1,981 matches
-
puțin să definesc ce anume s-ar fi putut numi victorie. Contemplând plaja care se întindea la câțiva pași de terasa pe piloți pe care ne instalaserăm, Vinner avea aerul zâmbitor și mândru al celui care se consideră coautor al panoramei însorite. Tot astfel, când îi arăți unui străin Arcul de Triumf sau Luvrul, te simți un pic arhitectul lor, sau măcar un cioplitor în piatră. Comenta, arăta cu furculița spre larg, enumerându-mi numele peștilor și al scoicilor, râdea ușor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a educației, ba chiar a mândriei naționale. Într-o atare accepțiune ne este mai lesne să amintim o parte din zecile de cărți purtând semnătura lui Martin Luther, redescoperite azi în orașul transilvan, cărți care, pentru Secolul Luminilor descriu o panoramă sui-generis a drumurilor și comunităților frecventate pe același culoar ce face legătura dintre Viena și Alba-Iulia: Biblia. Das ist die ganze heilige Schrift. Deutsch D. Mart. Luther, f. l. MDLXIII, exemplar provenind din fondul Migazzi; Epistolarum reverendi patris Domini D.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Bibliothek Wofenbütten, 1987, vol. 34, p. 169. Roland Mortier, „Les obstacles à la communication interculturelle. Un temoin exemplaire au XVIIIe siècle (H.P. Sturtz)”, în Herausgegeben von JĂnos Riesz, Peter Boerner, Bernhard Scholz (ed.), Sensus communis. Contemporary Ttrends in Comparative Literature. Panorama de la situation actuelle en Littérature Comparée, Tübingen, f.a., pp. 335-341. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Tentatia.doc PAGE 87
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Drumul meu și cântecele mele..., București, 1965 (în colaborare cu Mihai Berechet); Eugen Ionescu, Cântăreața cheală, în Eugen Ionescu, Teatru, I, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1970 (în colaborare cu Radu Popescu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 450-451; Piru, Panorama, 363-365; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 120; Popa, Dicț. lit. (1977), 102-103; Dinu Bondi, DRI, I, 231-235. F.F.
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
Nicolae Oprea, „Firea morală” a criticului, VTRA, 1997, 8; Diana Adamek, „Metamorfozele textului”, TR, 1997, 51-52; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale romanului, Târgoviște, 1998, 103-106; Victor Sterom, Retorica pietrelor, CRC, 1999, 9; Adrian Tudurachi, Nefericirile comparatismului, ST, 1999, 8-9; Petraș, Panorama, 131-132. C.H.
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
Moș Costa, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Al. Condeescu, Univers bănățean, LCF, 1986, 23; Dorian Branea, Renovarea tradiției, O, 1998, 3; Datcu, Dicț. etnolog., I, 90-91; Dana Gheorghe, Ioan Viorel Boldureanu, „Casa și memoria lui Avram Procator”, OC, 2000, 10; Petraș, Panorama, 132-134; Gheorghe Secheșan, Dimensiunea ’80, O, 2002, 5. L.P.B.
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
cathedra, O, 1997, 5; Horea Poenar, Xenogramele unui critic clujean, TR, 1997, 36-37; Paul Cernat, În anticamera sintezei, OC, 2000, 4; Carmen Mușat, Excurs hermeneutic și biografie ludică, OC, 2000, 15; Irina Petraș, Străinul de lângă mine, APF, 2000, 6; Petraș, Panorama, 134-139; Cătălin Ghiță, Eroicul în diacronie, APF, 2002, 4. D.C.M.
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
deconstructivism, RL, 1992, 13; Alina Creangă, Trădarea cuvintelor, ECH, 1996, 10-12; Mariana Criș, Actualitatea discursului critic, „Azi - Supliment literar”, 1997, 10; Borbély, Xenograme, 128-129; Mircea Anghelescu, Procesul Caracostea, RL, 2000, 31; Alexandru Ruja, Un destin perdant, O, 2000, 11; Petraș, Panorama, 141-144; Al. Cistelecan, Poezia patriotică, un concept acordeon, VTRA, 2002, 3-4; Ioana Pârvulescu, Fluturele regal, RL, 2002, 27; Paul Cernat, Totuși, poezia patriotică, OC, 2002, 100; Mihaela Ursa, A patra evanghelie a eminescologiei?, ST, 2003, 4-5. D.C.M.
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
mări, de la argonauți până la vasul „Aurora”. Pagini memorabile sunt dedicate nopților albe ale Leningradului, monumentelor artistice, descrierii mulțimii de neamuri din Caucaz etc. Și aici B. contrazice concepția comună a reportajului construit pe contraste lesnicios de perceput și realizează vaste panorame, spectaculos trecute însă unei realități cu un alt chip decât cel pe care el ar fi vrut să-l legitimeze. În 1974, B. își adună în volumul Paznic de far tabletele publicate după 1966, în „Contemporanul”, dovedindu-și încă o dată
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, I, 325-329; Perpessicius, Opere, XI, 204-210; Călinescu, Ist. lit. (1941), 804, Ist. lit. (1982), 891-892; B. Elvin, Geo Bogza, București, 1955; Georgescu, Încercări, II, 207-220; Petroveanu, Pagini, 11-15; Ivașcu, Confruntări, I, 443-454; Regman, Confluențe, 208-242; Piru, Panorama, 316-319; Protopopescu, Volumul, 108-160; Vlad, Convergențe, 276-286; Sasu, Progresii, 119-123; Tudor, Pretexte, 132-137; George, Sfârșitul, I, 343-346; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 230-236; Ungheanu, Pădurea, 257-266; Ungheanu, Arhipelag, 59-67, 412-414; Ciobanu, Incursiuni, 131-138; Cristea, Domeniul, 155-163; Pop, Transcieri
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
la T. Arghezi, pe de o parte, și ermetismul, cu aglomerări de abstracțiuni și de neologisme, cu o topică torsionată și numeroase elipse, pe de altă parte. Maniera ermetică se impune în „portretele străine”, care, în ansamblu, alcătuiesc o interesantă panoramă a literaturii franceze interbelice. În „portretele românești”, este vizibilă afecțiunea pentru unii scriitori pe care i-a cunoscut: T. Arghezi, I. Vinea, Gib I. Mihăescu, Al. Tudor-Miu, Gherghinescu-Vania ș.a. În poezie, autorul Gamelor pledează pentru un „modernism tradițional”, ce
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
scheme și idei valide în critica și teoria literară. De succinte dar precise caracterizări beneficiază Școala Formalistă Rusă și Cercul de la Praga. Asemenea lucrări pregătesc temerara întreprindere Fundamentele criticii literare, primul volum, De la Sainte-Beuve la noua critică (1974), fiind o „panoramă a curentelor și tendințelor criticii franceze moderne” (Fl. Mihăilescu); volumul al doilea ar fi urmat să se ocupe de critica germană și de cea americană. SCRIERI: Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani, București, 1955; Moștenirea lui Ibrăileanu, București
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
Boz, Cartea, 137-140; Constantinescu, Scrieri, I, 365-374, IV, 72-76; Perpessicius, Opere, VI, 43-46, VII, 204-205, 266-268, 293-295, VIII, 25-29, IX, 405-411; Sebastian, Jurnal, 196-199; Călinescu, Ist. lit. (1982), 905-906; Petroveanu, Profiluri, 113-130; Martin, Poeți, I, 71-77; Căprariu, Jurnal, 142-147; Piru, Panorama, 94-96; Nicolae Manolescu, Radu Boureanu, „Solara noapte”, CNT, 1969, 19; Constantin, Despre poeți, 42-45; Caraion, Duelul, 20-22; Cioculescu, Aspecte, 182-184; Cristea, Un an, 24-28; Petroveanu, Traiectorii, 45-55; Dimisianu, Valori, 48-53; Crohmălniceanu, Literatura, II, 361-365; Manu, Sinteze, 157-162; Micu, „Gândirea”, 610-613
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
Mondial Magazin”, 1947, 36; Ov. S. Crohmălniceanu, „Oameni la pândă” de Liviu Bratoloveanu, CNT, 1947, 36; Octav Șuluțiu, Liviu Bratoloveanu, „Oameni la pândă”, „Apărarea”, 1947, 51; Perpessicius, Opere, XII, 210-214; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan. 1944-1959, București, 1959, 39-40; Piru, Panorama, 388-390; Al. Căprariu, Tentația istoriei, RL, 1975, 14; Voicu Bugariu, Maniera balzaciană, LCF, 1975, 20; Dumitru Micu, Liviu Bratoloveanu, „Reptila”, CNT, 1975, 23; Valeriu Cristea, Roman și eveniment, RL, 1975, 31; Dumitru Micu, Proză rurală, CNT, 1976, 33; Popa, Dicț
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
ars”, „Omul liber”, 1930, 190; C. Noica, Notații, VRA, 1930, 106; Lovinescu, Scrieri, VI, 166; Vladimir Streinu, O perspectivă asupra poeziei noastre actuale, RFR, 1939, 10; Călinescu, Ist. lit. (1982), 906; Adrian Rogoz, „Zăvor fermecat”, „Dreptatea nouă”, 1947, 545; Piru, Panorama, 118-120; Petru Comarnescu, Barbu Brezianu, RL, 1969, 16; [Barbu Brezianu], ALR, 133-136; Călinescu, Literatura, 30-35; Piru, Ist. lit., 414; Răzvan Theodorescu, Un zâmbet ne întâmpină, RL, 1989, 11; Dan Grigorescu, Poezie și rigoare, „Arta”, 1989, 3; Cornel Regman, „Jaf în
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
În prelungirea acestuia, între 1968 și 1970 susține o serie de emisiuni radiofonice săptămânale, intitulată Meridiane lirice, în cadrul căreia traducerile din operele unora dintre cei mai mari poeți contemporani sunt însoțite de portrete-eseu; pe baza lor autorul va alcătui antologia Panorama poeziei universale contemporane (1972). Între 1965 și 1977, călătorește în Austria, Franța, Italia, Iugoslavia, Germania, unde participă la manifestări și dezbateri culturale și publică poezii și eseuri în mai multe reviste literare. Moare, împreună cu soția sa, în timpul cutremurului din 4
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
1961, Poesie - Poezii, ed. bilingvă, București, 1968; Artur Lundkvist, Versuri, București, 1963; Mahabharata. Arderea zeilor, pref. trad., București, 1964; Jorge Semprun, Marea călătorie, pref. trad., București, 1964; Carl Sandburg, Versuri, pref. trad., București, 1966; S. Kányádi, Cai verticali, București, 1969; Panorama poeziei universale contemporane, introd. trad., București, 1972; Françoise Cachin, Gauguin, București, 1977; Odysseas Elytis, Iar ca sentiment un cristal, îngr. și pref. Iordan Chimet, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare). Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 163-169; Felea, Reflexii, 57-66, 138-147; Mincu, Critice, I
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Dobrescu, Foiletoane, III, 167-173; Constantin Cubleșan, Viața lui Ion Creangă, ST, 1990, 11-12; Florin Faifer, Anxietățile unui jovial, CRC, 1991, 6; Lovinescu, Unde scurte, III, 290-297; Dicț. scriit. rom., I, 231-232; Z. Ornea, Blaga în 1935-1944, RL, 1997, 25; Petraș, Panorama, 124-125; Dan Mănucă, Bibliografie călinesciană comentată, CL, 2002, 3. T.V.
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
aproape, București, 1991 (în colaborare cu Anca Balaci); Renato Pestriniero, Cuibul de dincolo de umbră, București, 1993 (în colaborare cu Anca Balaci); Anna Rinonapoli, Cavalerii lui Tau, București, 1993 (în colaborare cu Anca Balaci). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 301-303; Piru, Panorama, 530; Mincu, Critice, II, 259; Michaela Șchiopu, Alexandru Balaci, „Alessandro Manzoni”, „Synthesis”, 1974, 1; Piru, Reflexe, 49-54; Andreia Roman, Afinitățile și opțiunile unui italienist, SXX, 1977, 6; Stan Velea, Al. Balaci, LCF, 1980, 19; Dan Grigorescu, Giuseppe Ungaretti, „Carnetul bătrânului
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
poetul, depășind faptul concret, încearcă o viziune de ansamblu asupra lumii, diavolul, spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaștere a omului. Punctul de sus al scrisului lui B. este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
viziune de ansamblu asupra lumii, diavolul, spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaștere a omului. Punctul de sus al scrisului lui B. este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
asupra lumii, diavolul, spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaștere a omului. Punctul de sus al scrisului lui B. este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaștere a omului. Punctul de sus al scrisului lui B. este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
de cunoaștere a omului. Punctul de sus al scrisului lui B. este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
Punctul de sus al scrisului lui B. este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii a ființei omenești și
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]