3,524 matches
-
al Consulatului Austriac din Viena, se exprimă recunoștința adâncă și admirația față de preoții catolici, și, în primul rând față de parohul Ambrozie. În 1866 au fost epidemii de holeră și angină și au murit foarte mulți copii. S-a stins și parohul Ambrozie Bogdanfi, iubit și respectat de către întreaga comunitate, el care a muncit cu har în via Domnului, spre binele tuturor. Dar a lăsat ceva în urmă, de care se bucură prezentul dar va rodi și în viitor: o biserică adevărată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
har în via Domnului, spre binele tuturor. Dar a lăsat ceva în urmă, de care se bucură prezentul dar va rodi și în viitor: o biserică adevărată, casă a Domnului, poartă spre cer. La parohia din Brăila a fost numit paroh părintele Ludovic Kis O. S. Fr., care a fost preot militar în Ungaria, până în 1870. Următorul paroh a fost Ignatie Kecskeméti, un foarte bun predicator (în germană și maghiară) și un educator talentat. Chiar în anul în care a venit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prezentul dar va rodi și în viitor: o biserică adevărată, casă a Domnului, poartă spre cer. La parohia din Brăila a fost numit paroh părintele Ludovic Kis O. S. Fr., care a fost preot militar în Ungaria, până în 1870. Următorul paroh a fost Ignatie Kecskeméti, un foarte bun predicator (în germană și maghiară) și un educator talentat. Chiar în anul în care a venit s-a preocupat intens de organizarea școlii, și, împreună cu învățătorul A. Nagy au ridicat mult nivelul de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
această localitate, bun predicator (și în limba maghiară) și educator la școala de băieți. Succesorul lui B. Pantaleoni a fost franciscanul polonez, preotul Conard Piramovicz, dar pentru o perioadă scurtă de timp (1886-1888); a urmat apoi preotul Ioan Knossalla (1888-1924), paroh plin de demnitate și evlavie, om încercat în dificultățile apostolatului, priceput și abil, adevărat iubitor de oameni și păstor al Domnului. Criza economică (1889) i-a determinat pe mulți străini să se repatrieze (în primul rând au plecat mulți unguri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1848 a izbucnit o epidemie de holeră. În 1851 în Ploiești existau aproximativ 3000 de catolici, alături de calvini și luterani. În 1866 episcopul Angelo Parsi a efectuat la Ploiești vizita pastorală și a administrat Sfântul Mir. În același an vrednicul paroh Ludovic Bodor a plecat la București, iar la Ploiești a fost numit preotul Felix Pongráez, tot franciscan minor observant. Noul paroh s-a dovedit a fi un foarte bun organizator al comunității; cum a venit a înființat un comitet de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1866 episcopul Angelo Parsi a efectuat la Ploiești vizita pastorală și a administrat Sfântul Mir. În același an vrednicul paroh Ludovic Bodor a plecat la București, iar la Ploiești a fost numit preotul Felix Pongráez, tot franciscan minor observant. Noul paroh s-a dovedit a fi un foarte bun organizator al comunității; cum a venit a înființat un comitet de construcție pentru înălțarea bisericii, a organizat colecte, nu numai în zona din Valea Prahovei, ci și în Moldova și București. Doctorul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
zona din Valea Prahovei, ci și în Moldova și București. Doctorul Vojezynski a strâns sume importante de bani din țară și din străinătate, și, în timpul lucrărilor de construcție a bisericii, timp de doi ani l-a întreținut material pe părintele paroh. Printre donatorii de fonduri bănești au fost împăratul Franz Iosif, episcopi din Ungaria, episcopul Angelo Parsi. În 1857 a început construcția bisericii și în octombrie 1864 episcopul A. J. Pluym C. P. a sfințit acel locaș în cinstea Neprihănitei Zămisliri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a îndeplinit cu prisosință misiunea sa apostolică, timp de opt ani. Tot în anul 1864 el a fost transferat la Câmpulung, și, în locul lui a venit părintele pasionist Vito Bianconi. Dar după doi ani, părintele Felix Pongráez a revenit ca paroh. Episcopul A. Y. Pluym a trimis bani în repetate rânduri pentru construirea unei case parohiale. În 1871 părintele a plecat într-o mănăstire în Ungaria, și, de această dată, a lăsat în urma activității lui conștiincioase, alături de biserică, o casă parohială
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
bani în repetate rânduri pentru construirea unei case parohiale. În 1871 părintele a plecat într-o mănăstire în Ungaria, și, de această dată, a lăsat în urma activității lui conștiincioase, alături de biserică, o casă parohială cu șase camere. A urmat ca paroh Onorat Corlesimo, pasionist, care a procurat din München o orgă (în 1872), sfințită de către episcopul Ignatio Paoli. Parohul Corlesimo a fost transferat, și în locul lui a fost numit Leopold Cipriani, care a rămas în misiune timp de nouă ani. Toți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ungaria, și, de această dată, a lăsat în urma activității lui conștiincioase, alături de biserică, o casă parohială cu șase camere. A urmat ca paroh Onorat Corlesimo, pasionist, care a procurat din München o orgă (în 1872), sfințită de către episcopul Ignatio Paoli. Parohul Corlesimo a fost transferat, și în locul lui a fost numit Leopold Cipriani, care a rămas în misiune timp de nouă ani. Toți preoții care au slujit la Ploiești, au mers periodic ca să slujească și la Sinaia, Câmpina, Buzău, Nehoiu. În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a rămas în misiune timp de nouă ani. Toți preoții care au slujit la Ploiești, au mers periodic ca să slujească și la Sinaia, Câmpina, Buzău, Nehoiu. În 1872 erau la Ploiești 1500 de credincioși catolici. Între 1883-1889 a fost numit paroh preotul Dionisie Bossanvi, franciscan minor observant. În 1885 arhiepiscopul I. Palma a efectuat vizita apostolică și a administrat Sacramentul Mirului. Din 1889 a fost numit paroh Julius Hering, absolvent al seminarului din București, poliglot și bine pregătit pentru apostolat, ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În 1872 erau la Ploiești 1500 de credincioși catolici. Între 1883-1889 a fost numit paroh preotul Dionisie Bossanvi, franciscan minor observant. În 1885 arhiepiscopul I. Palma a efectuat vizita apostolică și a administrat Sacramentul Mirului. Din 1889 a fost numit paroh Julius Hering, absolvent al seminarului din București, poliglot și bine pregătit pentru apostolat, ca toți cei care au urmat cursurile acestei prestigioase instituții. El a organizat un nou cimitir catolic, o școală și o capelă la Sinaia (la îndemnul episcopului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
timp de paisprezece ani, a fost o perioadă de prosperitate și de înălțare a nivelului de spiritualitate a catolicilor din comunitate. Școala patriarhală mixtă a fost foarte bine organizată, ca și școala subvenționată de societatea „Sfântul Ladislau”. În 1903 harnicul paroh a fost transferat la Turnu Severin. Noul paroh de Ploiești a fost Ioan Pasko, care a muncit cu pasiune și la biserică și la școală, până în 1910, când a fost transferat. A fost numit paroh preotul Juliu Dwucet. În Primul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de prosperitate și de înălțare a nivelului de spiritualitate a catolicilor din comunitate. Școala patriarhală mixtă a fost foarte bine organizată, ca și școala subvenționată de societatea „Sfântul Ladislau”. În 1903 harnicul paroh a fost transferat la Turnu Severin. Noul paroh de Ploiești a fost Ioan Pasko, care a muncit cu pasiune și la biserică și la școală, până în 1910, când a fost transferat. A fost numit paroh preotul Juliu Dwucet. În Primul Război Mondial (România a intrat în 1916) parohul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sfântul Ladislau”. În 1903 harnicul paroh a fost transferat la Turnu Severin. Noul paroh de Ploiești a fost Ioan Pasko, care a muncit cu pasiune și la biserică și la școală, până în 1910, când a fost transferat. A fost numit paroh preotul Juliu Dwucet. În Primul Război Mondial (România a intrat în 1916) parohul Dwucet, ca și alți preoți și credincioși catolici au fost internați în lagăre în județul Ialomița și în Moldova. 8. Misionarii franciscani la Craiova Oltenia era subordonată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
paroh de Ploiești a fost Ioan Pasko, care a muncit cu pasiune și la biserică și la școală, până în 1910, când a fost transferat. A fost numit paroh preotul Juliu Dwucet. În Primul Război Mondial (România a intrat în 1916) parohul Dwucet, ca și alți preoți și credincioși catolici au fost internați în lagăre în județul Ialomița și în Moldova. 8. Misionarii franciscani la Craiova Oltenia era subordonată episcopului de Nicopolis ad Hystrum; localitățile erau plasate în zona marilor drumuri comerciale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Oltenia s-au stabilit viceconsulii austro-ungari și prusaci, precum și mulți oameni de afaceri și industriași străini, de religie catolică. Parohia romano-catolică a „Tuturor Sfinților” din Craiova a fost sfințită în 1844 de către episcopul I. Molajoni (1825-1847), iar primul ei vrednic paroh a fost franciscanul Augustin Kesckemeti (1827). În 1845 alături de biserică și de casa parohială comunitatea catolică din Craiova mai deținea o școală și un cimitir. Parohul Wilibald Czack a făcut demersuri către guvernul austro-ungar pentru a obține subvenționarea școlii catolice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a fost sfințită în 1844 de către episcopul I. Molajoni (1825-1847), iar primul ei vrednic paroh a fost franciscanul Augustin Kesckemeti (1827). În 1845 alături de biserică și de casa parohială comunitatea catolică din Craiova mai deținea o școală și un cimitir. Parohul Wilibald Czack a făcut demersuri către guvernul austro-ungar pentru a obține subvenționarea școlii catolice din Craiova cu 600 de florini pe an. Timp de 12 ani această parohie a fost exemplar condusă de către preotul Eduard Struzina, cel care a introdus
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Orientală a Vaticanului (nr. 560/1938, 24 septembrie), prin care parohia din sectorul Negru al capitalei a fost încredințată părinților franciscani din Moldova, în perpetuum. Prin decretul nr. 3152 din 3 mai 1938 părintele dr. Dominic Niculăeș a fost numit paroh de către Mitropolia de Blaj. La 29 mai 1938 s-a desfășurat slujba solemnă de instalare, de către protopopul greco-catolic dr. Vasile Aftenie în prezența superiorului Provinciei „Sfântul Iosif”, Pr. Dr. Anton Bișoc, parohia fiind închinată Sfântului Ioan Damaschin. Statul român a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
protopopul greco-catolic dr. Vasile Aftenie în prezența superiorului Provinciei „Sfântul Iosif”, Pr. Dr. Anton Bișoc, parohia fiind închinată Sfântului Ioan Damaschin. Statul român a recunoscut-o prin adresa nr. 16899, de la 1 aprilie 1940. Obiectivul cel mai important al noului paroh l-a constituit aprinderea și întreținerea credinței în sufletele enoriașilor săi, prin predici concepute cu atenție, prin explicarea tainelor sfinte, prin introducerea cultului Preasfintei inimi (din prima zi de vineri din lună), precum și cultul Sfântului Anton de Padova (în fiecare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prima zi de vineri din lună), precum și cultul Sfântului Anton de Padova (în fiecare zi de marți), a orei de adorație (din a doua zi de joi din lună). Credincioșii erau foarte săraci, dar au fost entuziasmați de către vrednicul lor paroh, care a procurat o icoană a Prea Sfintei Inimi (după originalul lui Batoni), sfințită solemn de sărbătoarea instituită de către papa Pius al XI-lea (1922-1939), „Cristos Rege”, când întreaga parohie a fost consacrată Prea Sfintei Inimi a lui Isus. În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din 1941 „pentru un contact mai apropiat cu credincioșii, atât de răsfirați pe teritoriul parohiei...; însemnătatea acestei foi se dovedește prin aceea că pe de o parte, ea aduce în casa credinciosului învățăturile sfinte, iar pe de altă parte, dă parohului putința să țină în evidență pe credincioși”. După atâția ani este imposibil să nu te uimească aceste înfăptuiri excepționale, concepute și realizate de către un singur preot. Admirația și recunoștința noastră pentru toți pașii, parcurși atât de atent și cu mare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu angajatorii, ca ziua de duminică să fie liberă, pentru ca salariații să meargă dimineața la Sfânta liturghie și apoi la catehizare. Patronajul parohial Sfânta Maria a intenționat să înființeze și o școală profesională de gospodărie, în scopul calificării profesionale. Neobositul paroh a reușit să deschidă în 1938 o școală parohială mixtă, sub conducerea Surorilor din Blaj. Pentru părintele paroh cea mai importantă problemă era însă construirea unei biserici pentru atât de numeroșii credincioși. Autoritățile, prin Decretul-Lege nr. 41 din 15 ianuarie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
apoi la catehizare. Patronajul parohial Sfânta Maria a intenționat să înființeze și o școală profesională de gospodărie, în scopul calificării profesionale. Neobositul paroh a reușit să deschidă în 1938 o școală parohială mixtă, sub conducerea Surorilor din Blaj. Pentru părintele paroh cea mai importantă problemă era însă construirea unei biserici pentru atât de numeroșii credincioși. Autoritățile, prin Decretul-Lege nr. 41 din 15 ianuarie 1942, au cedat gratuit un teren în acest scop, prin decizia 1550/106 L. C. / 942. În capela parohială
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
strada Batiștei nr. 39. La 14 septembrie 1942, părintele Ștefan Tătaru a fost transferat la București (prin adresa nr. 393) la parohia părintelui Niculăeș. Vitregiile vremurilor au făcut ca mărețul proiect al parohiei IV București să nu poată fi terminat; parohul D. Niculăeș a fost confirmat guardian și paroh de București, atât în capitulul provincial din 1938, cât și în cel din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]