1,794 matches
-
se încrucișează politicos, iar această Villa Medici ideală are datoria de a ignora concurențele pentru spațiul și publicul vital. Care artist n-a râs ca de o vanitate speculativă de aceste desuete clasificări din trecut? Ele au avut odată mize palpabile pentru cariere și pensii. În secolul al XVII-lea, declarând portretul minor, devalorizat cum era de afluența burghezilor doritori să-și imortalizeze trăsăturile, Academia Regală făcea să scadă mult prețurile. Promovată ca artă în 1660, gravura în taille-douce retrogradează după
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
se oferă generos cheia care urmează să deschidă ușor toate ușile. Ideologiile și propaganda vin în întâmpinarea unei aspirații fundamental umane de „rezolvare“ a tuturor problemelor lumii. Această aspirație, de regulă conotată spiritual, va eșua ori de câte ori se fixează în soluții palpabile, făurite „politic“, după chipul și asemănarea omului. Astfel, soluțiile aduse de sisteme social politice care se dezic programatic de orice influență a religiosului (excluzând explicit această dimensiune din sfera propriului mesaj sau așezând-o tolerant la periferie) configurează o ideologie
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dispărând ca formule distincte de comunicare. De aici rezultă zădărnicia eforturilor de reconstituire a latinei dunărene și de descoperire a limbii tracilor. 11. Apelarea la latina clasică, atestată în scris, și uneori chiar la latina medievală, ca la un reper palpabil al sorginții limbii române, apelare corelată cu respingerea substratului, care ar fi neidentificabil, a blocat de la început și blochează și în prezent perceperea evolutivă a limbii ca produs al societății umane și al progresului cunoașterii. Rectificarea ce s-a făcut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fază momentul al doilea, cel al identificării. Astfel încât ceea ce e gândit sau dorit trebuie sau tinde să devină realitate. Violetul e bucuria împlinirii magice a dorințelor. Ca orice dorință împlinită, o simțim ca pe o magie a concretizării și a palpabilului uman. Parcă ceva s-a transformat și a prins viață. Moment al intimității și al identificării obiectului iubirii, al magiei găsirii și al descoperirii. Dar care ne face să ne manifestăm la exterior cu nesiguranță emoțională încă. Ne aduce tatonare
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
s-a părut important și normal până acum ai să realizezi inutilitatea lor. S-ar putea să ai parte de o răsturnare de valori. De aceea, pentru unii pare că se rup de realitate (de realitatea științifică, așa-zis demonstrabilă, palpabilă) că intră într-o altă lume, incertă. Asta se întâmplă până îi descoperi legitățile. Normal, ce nu se știe creează incertitudine, teamă, nesiguranță, iar alții resping pentru că poate exista și altceva în afară de ce știu ei. De regulă, nu poți accepta
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
dintre noi. Or, aceste aspecte va trebui să vină în complectarea educației actuale. Și tu să ai grijă de acest aspect în educația copiilor tăi. Tu ai să poți evolua spiritual când vei simți că materia este doar aspectul inferior, palpabil, măsurabil al unei existențe mult mai mari și mai complexe. Exact ca vârful aisbergului care se vede. Aisbergul aflat la suprafața apei, partea vizibilă, fiind materia, zona mai redusă, psihologic fiind conștientul. Iar zona nevăzută inconștientul, spiritul, sufletul etc., adică
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
târziu poți să-i promiți toate fericirile spirituale de pe lume, va căuta și va sta cramponat în hedonism, pentru că e o compensație pentru niște goluri ce se cer umplute, dar nu știu cum și cu ce (decât prin plăceri materiale, fizice, imediate, palpabile). Atunci ce te face să te simți bine, să-ți amăgești fericirea și împlinire? Drogurile, alcoolul, plăcerile culinare până la bulimie, uneori dulcele, dependențele sub orice formă. Atunci cauți plăceri tot mai multe pentru, chipurile, a te simți bine. Vezi cum
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
său natural l-a ajutat să "vadă firele lumii"84, astfel încât opera sa ar echivala cu un îndreptar gnoseologic, un ghid de inițiere în cunoașterea de tip intuitiv, cea care presupune accesul la adevărul absolut prin înțelegerea adevărului concret și palpabil. Am precizat deja în partea introductivă a lucrării caracteristica "socratică" a atitudinii civice caragialiene. Reperând și definind original meteahna noastră națională moftul nenea Iancu a intuit eficacitatea homeopatică a vindecării prin doze ale aceluiași virus. Și atunci parodiază, adică desacralizează
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Fantastic Four sau Spiderman, în care eroii sunt mai realiști, mai relevanți (Spiderman fiind sugestiv denumit de către Jacques Goimard și Claude Aziza "personaj dostoievskian într-o lume paranoică"654), vorbind "ca oamenii", păstrându-și caracterul și confruntându-se cu probleme palpabile (Fantastic Four își pierd sediul pentru neplata chiriei, Spiderman este hăituit de către propria sa identitate și se găsește într-o continuă încordare schizoidă)655, astfel încât publicul să se poată identifica mai ușor cu preferații săi. Succesul imediat al noii formule
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în 1976 sau Căliman Mână de Fier, în trei serii, în 1980, 1981 și seria publicată în revista de bandă desenată Luceafărul Copiilor, între 1982 și 1987), și din nou Puiu Manu (albumul Ioan Vodă Cumplitul în 1974, un succes palpabil, editat în 48 000 de exemplare de altfel 1974 a fost anul de vârf al producției autohtone de gen -, singura bandă desenată cu final dramatic din perioada comunistă, pe un ton sobru, și care rămâne în memoria cititorilor mai adânc
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mare măiestrie. Uitându-se câteodata la el, Anuca rămânea ca vrăjită. În mușchii picioarelor lui zvelte simțea parcă țesătura subțire a nervilor. Când îl netezea pe spate cu mâna, părul catifelat, parcă, îi fremăta sub palme o lumină clară și palpabilă. Îi plăcea totul la căprior, dar mai ales aerul lui semeț și de măreție... maiestos. Căpriorul avea ochii luminoși, puri și expresivi. Anuca nu-i ascundea nimic din viața ei... I se adresa ca unui om, și-l înțelegea dacă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ea încerca să cuprindă implicațiile acestor lucruri, Calvin lansă bomba: — Ar însemna să te muți la Dublin. Șocul provocă un bâzâit surd în capul ei, de parcă urma să îi pocnească urechile. O senzație amorțită și difuză de alienare. Singura realitate palpabilă era agonia degetelor sale amorțite de la picioare. Poate... poate... poate au vrut să spună Dublin, New York. —Dublin, Irlanda, spuse Calvin Carter ca ecoul unui tunel lung, spulberând și ultima ei picătură de speranță. Nu îmi vine să cred că mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
afle cum se fac lucrurile, în caz că te îmbolnăvești vreodată. —Dar... Fața curată și măslinie a lui Mercedes era speriată de ideea că altcineva ar putea să calce pe acel tărâm sfânt. Nu erau prea multe rujuri gratuite de dat. Frica palpabilă a lui Mercedes, plus sentimentul de vinovăție pe care încă îl simțea față de Ashling îi făcură decizia Lisei foarte ușoară. —Bună idee, Trix. OK. Ashling, mă poți însoți în după-amiaza asta. Adică, adăugă ea inocentă, dacă ți-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a continuat cu grijă: —Tu ai fost fantastic. —Eh, nu a fost unul dintre cele mai bune numere ale mele, dădu el din gene, cu ceva din naivitatea sa de scenă. Senzația de ușurare pe care o emana era aproape palpabilă. Acum, era din nou rândul lui Ashling. Ai o slujbă, știi tu, pe lângă aceea de a fiă amuzant? — Creez software pentru Cablelink, ceva în legătură cu trecerea rețelelor pe sistem optic. —Serios? — Chestii fascinante, zâmbi el. Nu e de mirare că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ori, dar ne-am petrecut toată ziua de ieri în pat și vrea să mă vadă și în seara asta. Porțile timpului s-au deschis, aruncând cu nostalgie către Clodagh. Prima ei senzație ciudată de dragoste era acum atăt de palpabilă în mintea ei, uimind-o prin claritatea cu care o simțea. Apoi dispăru, la fel de brusc cum apăruse, lăsând în urmă o dorință inexplicabilă. — Nu poți să îl amâni? Nu, spuse Ashling stânjenită. I-am spus că îl voi ajuta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
stai? întrebă Ashling. Da, spuse el și râse ușor. Deci asta însemna că Clodagh și Marcus erau încă împreună. Nu se terminase totul și nu se redusese la o nebunie de scurtă durată. Simți o dorință foarte reală și foarte palpabilă de a vomita. Ce s-a mai întâmplat? Nu mare lucru, doar că am hotărât ca eu să-i vizitez pe copii în fiecare weekend și să rămân acolo în serile de sâmbătă. I-am spus lui Clodagh că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
tema impozitelor. În timpul costisitoarelor convulsii ale războaielor civile, Julius Caesar și Augustus inventaseră un dur sistem de taxe, printre care se număra centesima rerum venalium - 1% din orice tip de achiziție -, urâtă chiar din prima zi, întrucât afecta direct și palpabil consumul claselor sărace. Riscaseră o revoltă fiscală; apoi oamenii se resemnaseră; din temporară, taxa devenise permanentă. Și, cum se întâmplă de obicei cu taxele, fusese mărită. Iar de-a lungul secolelor avea să fie imitată cu entuziasm și sporită. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
desăvârșiți. (iunie) Îmi amintesc acel urcuș brusc pe lângă cimitirul În pantă, ale cărui cruci păreau să se aplece, să se alungească vangoghian către drumul Îngust pe care se circula cu dificultate. Urcam gâfâind, Împins de un impuls concret, precis, aproape palpabil. Ceva mă făcea să mă opresc lângă fântâna cu ciutură, Înconjurată de tufișuri sălbatice, de bozii și mărăcinii Înalți, cu măciulii albastre. Îmi amintesc sălciile țesând deasupra o plasă verde, ademenitoare prin răcoare și liniște; scot o găleată cu apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
profesorul ne zâmbește ironic și complice, se miră odată cu noi de cele Întâmplate și ne face șugubăț cu ochiul, scoțându-ne părintește de sub teroarea propriului spirit. Ce-a fost aceasta? Ce s-a Întâmplat aici? Unde au dispărut acele idei palpabile ca niște pajiști răcoroase În care dansau fauni lascivi și nimfe suave? Parcă totul nu a fost decât un vis, o halucinație dată de impactul prea incandescent cu ideile călinesciene. Când profesorul iese pe ușa amfiteatrului, pare Îndepărtat și nepământesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
stânci... Când vântul te atinge, te aud cântând aproape fericită. Dar pe mine când mă atinge el mă roade, mă sfărâmă. Și totuși, Îl aștept cu drag“. 19 octombrie 1964 (luni) Din noianul de visuri, am cules o singură realitate palpabilă, mai puternică decât cele mai sublime rătăciri În sfere Înalte. Atât timp cât am un punct de sprijin, nimeni nu mă va putea ajunge În puterea de muncă. De aceea, nimeni și nimic nu va putea să-mi spulbere acest punct. Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
țigara în scrumiera improvizată dintr-o cutie de Poland Spring. — Da. — Să vin înapoi după aceea sau vrei să ne întâlnim în altă parte? În holul hotelului? La o cafenea? Ce zici, la patru, patru și jumătate? Tensiunea era aproape palpabilă și descumpănitoare; Leigh trebui să-și amintească să nu mai vorbească atât. — Vino tot aici, dar numai după ce termini manuscrisul. Leigh începu să râdă, dar își dădu repede seama că Jesse nu glumea. — O să-mi ia cel puțin cinci-șase ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să nu se gândească la faptul că lucra la Les Sprogs, unde era mereu Înconjurată de femei gravide și bebeluși Îi umplea probabil golul emoțional și Îi amintea de posibilitățile vieții ei. Mulțumită doctoriței Jane, aceste posibilități erau mult mai palpabile. Cu câțiva ani În urmă - Împinsă de la spate de Ronnie - Ruby Își făcuse o serie de teste și de tomografii și aflase de pe buzele voioase ale lui Jane că În mod sigur nu moștenise tuburile „viclene“ ale mamei ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ca doi soldați care se Înghesuie unul În altul Într-o tranșee bombardată. Și ea Îl imploră În șoaptă: Numai să nu vorbești. Nu spune nimic. Mi-e bine cu tine și așa. Îi apăru În fața ochilor Închiși viziunea aproape palpabilă a câinelui căsăpit, contorsionat și pierzând ultimele picături de sânge cu un scâncet slab, la picioarele unui gard de piatră, Între tufișuri ude și gunoaie. Și ca prin somn șopti Între sânii ei cuvinte pe care ea nu le auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nu demult fusese un simplu meșter care supraveghea munca, îmbrăcat într-un halat de lucru maro și cu o grămadă de creioane în buzunarul de la piept, în harababura fabricii de motoare. Se „cuibărise“ ca acționar, spunea Felix și, ca dovadă palpabilă a ascensiunii lui, domnul Rusch conducea un Chevrolet, aceeași marcă pe care o avea bunicul, cu singura diferență că aceasta era un model mai nou - un „vapor“, cum ne plăcea nouă să numim mașinile americane -, bleu deschis, foarte alungită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de respect, deși acesta nu era un aspect esențial pentru autor, care primise un onorariu fix de o mie de lire sterline pentru dreptul de autor, preferându-l unei sume mai mici ca avans la procentul din vânzări. Preferase senzația palpabilă a banilor În mână perspectivei incerte a câștigurilor viitoare, ceea ce, trebui să recunoască Henry, care dezaproba principiul, nu fusese deloc un aranjament prost pentru un prim roman. Du Maurier părea mai Îngrijorat ca niciodată din pricina banilor și, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]