3,343 matches
-
nu par a lua în considerare situația specifică a adolescentului în relația cu un părinte deprimat sau care a fost deprimat. Se înțelege în mod intuitiv că travaliul triplu de rupere a legăturii cu obiectul oedipian, de deidealizare a imaginii parentale și de elaborare a identificărilor va avea relații complexe cu imaginea unui părinte deprimat: relație de solicitudine cu un părinte perceput ca fragil, pe care adolescentul poate dori să-l îngrijească, relație de culpabilitate față de același părinte fragil, pe care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
465 (1,93%) au un părinte decedat: de șapte ori tatăl, de două ori mama. Acest număr mic n-a permis o analiză statistică pertinentă. În ancheta acelorași autori, efectuată asupra populației clinice (vezi capitolul 2), aceștia constată următoarele: - decesul parental (17 cazuri din 102 adolescenți depresivi, adică 16,5%) este mult mai frecvent decât la populația generală (3,7% în ancheta lui Choquet, 1,93% în ancheta noastră); - este vorba cel mai adesea de decesul tatălui (15 cazuri). Decesul mamei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este semnificativă (0,056); - raportat la tipul de stare depresivă în schimb, variabila sex pare importantă. Într-adevăr, nu există diferență semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește episodul depresiv major (nouă adolescenți din douăzeci și nouă au suferit un deces parental, dintre care cinci băieți din paisprezece, adică 37% cu deces al tatălui la băieții cu episod depresiv major și patru fete din cincisprezece, adică 27% cu deces al tatălui la fetele cu episod depresiv major: această diferență nu este semnificativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă și mai ales depresivitate). Astfel, decesul unui părinte crește riscul apariției depresiei majore la adolescență la ambele sexe și amplifică la băieți riscul apariției unor manifestări depresive, altele decât depresia majoră. DIVORȚ ȘI/SAU SEPARARE PARENTALĂ Ponderea separării parentale este apreciată în mod diferit ca factor de risc pentru depresie la adolescent. Să reținem că în majoritatea studiilor, includem aici și pe cele pe care le-am amintit anterior, vârsta copilului în momentul separării parentale și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
criză anxio-depresivă și mai ales depresivitate). Astfel, decesul unui părinte crește riscul apariției depresiei majore la adolescență la ambele sexe și amplifică la băieți riscul apariției unor manifestări depresive, altele decât depresia majoră. DIVORȚ ȘI/SAU SEPARARE PARENTALĂ Ponderea separării parentale este apreciată în mod diferit ca factor de risc pentru depresie la adolescent. Să reținem că în majoritatea studiilor, includem aici și pe cele pe care le-am amintit anterior, vârsta copilului în momentul separării parentale și, în consecință, vechimea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SEPARARE PARENTALĂ Ponderea separării parentale este apreciată în mod diferit ca factor de risc pentru depresie la adolescent. Să reținem că în majoritatea studiilor, includem aici și pe cele pe care le-am amintit anterior, vârsta copilului în momentul separării parentale și, în consecință, vechimea separării la momentul consultației n-au fost niciodată precizate. De asemenea, informațiile privind modalitățile de relaționare dintre copil și fiecare dintre părinți după separare sunt rar sau niciodată precizate (Cu ce părinte locuiește în mod obișnuit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinte locuiește în mod obișnuit copilul? Îl vede în mod regulat pe celălalt părinte? Cu ce frecvență? Cum? Frații au fost separați? etc.). Este evident că toate aceste aranjamente joacă un rol considerabil așa cum o arată tabloul clinic individual. Separare parentală și depresie: studiu asupra populației clinice Studiile privind frecvența separării parentale efectuate asupra populației de adolescenți deprimați care au apelat la consultație (Schwartsberg, 1980; Marcelli, 1987) dau cifre între 27 și 42%, dar cel mai adesea fără diferență semnificativă față de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe celălalt părinte? Cu ce frecvență? Cum? Frații au fost separați? etc.). Este evident că toate aceste aranjamente joacă un rol considerabil așa cum o arată tabloul clinic individual. Separare parentală și depresie: studiu asupra populației clinice Studiile privind frecvența separării parentale efectuate asupra populației de adolescenți deprimați care au apelat la consultație (Schwartsberg, 1980; Marcelli, 1987) dau cifre între 27 și 42%, dar cel mai adesea fără diferență semnificativă față de frecvența separării parentale la ansamblul populației consultante. Bouvard (1987), studiind adolescenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studiu asupra populației clinice Studiile privind frecvența separării parentale efectuate asupra populației de adolescenți deprimați care au apelat la consultație (Schwartsberg, 1980; Marcelli, 1987) dau cifre între 27 și 42%, dar cel mai adesea fără diferență semnificativă față de frecvența separării parentale la ansamblul populației consultante. Bouvard (1987), studiind adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dau cifre între 27 și 42%, dar cel mai adesea fără diferență semnificativă față de frecvența separării parentale la ansamblul populației consultante. Bouvard (1987), studiind adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții spitalizați fără simptome de depresie. Bévérina, Basquin și Quemada (1993) au constatat existența unui nivel semnificativ
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
23,5% dintre adolescenții depresivi veniți la consultație au părinți separați sau divorțați. Diferența nu este semnificativă în raport cu populația generală. În schimb, există diferențe în funcție de starea depresivă: cu cât este mai gravă starea depresivă, cu atât incidența separării sau divorțului parental este mai mică. Astfel: - 39% din adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat la consultație cu depresivitate majoră au părinți separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care au apelat la consultație cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat la consultație, ponderea separării, divorțului parental este cu atât mai importantă cu cât manifestările depresive sunt „minore”. Această constatare trebuie pusă în relație cu observațiile asupra populației generale. Separare parentală și depresie: studii asupra populației generale Referindu-se la populația generală, unii autori consideră că divorțul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat la consultație, ponderea separării, divorțului parental este cu atât mai importantă cu cât manifestările depresive sunt „minore”. Această constatare trebuie pusă în relație cu observațiile asupra populației generale. Separare parentală și depresie: studii asupra populației generale Referindu-se la populația generală, unii autori consideră că divorțul și separarea parentală sunt factori de risc pentru depresie la adolescență (Kandel și Davies, 1982; Kashani și colab., 1988; Garrisson și colab., 1990 etc.
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atât mai importantă cu cât manifestările depresive sunt „minore”. Această constatare trebuie pusă în relație cu observațiile asupra populației generale. Separare parentală și depresie: studii asupra populației generale Referindu-se la populația generală, unii autori consideră că divorțul și separarea parentală sunt factori de risc pentru depresie la adolescență (Kandel și Davies, 1982; Kashani și colab., 1988; Garrisson și colab., 1990 etc.). În ancheta sa epidemiologică recentă Choquet (1944) constată, într-o populație cu vârste între 11-19 ani, că 15,8
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
p = 0,03). În schimb, nu există nici o diferență pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați. Ceilalți factori asociați consultației sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factori asociați consultației sunt problemele de sănătate ale părinților (anxietate și/sau depresie) și problemele legate de școală ale adolescentului. Aceste două exemple referitoare la existența unui eveniment ușor reperabil (doliu pentru un membru al familiei, separare și/sau divorț parental) demonstrează cât de prudenți trebuie să fim atunci când stabilim o relație între un eveniment extern și o problematică psihologică. În mod spontan, fetele adolescente par să incrimineze mai des un eveniment extern drept cauză a stării lor depresive decât băieții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de sine. Ei au, de asemenea, mai puține rezultate bune la școală și episoade mai frecvente legate de consumul de alcool. Aceste constatări sunt mai clare la fetele cu părinți separați decât la băieți. În schimb, în caz de deces parental, băieții prezintă semne de suferințe psihologice, de performanțe școlare mai slabe decât cele ale băieților cu familii intacte și chiar decât ale fetelor din familii divorțate. Aceste concluzii epidemiologice și constatări obținute cu ajutorul unei anchete pe bază de chestionar sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Aceste concluzii epidemiologice și constatări obținute cu ajutorul unei anchete pe bază de chestionar sunt asemănătoare propriilor noastre constatări asupra unei populații de adolescenți care au apelat la consultație. SĂNĂTATEA PĂRINȚILOR PERCEPUTĂ DE ADOLESCENT Relațiile dintre depresie la adolescență și patologie parentală pot fi analizate într-o manieră descendentă sau ascendentă. Kaschani și colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei depresii la adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
34% 27% Era vorba despre o problemă „deschisă” iar răpunsurile au fost foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
analiză clinică. Din punct de vedere psihodinamic, este important să distingem diferitele simptomatologii clinice. În situația existenței unei „stări depresive”, părinții trebuie mai ales să respecte travaliul psihic normal al adolescentului, fără să-i blocheze aspectul evolutiv printr-o „criză parentală” care ar interfera și ar amplifica starea de proastă dispoziție, de plictiseală sau de așteptare a adolescentului. În schimb, în caz de „depresie” sau în patologia legată de depresivitate, caracteristicile psihopatologice ale părinților sunt considerate de unii autori ca făcând
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un spectacol cu grupul său. Pe scurt, toate acestea se înscriu într-o reacție normală, dacă n-ar fi existat comportamentul „de isterizare” familială față de această banală poveste sentimentală. O a doua întâlnire cu părinții singuri va explica această vulnerabilitate parentală față de tristețea fiicei lor. Bunica, mama tatălui lui Clémentine, a fost o bolnavă depresivă cronică care a avut mai multe tentative de suicid și numeroase internări. O soră a tatălui este, de asemenea, descrisă de acesta ca fiind depresivă cronică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihiatru, dar în realitate aceasta era depresivă de mai mult timp ca urmare a decesului mamei sale. Simpla vedere a fiicei sale plângând o afectează profund: ea a încetat să mai lucreze după ruptura sentimentală a acesteia. Este evident, reacția parentală, oricare ar fi motivele care au provocat-o, apare ca fiind total disproporționată față de starea lui Clémentine. Nu-i mai puțin adevărat că această tânără adolescentă poate trăi o suferință cu atât mai mare cu cât, la momentul oportun, în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
starea lui Clémentine. Nu-i mai puțin adevărat că această tânără adolescentă poate trăi o suferință cu atât mai mare cu cât, la momentul oportun, în care ar fi avut nevoie să poată conta pe niște părinți și niște imagini parentale solide și fiabile, aceștia s-au dovedit deosebit de fragili și vulnerabili: sunt aici destule lucruri care pot să o deprime pe Clémentine, odată cu acest sentiment că a expus pericolului echilibrul psihic al celor doi părinți, chiar dacă în prezent ea nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vorba despre sistemul narcisiac al unuia sau al altuia dintre părinți care generează această situație și despre modul în care acesta sau aceștia luptă împotriva propriei/propriilor sale/lor depresii. În cazul adolescenților copii unici, teama de a dezamăgi aspirațiile parentale, de a nu fi la înălțimea așteptărilor este uneori mai mare decât atunci când în familie sunt mai mulți frați, iar așteptările părinților pot fi repartizate mai bine asupra copiilor ținând cont de povestea fiecăruia și de competențele lor individuale. Să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]