1,125 matches
-
p. 158. 28 Cf. Dania Marinov, op. cit., p. 2-12 et passim. 7 Oricum, mult asemănător lui Origen 30, Sfântul Grigorie postulează că lucrarea Cântarea Cântărilor posedă niveluri mai profunde de înțeles, dincolo de intriga literală. Înțeleasă corect, funcționează ca un text paradigmatic pentru transmiterea atât a cunoașterii filosofice, cât și a celei teologice: „Din nou, Cântarea Cântărilor (τò ᾎσμα τῶν ᾀσμάτων) ne este prezentată ca ghid pentru toate tipurile de filosofie și cunoaștere a lui Dumnezeu (Φιλοσοφίας τε καì θεογνωσία)”. Sfântul Grigorie
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
guvernator al vreunei insule. Iarăși personal, cred că, din alt punct de vedere a sistemic a episodul cu insula Barataria nu este o farsă rizibila decât în aparență; în susbstantă, prin sfaturile lui Don Quijote și judecățile lui Sancho, este exemplar, paradigmatic. Guvernarea scutierului e o alternativă diamantina la un sistem de fier. Nu este o ficțiune, ci o versiune paralelă cu realitatea. Atrăgând în jocul quijotesc pe Cervantes, pe Shakespeare și Marea Artă, Nicolae Manolescu se situează pe o poziție intermediară
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
măcar înțeles cum trebuie. Se știe că mitul eminescian s-a constituit după moartea poetului, în deceniul care a încheiat secolul XIX și în primul deceniu al secolului XX. Mitul are două componente. Una se referă la personalitatea poetului, devenită paradigmatica. Sub chipul din fotografia din 1869, Eminescu s-a fixat în imaginarul românesc că un geniu tînăr și nefericit, de o puritate morală inalterabila, patriot, iubitor al trecutului glorios și militant politic ardent și necorupt pe baricadele adevăratei simțiri românești
Luna Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18161_a_19486]
-
generează altele, și de la un semn la altul - uneori se închide cercul și se revine la cel dintâi - ori se merge într-o direcție cu totul diferită. Nimic nu e întemeiat pe apriorisme, ca de exemplu axele lui Jakobson - axa paradigmatică și axa sintagmatică etc. Să spunem așadar, că după părerea dvs. trebuie să fim foarte atenți la singularitatea fiecărei opere, la sens, la metamorfoza cuvintelor în interiorul textului... ...la mobilitatea continuă, care se pretează variațiilor de la un text la altul... Dar
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
Morfosintaxa: criterii de clasificare a părților de vorbire. Categoriile gramaticale și lexico-gramaticale ale substantivului. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularitățile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparație sintetice și analitice. Speciile de pronume: criterii de clasificare. Clasele numeralului. Paradigmatica verbului: timpuri, moduri, diateze, persoane. Aspectul verbal și modalitățile acțiunii. Posibilități de a le echivala în limba română. Verbe de mișcare unidirecționale și pluridirecționale, prefixate și neprefixate. Participiu și gerunziu ca forme verbale. Clasificarea adverbului. Clasele de cuvinte auxiliare. Structura
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Cartierul Gării de Nord, un cartier eterogen cu fenomene sociale complexe ce produc (și) opresiune de clasă (sărăcie, trafic de persoane, trafic de droguri, o comunitate largă de PAFA, etc.) este deja de mulți ani un spațiu al tensiunilor sociale și politice paradigmatice pentru București. Un exemplu elocvent ar fi dezbaterile din jurul rezistenței la proiectul urban al tronsonului Berzei-Buzești, însă ce informează situația-i de acum este proximitatea cu cartierul Pieței Victoria. Zona istorică a clasei de mijloc, Piața Victoriei este atat un
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
socială a contextului social, politic și/sau cultural al Moldovei, a istoriei sale recente, una care nu ignoră dimensiunea hermetica sau dualitatea comunicării, e necesară pentru a surprinde contextul relațiilor dintre externalități, cele mulțumită cărora se mai pot observa transformări paradigmatice ale realității, mai degrabă decât urmărind imanente. Or, multiplele influențe externe și interne, explicite și implicite, nu se traduc niciodată liniar, sau într-un singur mediu, sau în locuri așteptate. E parte din rațiunile pentru care istoria socială a tranziției
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
recent history, one which does not ignore the hermetic dimension or the duality of communication, would be necessary în order to capture the context of the relations between externalities, to whom we should be grateful for allowing uș to observe paradigmatic shifts, unlike inherences. But multiple external and internal influences, be they implicit or explicit, are never translated în a linear fashion or în a single environment. This is part of the reason why the social history of the transition period
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
pas, crearea celulelor, a introdus paradigma biologiei. Apariția ulterioară a ADN-ului a oferit o metodă digitală pentru a stoca rezultatele experimentelor evoluționare. Apoi, evoluția unei specii care a combinat gândirea rațională cu un membru opozabil a cauzat un salt paradigmatic fundamental de la biologie la tehnologie. Saltul paradigmatic pe cale de apariție este cel de la gândirea biologică la o gândire hibridă biologică și non-biologică. Acest hibrid va include procese inspirate din biologie rezultate din ingineria inversă a creierului biologic. Dacă examinăn poziția
Legea întoarcerilor accelerate () [Corola-website/Science/299315_a_300644]
-
Apariția ulterioară a ADN-ului a oferit o metodă digitală pentru a stoca rezultatele experimentelor evoluționare. Apoi, evoluția unei specii care a combinat gândirea rațională cu un membru opozabil a cauzat un salt paradigmatic fundamental de la biologie la tehnologie. Saltul paradigmatic pe cale de apariție este cel de la gândirea biologică la o gândire hibridă biologică și non-biologică. Acest hibrid va include procese inspirate din biologie rezultate din ingineria inversă a creierului biologic. Dacă examinăn poziția temporală a acestor evenimente, vedem că procesul
Legea întoarcerilor accelerate () [Corola-website/Science/299315_a_300644]
-
examinăn poziția temporală a acestor evenimente, vedem că procesul s-a accelerat continuu. Evoluția formelor de viață a durat miliarde de ani pentru primii pași (de ex. celule primitive); mai apoi, progresul s-a accelerat. În timpul exploziei din Cambrian, salturile paradigmatice majore au avut loc la interval de numai zeci de milioane de ani. Mai apoi, umanoizii au evoluat în decursul a milioane de ani, iar Homo sapiens în decursul unei perioade de sute de mii de ani. Odată cu apariția unei
Legea întoarcerilor accelerate () [Corola-website/Science/299315_a_300644]
-
lăsat așteptați zeci de mii de ani. Pentru oamenii care trăiau atunci, saltul tehnologic era foarte greu de sesizat, chiar în decursul a o mie de ani. Pe la 1000 d.Hr., progresul era deja mult mai rapid și un salt paradigmatic avea loc la fiecare unu sau două secole. În secolul al XIX-lea, saltul tehnologic a fost mai amplu decât în cele nouă secole premergătoare. Iar în primele două decenii ale secolului al douăzecilea, avansul tehnologic a fost mai mare
Legea întoarcerilor accelerate () [Corola-website/Science/299315_a_300644]
-
secole. În secolul al XIX-lea, saltul tehnologic a fost mai amplu decât în cele nouă secole premergătoare. Iar în primele două decenii ale secolului al douăzecilea, avansul tehnologic a fost mai mare decât în întreg secolul premergător. Acum salturile paradigmatice au loc la fiecare câțiva ani. Doar acum câțiva ani, World Wide Web nu exista în forma sa actuală. Acum treisprezece ani nu exista încă deloc. Rata de salt paradigmatic (rata de ansamblu a progresului tehnologic) la ora actuală se
Legea întoarcerilor accelerate () [Corola-website/Science/299315_a_300644]
-
fost mai mare decât în întreg secolul premergător. Acum salturile paradigmatice au loc la fiecare câțiva ani. Doar acum câțiva ani, World Wide Web nu exista în forma sa actuală. Acum treisprezece ani nu exista încă deloc. Rata de salt paradigmatic (rata de ansamblu a progresului tehnologic) la ora actuală se dublează aproximativ în fiecare deceniu; cu alte cuvinte, intervalele de salt paradigmatic se înjumătățesc în fiecare deceniu (și rata de accelerație însăși crește exponențial). Astfel, progresul tehnologic în secolul al
Legea întoarcerilor accelerate () [Corola-website/Science/299315_a_300644]
-
Wide Web nu exista în forma sa actuală. Acum treisprezece ani nu exista încă deloc. Rata de salt paradigmatic (rata de ansamblu a progresului tehnologic) la ora actuală se dublează aproximativ în fiecare deceniu; cu alte cuvinte, intervalele de salt paradigmatic se înjumătățesc în fiecare deceniu (și rata de accelerație însăși crește exponențial). Astfel, progresul tehnologic în secolul al XXI-lea va fi echivalent cu 200 de secole asemănătoare ca progres cu secolul al XX-lea. În contrast, secolul al XX
Legea întoarcerilor accelerate () [Corola-website/Science/299315_a_300644]
-
identifică apariția liberalismului în contact cu apariția industrializării ca și fenomen social total a cărui reflexie în politic se identifică cu Revoluția Franceză și cu tendințele ideologice ce se nasc din această mișcare uriașă ce pune o frontieră istorică și paradigmatică în gândirea umanității. Ceea ce trebuie reținut este faptul că liberalismul ca ideologie este intim legat, spune această școală, de industrializare și deci de schimbarea raporturilor sociale și economice din interiorul societăților respectivei epoci. În această viziune putem încă de la început
Liberalism () [Corola-website/Science/297803_a_299132]
-
și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa. Aristotel s-a născut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oraș din peninsula Chalcidica, în nordul Mării Egee. Tatăl său, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
grupurile cele mai oprimate din societatea occidentală (în primul rând comunitățile de imigranți), Boal propune interpretarea terapeutică ce va da naștere la patologizara oprimaților criticată de Mutnik sau Tester. Deși Schutzmann (în Cohen-Cruz et al. 1994) argumentează că această schimbare paradigmatica ar fi fost adaptarea lui Boal la noul context occidental, aceasta aserțiune nu se susține, deoarece nouă interpretare a oprimării nu a venit doar în urma unei schimbări geografice, ci în special a unei schimbări a clasei sociale din care făcea
Teatrul Oprimaților – de la „repetiția pentru revoluție” la „polițistul din cap” () [Corola-website/Science/296107_a_297436]
-
referentul sau semnificatul lor printr-o relație cu temei obiectiv. „Citirea” lor presupune de asemenea o inițiere. "Semnele neiconice" pot fi semne plastice și semne vizuale arbitrare. Semnele plastice reprezintă unități simple care nu sunt niciodată izolate, ci în funcție de opozițiile paradigmatice și santagmatice la care iau parte. Valorile definite acestor semne nu sunt definite în prealabil. Semnele vizuale arbitrare semnifică pe baza unei convenții, semnificantul fiind o simplă configurație, care nu seamănă și nu trimite la nimic prin sine, ci doar
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
Lucien Leuwen" evenimentele sunt văzute prin ochii lui Julien Sorel și respectiv Lucien Leuwen. În "Mânăstirea din Parma", naratorul recunoaște dreptul la punct de vedere al celorlalte personaje, dar Fabrice del Dongo păstrează locul principal (scena bătăliei de la Waterloo rămâne paradigmatică). Ideea "restrângerii câmpului" este clară: Stendhal renunță la redarea monologurilor interioare, reducând romanul la biografia eroului. Cele trei mari roamne ale sale încep cu tinerețea eroului (sau chiar înainte în "Mânăstirea din Parma") și se termină cu moartea sa ("Roșu
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
creșterea cunoașterii umane nu este un proces linear, cumulativ, așa cum susținea Karl Popper, ci se petrece în salturi, perioadele de cercetare lineare (știința normală) alternând cu perioade de criză și revoluții științifice. Kuhn introduce și susține în lumea academică modelul "paradigmatic" de dezvoltare știintifică. Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică în procesul de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale, adică o
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
comunități științifice. Nu se poate face comparație între paradigme, între modelele de cercetare, nu se poate spune că o paradigmă este mai bună ca alta, deoarece paradigmele se dezvoltă ținând seama de caracteristicile comunității științifice căreia îi aparține. Astfel, modelul paradigmatic de cercetare dezvoltat de către o comunitate științifică nu poate fi adoptat sau tradus de către altă comunitate științifică datorită condiționărilor impuse de limbă. Unii termeni și unele metode de cercetare cuprind elemente care nu pot fi traduse de către comunitatea care dorește
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
Mic. Rolurile sale au fost nenumărate și în toate a venit cu vocea ei caldă, melodioasă, cu adâncul ei cult pentru adevăr, fiecare replică constituindu-se într-o pledoarie pentru justiție și demnitatea omului. Poate de aceea se consideră absolut paradigmatic pentru talentul și personalitatea ei, "Antigona", din tragedia omonimă a lui Sofocle. Antigona, sub bagheta regizorială a lui Ion Cojar era Bălănuță, dreaptă, mândră, neînfricată în fața dictatorului, gata să moară, dar să nu cedeze. A fost pur și simplu copleșitoare
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
conduc la păstrarea femeilor ca umbre ale gândului filosofic și nu ca “gânduri ale umbrei”, prin analiza relației canonice între „gânditori/creatori” și femei ca mijloace pentru scopurile creatorilor, sistematic împiedicate să aibă acces direct la producerea de "weltanschauung." Exemplul paradigmatic pe care îl dezvoltă, pentru cazul culturii române, este cel al Anei lui Manole, din legenda "Mănăstirea Argeșului" și a interpretărilor acestuia astfel încât să denatureze sacrificarea involuntară a Anei, considerând zidirea ei un sacrificiu voluntar pentru scopurile creatorului. A scris
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
face mai repede și mai eficient. Credințele religioase sunt excelente exemple de meme, întrucât ele se bazează pe ansamblul funcțiunilor noastre cognitive. Din acest punct de vedere, gândirea religioasă (credința în supranatural) nu este decât produsul dispozițiilor noastre relaționale, rămânând paradigmatic nu mai puțin o mostră de gândire logică, căci ea încearcă măcar să stabilească o relație de la cauză la efect. Evident, gândirea religioasă nu este o gândire științifică, întrucât ea nu caută să stabilească obiectivitatea cauzei, dar pentru omul obișnuit ea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]