2,828 matches
-
părților interesate“ (am remarcat noua limbă de lemn din Hollywood) dacă puteam ajunge acolo vineri după-amiaza. Cu o voce monotonă de stafie i-am spus că voi telefona mâine ca se confirm dacă voi merge sau nu în timp ce priveam prin parbriz crengile de pini care dansau în întunericul de deasupra mașinii mele. Un alt eșec din partea mea - deși orice scuză pentru a pleca de-acasă era acceptabilă pentru mine. Devenea chiar o prioritate. În timp ce așteptam la parter am evitat să merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am simțit mizerabil în casa aia. Am inspirat din nou. I-am făcut pe toți de-acolo să se simtă mizerabil. Nu mai trebuie să te-ascunzi. I-am văzut falca fragedă încleștându-se și descleștându-se, în timp ce privea prin parbriz. - Vreau să-mi spui ce se-ntâmplă. M-am întors pe scaun în așa fel încât să stau cu fața la el. Aveam brațele încrucișate. - Despre ce? întrebă el, alarmat. - Despre băieții dispăruți. N-aveam cum să-mi controlez îngrijorarea din voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în timp ce 450 SL continua să avanseze. Accelera. M-am întărit când s-a izbit în dreapta Range Rover-ului. Coliziunea a proiectat SUV-ul peste bordură, izbindu-l de un stejar care se afla în fața casei familiei Bishop cu atât forță încât parbrizul a explodat. Totul părea să se dezintegreze în jurul meu. 450 SL se retrase în mijlocul străzii Elsinore Lane. Mercedesul nu era avariat. Era încă ziuă, am observat înainte de a-mi pierde cunoștința. Clayton ieși din mașină și se îndreptă spre mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de serviciu, am fost transportat cu ambulanța la clinica prof. dr. N. Georgescu, din Spitalul de Urgență, unde după câteva zile de pregătire, (aveam cardiopatie ischemică de câțiva ani) am fost operat. Rotula era transformată În granule ca cioburile de parbriz și personalul clinicii aștepta să vadă procedeul operator. S-a confecționat un coșuleț din sârmă, În care s-au strâns granulele de os și coșulețul s-a plantat subcutanat În locul fostei rotule. În timp, după imobilizarea genunchiului În aparat gipsat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
curierilor angajați să întreprindă această misiune. PARTEA a III-a Corupția politică transnațională CAPITOLUL 2 Crimă organizată, contrabandă și economia politică globală a drogurilor Sfârșesc de fiecare dată prin a da bani imigranților neeuropeni care se oferă să îmi spele parbrizul la mașină când staționează la semafor în Bologna [...] cel puțin jumătate din monedele pe care le dau ajung în buzunarele criminalilor organizați care controlează gruparea ,,spălătorilor ilegali de geamuri". Aceiași criminali conduc o mare parte a distribuției ilegale de droguri
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
care se bat cap în cap. Țin minte că am publicat atunci un drept la replică, într-un alt ziar local, în care îi sugeram numitului schimbarea grabnică a locului de muncă. Se putea împlini profesional ca vidanjor, spălător de parbrize, crescător de struți. Ar putea fi un hingher competent, un prelucrător prin așchiere sclipitor. În plus, observasem că își redacta articolele pe un ton pârâcios, de notă informativă. Se știe de la Flaubert că scriitorul e un turnător, însă reciproca, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu mergea normal. Eram în dreptul Buzăului. Am aterizat pe terenul militar și am rugat pe mecanicul de serviciu (era într-o duminică) să vadă ce e cu motorul care nu mai trage, avionul nu mai urcă și vine ulei pe parbriz. Mecanicul, care probabil se pricepea tot atît ca și mine la bolile motoarelor, mi-a spus să n-am grijă, că pînă la București ține, cu toate că este gripat un piston!!! Am decolat cu mare greutate și mai greu am urcat
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
cu toate că este gripat un piston!!! Am decolat cu mare greutate și mai greu am urcat, și numai pînă la 100 de metri. Inima îmi era cît un purice. Odată s-a auzit un fel de explozie și uleiul a inundat parbrizul. Am tăiat imediat contactul ca să nu iau foc și am picat drept înainte (în cazurile acestea nu e voie să alegi dreapta sau stînga). Bineînțeles, ca să-mi mărească panica, în drumul meu spre pămînt, se întindeau niște fire de telegraf
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
în 1968, a armatei ungare alături de trupele Tratatului de la Varșovia, atunci când a fost înăbușită Primăvara de la Praga, Peter Nádas spune că „ștergătoarele automate ale vehiculelor militare ungare aflate în drum spre Praga nici nu mai funcționau de-atâta scuipat pe parbrize, iar soldații unguri dinăuntru tremurau și plângeau...“1 Scuipatul ca armă a civililor împotriva unei armate. În graiul satului, se zicea atunci când copilul semăna mult cu tatăl sau cu mama: copilul e „wie aus dem Gesicht gespuckt“ - seamănă cu tatăl
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
din Dacie pe un ton superior-ironic: "mă săracule!". Apoi râde în hohote, mulțumit. Râs sănătos, mitocănesc. Oare de ce toți mitocanii par mai sănătoși, mai în formă decât restul oamenilor? În aceeași intersecție există o mare concurență între țigănușii care spală parbrize. În timp ce unul număra banii adunați grămăjoară pe jos, celălalt scuipă în mijlocul monedelor asudate. Două chipuri ale orașului București. Nedumerire, după recitirea notiței de mai sus: dacă prostia este universală, de ce mitocănia este caracteristică națională? "Bogații rămân bogați chiar și după ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în franceza sa cu accent magrebin: On est tous surveillés! (Suntem toți supravegheați!). Într-adevăr, în vârful clădirii tronează o imensă cameră de luat vederi, un tun optic cu un zoom capabil să detecteze și mișcările unei furnici pe un parbriz. Nu am observat-o până atunci. Știa el ce știa, săracul Mehdi, tunisian și musulman practicant... Fapt divers: în anul 1698, s-a încercat înființarea unui colegiu în limba greacă la Gloucester Hall, Oxford. Circa 15 studenți greci au fost
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
au fost un aparat de proiecție cu peliculă de 16 mm, și o mașinuță teleghidată prin fir. Aceasta avea două motorașe electrice, avea suspensie, direcție comandată pneumatic, stopuri față-spate, faruri, ușile se deschideau și se închideau la comandă, ștergătoare de parbriz, plafon decapotabil, toate comandate de la cutia de comandă.) Mașinuța teleghidată prin fir. Concursul a fost televizat, iar la sfârșit am avut prilejul să stau de vorbă cu domnul Cristian Țopescu care mi-a luat un ,,interviu”. Ca și premiu am
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
serioase, preocupate, impor tante. Strada se făcea din ce în ce mai mare, de parcă și-ar fi apropiat ochiul imens de celalalt ochi, mai mic și cu o scamă în el. Întreaga navă devenise minusculă, înghițită de oceanul agitat și multicolor. Se izbi de parbrizul unui Rover ce trecea în mare viteză, fu proiectată într-un indicator pe care scria „ONE WAY“ și de-acolo căzu pe căldarîm. Pe parbrizul Rover-ului rămăseseră cîteva picături roșii și, la cîțiva centimetri de acestea, o boabă de rouă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în el. Întreaga navă devenise minusculă, înghițită de oceanul agitat și multicolor. Se izbi de parbrizul unui Rover ce trecea în mare viteză, fu proiectată într-un indicator pe care scria „ONE WAY“ și de-acolo căzu pe căldarîm. Pe parbrizul Rover-ului rămăseseră cîteva picături roșii și, la cîțiva centimetri de acestea, o boabă de rouă. John Wayne Bobbitt se odihnea acum, cu masca de oxigen pe față și cu penisul la locul lui. O minune a chirurgiei moderne. Aparatele piuiau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
apropia de crucea zilei când a ajuns în nodul de circulație din Tg. Cucu. A așteptat mai întâi acolo sosirea troleibuzului care să-l ducă până la prietenul său. Dificultățile de vedere îl împiedică să vadă de la distanță numerele afișate pe parbrize. Trebuie să întrebe mereu pe altcineva ce număr de troleibuz sosește în stație. Agitația și înghesuiala, precum și graba șoferilor, l-au făcut să rămână multă vreme în acel loc. Sătul de atâta așteptat și de stat în picioare, și-a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o mașină, un Fiat 1300, mă urmăreau doi ochi mari, albaștri. Cred că din instinct am schițat un zîmbet de salut și am observat că mi s-a răspuns tot printr-un gest, făcut cu degetele mîinii drepte, lipite pe parbriz. Am mai salutat de multe ori ochii ăștia, văzuți tot prin parbriz, i-am salutat tot printr-un gest pe care doar ei puteau să-l observe, pentru că în calmul lor indiferent cu care priveau strada, ei, de fapt, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
că din instinct am schițat un zîmbet de salut și am observat că mi s-a răspuns tot printr-un gest, făcut cu degetele mîinii drepte, lipite pe parbriz. Am mai salutat de multe ori ochii ăștia, văzuți tot prin parbriz, i-am salutat tot printr-un gest pe care doar ei puteau să-l observe, pentru că în calmul lor indiferent cu care priveau strada, ei, de fapt, mă urmăreau, dar niciodată nu mi-au răspuns printr-un gest făcut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fiecare dată. Un timp, vreo cîteva luni, a părut derutată, apoi a acceptat jocul: o salut și-mi răspunde, o comportare civilizată între doi oameni care se cunosc prin relații de serviciu. Semnul de azi, cu degetele desfăcute, lipite de parbriz, poate fi pentru mine o încurajare. O nouă încurajare, ca viitoarea ei ironie să mă pună definitiv cu botul pe labe. În stație, printre picioarele celor ce așteaptă cursele, neclintită, ca un semn de hotar, stă o piatră hectometrică. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
stat în stație. Îți vine să lași naibii totul și să te întorci acasă. Într-un Fiat 850, cu trei ingineri pe celelalte locuri, pe care i-o fi luat din cealaltă stație, trece Ștefănescu, șeful meu. Mă vede prin parbriz și mă salută, ridicînd degetele de pe volan. E plin, mormăie cineva lîngă mine. O, bună dimineața! zic, după ce întorc capul. E inginerul Marinescu, unul din adjuncții lui Ștefănescu. Evident, în ordine ierarhică, mi-e șef, dar nu m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ocolesc imediat, dîndu-mi seama că nu i-aș putea înfrunta calmul și siguranța. Cred, ba chiar am motive să fiu sigur, că dimineață nu a făcut nici un gest pentru mine; mai degrabă s-o fi întîmplat să șteargă cu palma parbrizul tocmai cînd treceam eu pe lîngă mașina domnului Florea. E bine că atunci, demult, n-am mai continuat să fiu ridicol făcîndu-i curte. Don Șef îi spune economistei despre ce e vorba, iar economista răscolește cîteva dosare, se convinge că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
amorsare și intrarea în regim. De ce nu se repară turnurile? Ar dura o săptămînă. Ce face combinatul o săptămînă fără gaze purificate?! Îngheață toate liniile de producție. Faceți un mic calcul să vedeți cîte milioane se pierd. Mă uit prin parbriz la șoseaua care se întinde lungă și dreaptă în față. Departe, sub cerul plumburiu, se vede combinatul, spre care gonește mașina lui Don Șef cu peste o sută pe oră. Mai încet, Don Șef, că vreau să ajung întreg, spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dată pentru postul de inginer principal la Reziduuri. Reziduuri?! Ce să faceți acolo, la "groapa de gunoi"?! Don Șef tace. Privește fix înainte, mîinile i se încleștează pe volan, strînge din dinți și apasă pe accelerație. Arunc o privire prin parbriz și observ cum ne apropiem vertiginos de stopurile unui camion, care merge în fața noastră. Don Șef! țip eu, arătîndu-i. Șeful face o mișcare bruscă, rotește puțin volanul și trecem pe lîngă camion. Răsuflu greu, simțindu-mi inima cum bate să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
moment. Acum să las de-o parte gustul amar și să-ncep a mă gândi la rolul pe care trebuie să-l interpretez. Viză Consulatul Greciei Sâmbătă 15 iulie 1995 Ora 16.30 - plecare din Iași Ora 20.00 - spart parbrizul - Focșani - înnoptat la Popasul Căprioarei - două camere (26000 lei camera). Duminică 16 iulie 1995 Ora 6 - dimineața - talcioc - căutăm parbrizul (n-am găsit). Ora 8.30 - magazine - Focșani - am găsit parbriz. Ora 10.00 - sat Garoafa - montat parbriz. Ora 10
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să-l interpretez. Viză Consulatul Greciei Sâmbătă 15 iulie 1995 Ora 16.30 - plecare din Iași Ora 20.00 - spart parbrizul - Focșani - înnoptat la Popasul Căprioarei - două camere (26000 lei camera). Duminică 16 iulie 1995 Ora 6 - dimineața - talcioc - căutăm parbrizul (n-am găsit). Ora 8.30 - magazine - Focșani - am găsit parbriz. Ora 10.00 - sat Garoafa - montat parbriz. Ora 10.30 - plecare din Focșani spre București. Ora 14.30 - Giurgiu - vamă - ferryboat. Ora 20.30 - terminat vama la bulgari. J.
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
16.30 - plecare din Iași Ora 20.00 - spart parbrizul - Focșani - înnoptat la Popasul Căprioarei - două camere (26000 lei camera). Duminică 16 iulie 1995 Ora 6 - dimineața - talcioc - căutăm parbrizul (n-am găsit). Ora 8.30 - magazine - Focșani - am găsit parbriz. Ora 10.00 - sat Garoafa - montat parbriz. Ora 10.30 - plecare din Focșani spre București. Ora 14.30 - Giurgiu - vamă - ferryboat. Ora 20.30 - terminat vama la bulgari. J.- are probleme cu lumina la motocicletă. Ora 23.00 - parcare - camping
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]