1,574 matches
-
competiției. În pofida programelor explicit orientate către limitarea fenomenului de brain drain, diversificarea resurselor și ajutorul pentru dezvoltarea structurilor academice naționale, suspiciunea apasă asupra acestor centre transnaționale de excelență de a participa la exportul sau la dezinserția elitelor, la creșterea inegalităților, pana chiar la excluderea socială care lovește În particular tinerele generații. Vom reține asupra acestui punct mai multe propuneri de intervenție directă În câmpurile universitare naționale și de flexibilizarea programelor de mobilitate, În scopul de a le adapta cererii și a
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Fundoianu și alți suprarealiști și dadaiști pleacă să cucerească Parisul. Mulți încă se lansează în revista Contimporanul, a lui Vinea, o altă voce de marcă a avangardei, alături de Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll) sau Alexandru Binder (Sașa Pană). Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Marcel Iancu, Iosif Iser, Arthur Segal, Mattis-Teutsch sau Victor Brauner devin numele grele ale pensulelor, ducându-și tablourile în toată Europa, pe când Corneliu Baba abia începe să răsară. Centrul lumii s-a mutat la București. Este
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Jenny Gerhardt, Craiova, [1940]; Molière, Dragoste cu toane, în Molière, Opere, I, București, 1956. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 418; Boris Buzilă, Pe meridianul unei cariere literare necunoscute: Tiberiu Iliescu despre... „Meridian” și despre ultimul său volum, „Magazin”, 1968, 553; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1970, passim; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 196-208; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 179-181; Firan, Profiluri, 406-408. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
au fost proști. Și au spus panem et circenses. Adică, căci tu nu prea le ai cu latina și nici cu vorbitorii ei - dacule! -, pâine și circ. Dar pentru că nu erau la fel de deștepți ca mine, au greșit: trebuia circenses et panem. Nu te Înțeleg, Moti. Vezi că ești ca și aceia? Păi uite: Ca să nu se răscoale, deci o societate să se năruie, omul trebuie distrat. Era să spun distras. Circ deci, chiar dacă ăsta se manifestă macabru, cu totul Împotriva Naturii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 11 Cu vizitarea expoziției de la Ames se Încheia a doua sa etapă de studii În SUA și se Întorcea În Urbana, capitala statului Illinois, unde Îl căuta pe Petre Pană, fiul cunoscutului mare agricultor Pană Aurelian. Aici, În baza recomandării profesorului Warren, a fost primit cu multă bunăvoință de către profesorul Bennet, vizitând numeroase ferme În care se dezvolta viguros mecanizarea, În sprijinul producerii furajelor pentru intensificarea creșterii animalelor. A trecut apoi În Arkansas, ajungând În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
spun că n-au auzit de acest nume. Un al treilea se bate cu mâna pe frunte spunând: A! Mister Pen, da Pen, iar nu Pană. Bine, fie, Pen, te rog anunță-l că e căutat de un român. Pătru Pană, care primise scrisoarea mea, apare radios, plin de viață. Îmi face deosebită plăcere, mai ales că seamănă așa bine cu tatăl său, atât la fizic cât și la pasiunea și Îndemânarea pentru agricultură. Mă conduce la hotel. Luăm masa Împreună
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Poa pratensis (firuță). De mare preț sunt elevatoarele. Aici, cu ajutorul unui elevator se descarcă ușor căruța venită de la câmp și se urcă știuleții În porumbar. Spre seară 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 93 părăsim Urbana. Petru Pană ne conduce până la ieșirea din oraș făcând avantgarda cu mașina sa. Prin Effingham străbatem partea de sud a statului Illinois. Trecem din nou peste Mississippi și pe Înnoptate intrăm În St. Louis, În statul Missouri. Multe expediții, În frunte cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai ales curcanul, pentru ziua gratitudinii și anul nou. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 102 Prin preeriile bizonilor Spre Oakley, prin fosta regiune a bizonului, drumul continuă ca printrun decor dobrogean. La plecarea din Illinois, Petru Pană mi-a cerut impresiile. Mi-a adăugat atunci că i-a recomandat tatălui său care a fost În SUA În 1934 să mediteze dacă nu ar fi mai bine să vândă tot ce are pe Bărăgan și să cumpere În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
străinătate, ultimii doi ani cumulând salariul cu pensia. După absolvirea Institutului de Relații Internaționale, a fost încadrat în M.A.E., la 1 august 1967, la Direcția America Latină pe postul de ajutor referent relații, avansând apoi referent relații, poziție deținută pana la 1 decembrie 1970, când, în urma unui concurs, a obținut gradul de Atașat diplomatic. Prin alte examene și concursuri, a parcurs toate gradele diplomatice din M.A.E. până la cel de Ministru Plenipotențiar. A fost numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sensurile căutate drept „slovă neînțeleasă, de oracol”. Deși a scris puțin, iar din paginile lui și mai puține s-au tipărit, Z. este un nume pe care istoria suprarealismului românesc nu îl poate ocoli. SCRIERI: Deschidere, îngr. și pref. Sașa Pană, cu un portret de S. Perahim, București, 1933. Repere bibliografice: Aurel Zaremba. Închidere, „unu”, 1930, 29 (semnează Sașa Pană, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Raul Iulian); Virgil Gheorghiu, „Deschidere”, „Grai moldovenesc”, 1933, 5-6; N. Cristinoiu, „Deschidere”, „Brazda literară”, 1933, 5-6; Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
ciobani și fără oi. Spre țara unde numai noi Mai creștem, fără să se vadă: În Bucovina de baladă Ne vom întoarce înapoi!” * Despre Octavia LupuMorariu citesc în Moldova Literară de la MihăileniDorohoi în nr.3-4/1933 următoarele scrise de I. Pană: ...” Dincolo de rândul cântăreților de meserie chiar meritul adevăratei arte pe care nimeni n-o poate plăti, doamna Octavia LupuMorariu, soția maestrului Leca Morariu, profesor universitar și mare muzician, descinde dintr-o veche familie cu tradiție muzicală. ... În 1932, doamna Octavia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucureștii: George Potra, Din Bucureștii de altădată, Ed. Știin țifică și Enciclopedică, București, 1981; Apostol Stan, Grupări și curente: Apostol Stan, Grupări și curente politice în România între Unire și Independență (1859-1877), Ed. Științifică și Enci clopedică, București, 1979; Stoean; Pană, Independența: Gheorghe D. Stoean; Ion Gh. Pană, Epopeea Indepen denței României, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977. notă asupra ediției (1987) 37 1. După definitivarea acestui volum a apărut (în decembrie 1986) la Ed. Meridiane o nouă ediție a Podului Mogoșoaiei, însoțită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru vremurile acelea era enorm. În timpul cât conferențiarul a vorbit, tot felul de vești alarmante au sosit de la Primărie. Se spunea că bandele de bătăuși au pus stăpânire pe local, că alegătorii, cunoscuți ca opozanți, sunt goniți de la vot, că Pană Buescu a fost bătut în localul de vot și dat afară. În sfârșit, ștafetele cari veneau neîncetat, făcea apel la tineret ca să vină la Primărie să întărească opoziția. De la o vreme, noi, studenții militanți, n-am mai ascultat pe conferențiar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ajuns acolo, au găsit localul ocupat de bătăuși. Parlamentările n-au dat nici un rezultat și alegătorii au fost puși pe goană. Atunci au început operațiile în stil mare. Biroul a fost luat cu asalt, alegătorii opozanți alungați sau chiar bătuți. Pană Buescu înconjurat de bătăuși în sala de vot și amenințat cu stâlceala. Cerând protecția lui Vava Ghica, candidatul guvernamental, acesta i-a răspuns: — Oare eu v am cerut ieri să mă protejați? Dar adevărul este că în ajun, la Colegiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Gr. Niculescu, D. Bilcescu, G. Chirițescu, Ciru Economu, B.D. Arvanesu, G. Goga, Petre Grădișteanu, Radu Manolescu, C. Grădișteanu, T. Bagdad, D. Pruncu, C. Caramanliu, I. Gârleanu, P. Rucăreanu, C. Ciocârlan, Simion Miha lescu, C. Bantaș, G. Caramfil, G.A. Florescu, Pană Buescu, C. Leca, A. Teriachiu, N. Crătunescu, D.M. Ionescu, D. Berendei, G. Cantilli, I. Ghica.76 Apoi s-a ales comitetul partidului compus astfel : Arvanezu V., Berendei D., Pană Buescu, Brătianu I., Brătianu D., Cariagdi D., dr. Calinderu N., I.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ciocârlan, Simion Miha lescu, C. Bantaș, G. Caramfil, G.A. Florescu, Pană Buescu, C. Leca, A. Teriachiu, N. Crătunescu, D.M. Ionescu, D. Berendei, G. Cantilli, I. Ghica.76 Apoi s-a ales comitetul partidului compus astfel : Arvanezu V., Berendei D., Pană Buescu, Brătianu I., Brătianu D., Cariagdi D., dr. Calinderu N., I. Câmpineanu, Ferekide M., Fleva N., Ion Ghica, C. Gră dișteanu, D. Giani, Al. Golescu, M. Kogălniceanu, Manolache Costache, Lupescu Al., C. Nacu, Remus Opran, Protopopescu-Pake, E. Stătescu, Stolojan A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În urma protestelor hotărâte ale țării noastre, susținute și de reprezentanții puterilor garante - cu excepția celui englez -, Savfet pașa, ministrul de Externe al Turciei, a răspuns că „Principatele Unite, care fac parte integrantă din Imperiul Otoman, nu sunt atinse de Constituțiune“ (Stoean; Pană, Independența, p. 45). Această precizare a satisfăcut numai în parte guvernul român. anul 1877 [Evreii din România. Agitația politică. Diverse. Intrarea rușilor în țară. Proclamarea Independenței. România în război. Bucureștii pe vremea rușilor. Căderea Plevnei. Două crime celebre.] [evreii din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ro mâniei“. Raportor a fost Mihail Ferikidi.66 În Comitetul delegaților s-a propus ca decorațiunea să fie numită „Credința“, însă a fost admis numele propus de guvern. În Cameră, un mare număr de deputați, toți din majoritate: Grigore Vulturescu, Pană Buescu, D.I. Ghica, Furculescu au combătut decorarea și a civililor, deoarece actul ar fi antidemocratic; toți au cerut ca „Steaua României“ să fie numai o decorație militară. Sentimentul Camerei este hotărât democrat, așa că legea e votată cu un amen dament
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
milioane lei în bilete ipotecare cu care să se stingă datoria statului pe 1876. Proiectul este combătut de un mare număr de deputați dintre fruntașii Partidului Liberal și specialiști în materie. Au combătut proiectul: Constantin Grădișteanu, Pake Protopopescu, Nicolae Ionescu, Pană Buescu, Gheorghe Cantili. Cu toată stăruința lui Ion Brătianu, care era și ministru de Finanțe, votul pentru luarea în considerație a proiectului dă 35 bile albe și 34 negre, deci votul nul. După ce proiectul a fost modificat, Parlamentul l-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prețuind dublu; în mod practic, era vorba de emiterea primei serii de hârtie-monedă din istoria României. Proiectul inițiat de I.C. Brătianu a întâmpinat însă o înverșunată împotrivire a deputaților conservatori și a unor deputați liberali (P. Grădișteanu, Em. Pake Protopopescu, Pană Buescu, G. Cantili, N. Ionescu ș.a.). Pus la vot la 13/25 mai 1877, proiectul nu a întrunit majoritatea necesară de 37 de voturi, declarându-se, într-adevăr, „vot nul“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 13 mai 1877“, MOF
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care amintește aici Bacalbașa („Regimentul 14 curcani“) avea reședința la Roman. 122. Regimentul 8 infanterie de linie a pierdut în bătălia de la 30 august/11 septembrie 1877 șapte ofițeri și anume: căpitanul Valter Mărăcineanu, căpitanul Panu Nicolae Vasile - și nu Pană Alexandrescu (era fratele viitorului om politic radical, George Panu), locotenent Șurcă Mihai, sublocotenent Nancovici Nicolae - și nu Marcovici, sublocotenent Ulescu Constantin, sublocotenent Horcea Vasile - și nu Horea, sublocotenent Ghenoiu Alex. În bătălia de la 30 august nu a fost ucis nici un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
370, 373, 381, 383, 385, 401, 403, 408, 415, 416, 419-422 Brătianu, I.I.C. (Ionel): 84 Brâncoveanu, Constantin: 113, 117, 124, 146 Brâncuși, Constantin: 5 Bruss, Fr.: 148 Bruss, Joseph: 148 Bruzzesi, Francesco: 116 Buchholtzer, Carol: 50-53 Büchner, Ludwig: 195 Buescu, Pană: 252, 255, 273, 300, 352, 353 Bulai, Nicolae: 228, 229 Bunescu (elev, 1874): 229 Burchi, Neculai: 82 Bursan, George (fiul): 266 Buzatu, Marin: 145 Buzdugan, Orest: 266 Caiu Grachu (pseudonim): v. Gherea (Dobro geanu-Gherea), C. Calenderoglu, Lazăr: 250 Calenderolu, Nicolae
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a adus unu cățel străin în gură și l-a crescut. Să scii că tot-de-a-una când va fi 1iu a lunei st.n. ai să primesci regulat 100 fr. din care vei plăti casă, masa, haine, în fine, tot asta pana la etatea de 21 ani. Cred că un om cu 100 fr. lunar nu e muritor de fóme. Despre taxa de 375 fr, pot să ți-o trimit în condițiunea că în timp de o lună să te duci în
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de douăori prin mașină de tocat carne împreună cu ceapă și miezuldefranzelă, apoi tocătura se amestecă cu sare, ouă, piper, verdeața tocata și usturoi pisat. Apoi se adaugă puțină apă rece și se amestecă bine până se omogenizează și se bate panase afânează. Se împarte compoziția în cantități egale, fiecarebucată se platizează cu lama unui cuțit până ajunge la grosimea de 1,5 centimetri și lungimea de 8 centimetri. Se dă formă de pară, se trece prin pesmet și se prăjesc pe
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
dezvoltare, dar au avut rate de inscriere in invățământul secundar mai mari - și rate și mai mari pentru nivelele educaționale terțiare - în comparație cu alte economii în curs de dezvoltare. Similar ratele de alfabetizare s-au îmbunătățit considerabil în majoritatea acestor economii pana la 90% in Singapore, Hong Kong și Taiwan. Aproape toți adulții din Japonia si Coreea sunt alfabetizați. Diferențele in funcție de sex referitoare la gradul de cultura si educație sunt extrem de mici. Expansiunea sistemelor educaționale au contribuit la construirea unor stocuri uriașe
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]