primul rând îți vreau binele și dumitale și acelui copil nevinovat pe care l-ai aruncat pe uși străine. Termină cu ipocrizia, nu am venit aici să-ți râzi de mine! Cunosc întreaga
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
care a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanții din 1877, moare fără a fi văzut, cu ochii, sub steag, pe aceia care au onorat, din nou, sfântul drapel al țării. Să lăsăm ca asupra frunții lui palide, acum liniștite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut”. La 14 mai 1918, în ziarul „Lumina”, Liviu Rebreanu scria: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
cerut atunci în stradă. Au rămas câțiva, adunați seara la Universitate, nici câți degetele de la două mâini, să cânte la chitară compozițiile rock ale formației ce îi atrăsese la Colectiv și s-o dea când și când pe folk, continându-și palid protestul. Asta făceau când a trecut pe lângă ei o patrulă de jandarmi care le-a cerut să-și schimbe locul, undeva mai dosnic, și fiindcă n-au vrut s-o facă s-au ales cu vreo câțiva pumni și bocanci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92867_a_94159]
-
schimbăm ceva, dacă așa a fost dintotdeauna?”. Aici personajul-autor se opune nedreptății, după cum îi dictează instanța morală proprie, observând că ceva deviază de la făgașul echilibrului. Actele sale comportamentale sunt mai curajoase decât cele ale unora care preferă soluția nedreptății, motivând palid că ar fi mai simplu de supraviețuit așa. E-adevărat că dă dovadă uneori de mai mult atașament față de glie decât mulți dintre localnici, dar nu-nseamnă că ar condamna pe cineva. Nu transpare nicăieri nici urmă de critică la adresa
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]