1,237 matches
-
ar putea intra în Uniune. Aceste elemente conduc la accentuarea caracterului de elită al procesului de consolidare, care nu trebuie confundat însă cu cel din Spania. Acolo au fost alte "ancore" și alte moduri de legitimare. În ambele țări, elita partinică joacă roluri diferite în diverse contexte de consolidare. Figura 5.3. Modele și cazuri de consolidare democratică în Europa de Est Legitimare Ancorare Tridimensională Bidimensională Prin intermediul partidelor Model comunitar Republica Ceha Slovenia Model de elită Bulgaria (?) Prin intermediul instituțiilor Statal Lituania Reglementat Polonia
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
58 Datele din sondaje și analiza în Diamond (1999: 161 urm.). 59 Aceasta este o definiție simplă a sistemului de partide. Sartori (1995: 53) vede în înlocuirea partidului de masă cu partidul format din notabilități, indicatorul principal al nivelului structurării partinice. 60 Pentru analiza cazurilor din prima democratizare mă refer, în special, la contribuția lui Stephens [în Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992, cap. 4]. 61 Într-o perspectivă parțial diferită, am tratat acest punct și în capitolul 4. A se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aruncată într-o așa zisă anchetă, de fapt închisă cu orele într-o cameră a unui nou institut. Gleb, în ciuda inteligenței sale și a culturii temeinice, este un tânăr prins în mrejele propriilor sale convingeri. El este pătruns de ideologia partinică până la desființarea logicii. Așa se face că ratează mereu înțelegerea a ce i se întâmplă, a ceea ce se petrece cu viețile din jurul lui deși aude povești cutremurătoare. Minele de cupru sunt locuri infernale despre care Diomidov îi relatează amănunte tulburătoare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fără de care nu poate să existe o literatură română. Comunismul în cultură și literatură înseamnă suprimarea libertății comunicațiilor și a deplasărilor 1, cenzură sălbatică, dogme, normative, dirijism birocratic, limbă de lemn, lozinci goale, eroi pretins pozitivi, propagandă, așa-zisul spirit partinic în literatură. Nu cred să existe scriitor din generația mea care a trecut sau nu prin închisoare sau domiciliu obligatoriu care să nu respingă definitiv aceste odioase constrângeri. Amintirea lor ne umilește, ne jignește, ne doare și acum. Nu putem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și politic nou: apariția unui număr destul de important de intelectuali în viața politică. înțelegem, prin această categorie, creatorii de valori spirituale și cei ce exprimă, sub orice formă, idei. înainte de 1989, ei aveau când aveau doar un rol pur decorativ, partinic protocolar într-un fel, propagandiști totdeauna. De cele mai multe ori, ei se confundau cu activiștii de partid, ceea ce le conferea un statut cu totul diferit. în împrejurările actuale, rolul lor este mult mai important și semnificativ. în marea lor majoritate, ei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Situația unor politologi de valoarea lui V. T. este cu atât mai paradoxală, într-un fel, cu cât, dacă-l citim atent, observăm că el este un adevărat apologet al democrației liberale. Termenul nu are în acest context nici o conotație partinică. El este un avocat convins al liberalismului. Știe că o tradiție democratică a existat, totuși, la noi. Dacă lucrurile stau astfel și nu mai încape îndoială că ele așa stau n-ar trebui să mai avem nici o inhibiție în invocarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sfera marxistă), inclusiv prin recuperarea revizionistului LukÆcs. Dar poate cea mai gravă urmare a acestei situații a fost inocularea dezgustului pentru orice teorie a literaturii. Ea era asociată în mod mecanic cu toate aberațiile proletcultismului, realismului socialist și ale spiritului partinic în literatură. La această catastrofă se adaugă o a treia cauză a blocării teoriei literare românești (înțeleg mereu: autentică, originală). începutul unei oarecari destinderi și liberalizări, de la sfârșitul anilor '60, de o anume extindere în anii '70, a dat o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
altfel, despre Mizeria scriitorilor ajunși șefi, după formula, lucidă, a lui Ion Cristoiu 8. Ravagiile sale, mai ales în trecut (dar nu numai), au fost și sunt considerabile. Lui i se datorează, de pildă, demolarea, total iresponsabilă, plină de zel partinic, a Academiei Mihăilene, din Iași, unde M. Kogălniceanu a ținut primul curs de istorie națională, în cadrul sinistrelor acțiuni zise de sistematizare. Tot la Iași, a fost masacrată și vestita stradă Lăpușneanu (ea trebuia, dimpotrivă, reconstruită, precum Nowi Swiat de la Varșovia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de victime, pentru care nu putem avea decât un profund respect. Dedublarea continuă dintre acceptarea publică a dogmei și percepția realității imediate, autocenzura perfect asumată, toate falsitățile și minciunile propagandistice debitate cu cinism, în plină impostură a fidelității ideologice și partinice, au lăsat urme adânci în conștiința acestui scriitor sub vremi. Până la urmă, nici nu mai știm bine dacă trebuie să-l înfierezi, să-l detești, să-l disprețuiești sau doar să-l înțelegi. în spiritul lui Spinoza, să spunem: Nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pregătește șpagatul Udrea”. Pe lângă niște mustrări aflate undeva între imperial și prezidențial, mi se atrăgea atenția că nici nu mă pricep la pronosticuri. Totuși, șpagatul s-a produs. Aflată cu sufletul doctrinar încă în PNL, dna Udrea își mută trupul partinic în PD. Șpagatul trebuie că e destul de dureros, dacă vocația liberală a dnei Udrea a fost vreodată una autentică și nu doar un pretext pentru ca dl Băsescu să-și mai plaseze încă un pion în PNL. Pregătindu-se să devină
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
prea departe de noi. Pe bulevarde editoriale perfidia conciliază Drepturile și libertățile triștilor naivi: ,,Să facem totul, dacă se poate și mai mult”. Catastrofă patriotică a declanșat startul În competiția pentru funeraliile naționale: Este În joc proba trădării aproapelui Că partinica rezolvare a celor ce nu sunt cu noi, Sunt Împotriva noastră. Respirația s-a oprit În pustietatea unui blestem misterios. Tăcerea obeza devora metodic Și În timp, se desfasoara „Ospiciul groparilor”: „Au fost chemați groparii de gips la părăstas/ Cei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fascinantă Românie mureșani, zaheri, voicani... Sub privegherea lui au scris cartea neagră a existenței românilor indivizi de țeapă unui Ion Stoica, Miron Cozma, Omar Haysam, Sorin Ovidiu Vântu și multi, mulți alții... Sub sceptrul sau, cuvintele de ordine ale clienților partinici au fost: dezbinare, cenzură, jaf, teroare, distrugere, crima... Oare merită să le acordăm lui și complicilor - cu sau fără lampas, cu sau fără epoleți - circumstanțe atenuante, numai pentru faptul că În limba kremlinian-bolșevică nu și-au aflat ecou vorbele lui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a consfinți superioritatea unei anumite facțiuni politice asupra adversarilor de moment. O constituție trebuie să fie însă cu totul altceva. Departe de a fi doar imaginea momentului, ea trebuie să împărtășească o viziune atemporală, în care diferitele perspective individuale, doctrinare, partinice etc. să-și găsească locul fără discriminare și fără abuz în raport cu celelalte. Din această cauză e nevoie de o constituție liberală. În teoria democrației, rolul liberalismului este foarte clar asumat: acela de a crea și întreține normele, procedurile și instituțiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
CASETA 7.1 Putem vorbi despre o "nouă" politică? / 120 CASETA 8.1 Presa, radioul și televiziunea sunt ele o a patra putere responsabilă? / 132 CASETA 9.1 De la facțiuni la partide / 142 CASETA 9.2. Ambiguitatea conceptului de apartenență partinică / 154 CASETA 10.1 Construirea lentă a sistemelor de partide în Europa de Est / 183 CASETA 11.1 Problemele ridicate de finanțarea partidelor / 192 CASETA 11.2 Magnitudinea districtelor și proporționalitatea / 200 CASETA 12.1 Care este viitorul pe termen lung al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
alegătorilor, precum și prin alte procedee (Bartolini, 1983: 182-91). De fapt, apartenența la un partid ar trebui înțeleasă ca parte a legăturii mai largi stabilite între partide și susținătorii lor. Este o manifestare legală a unei noțiuni mai largi de identificare partinică. Acest concept sugerează că există o adeziune naturală și poate permanentă față de partidul politic, precum cea față de o biserică, o adeziune care face parte din procesul de socializare. Ea va fi într-adevăr naturală și îndelungată dacă partidul este legitim
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că viața politică este din ce în ce mai autonomă și probabil are și un caracter din ce în ce mai național. Partidele de mase legitime apar în mod caracteristic în contextul unei dezvoltări naturale a partidelor. Adesea, în cadrul partidelor impuse se fac încercări de dezvoltare a identificării partinice pentru a consolida partidul și regimul. Acest proces este evident unul lent; lipsa esențială a legitimității sistemului politic ca întreg duce la o inserare limitată a membrilor partidului în comunitate. Astfel, asemenea partide sunt rareori cu adevărat "de mase", chiar dacă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
consolida partidul și regimul. Acest proces este evident unul lent; lipsa esențială a legitimității sistemului politic ca întreg duce la o inserare limitată a membrilor partidului în comunitate. Astfel, asemenea partide sunt rareori cu adevărat "de mase", chiar dacă cifrele apartenenței partinice sunt ridicate. Partidele comuniste beneficiau de o apartenență partinică ridicată, și totuși s-au prăbușit. Unele partide populiste africane aveau un număr extrem de mare de membri, și totuși, adesea, sprijinul de care beneficiau era redus. Într-adevăr, apartenența partinică este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lent; lipsa esențială a legitimității sistemului politic ca întreg duce la o inserare limitată a membrilor partidului în comunitate. Astfel, asemenea partide sunt rareori cu adevărat "de mase", chiar dacă cifrele apartenenței partinice sunt ridicate. Partidele comuniste beneficiau de o apartenență partinică ridicată, și totuși s-au prăbușit. Unele partide populiste africane aveau un număr extrem de mare de membri, și totuși, adesea, sprijinul de care beneficiau era redus. Într-adevăr, apartenența partinică este uneori ridicată pentru a ajuta partidul să facă prozeliți
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
apartenenței partinice sunt ridicate. Partidele comuniste beneficiau de o apartenență partinică ridicată, și totuși s-au prăbușit. Unele partide populiste africane aveau un număr extrem de mare de membri, și totuși, adesea, sprijinul de care beneficiau era redus. Într-adevăr, apartenența partinică este uneori ridicată pentru a ajuta partidul să facă prozeliți în rândul populației. Ca rezultat, în aceste partide există o distincție clară între membri și susținători. Organizațiile de bază ("celulele" partidelor comuniste) sunt de asemenea mai închise decât filialele sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asemenea mai închise decât filialele sau secțiunile partidelor legitime de mase. Treptat, partidul poate deveni legitim de mase, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să se reducă distanța între membri și susținători și, de fapt, conceptul de apartenență partinică trebuie să-și piardă caracterul clar și bine definit. CASETA 9.2 Ambiguitatea conceptului de apartenență partinică A existat întotdeauna o ambiguitate majoră privind conceptul de apartenență partinică. Partidele socialiste au acordat o pondere considerabilă ideii la sfârșitul secolului al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mase, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să se reducă distanța între membri și susținători și, de fapt, conceptul de apartenență partinică trebuie să-și piardă caracterul clar și bine definit. CASETA 9.2 Ambiguitatea conceptului de apartenență partinică A existat întotdeauna o ambiguitate majoră privind conceptul de apartenență partinică. Partidele socialiste au acordat o pondere considerabilă ideii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Alte partide nu au făcut-o, sau au facut-o cu o oarecare rezervă. De
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
reducă distanța între membri și susținători și, de fapt, conceptul de apartenență partinică trebuie să-și piardă caracterul clar și bine definit. CASETA 9.2 Ambiguitatea conceptului de apartenență partinică A existat întotdeauna o ambiguitate majoră privind conceptul de apartenență partinică. Partidele socialiste au acordat o pondere considerabilă ideii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Alte partide nu au făcut-o, sau au facut-o cu o oarecare rezervă. De aici multe dificultăți care au continuat până în prezent privind ce ar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
oarecum descentralizate, practicând în același timp un oarecare grad de democrație internă. Aceste caracteristici sunt mult mai puțin întâlnite la alte tipuri de partide. Forță partidelor nu este dată atât de proporția membrilor, cât de gradul de răspândire a identificării partinice. Relația dintre partide și grupurile asociate este importantă. Partidele care abia iau ființă sau cele mai puțin consolidate au nevoie de grupuri care să le sprijine (iar în cazul partidelor impuse, au nevoie de statul însuși). Partidele mai bine consolidate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
examinare sistematică a apartenenței la partidele socialiste a fost întreprinsă de S. Bartolini în "The membership of mass parties: the social-democratic experience, 1889-1978", în Western European Party Systems, ed. H. Daalder și P. Mair (1983). Pentru o examinare a identificării partinice, vezi A. Campbell et al., The American Voter (1960). Conceptul a fost folosit de atunci în conexiune cu țările europene. Vezi mai ales Party Identification and Beyond, ed. I. Budge et al. (1976). (151-152) Principala preocupare a lui Weber a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a converti, nu de a reprezenta. Acest lucru se realizează prin construirea unui partid extins pe tot cuprinsul țării și prin învestirea unei "elite" cu funcția de conducere a acelui partid. Așadar trebuie să existe o limitare a apartenenței partinice. Într-adevăr, caracterul extins al partidului este încurajat și de alcătuirea unui număr mare de asociații dependente care acoperă anumite sectoare ale populației și diverse tipuri de activitate. Dominația centrului este asigurată de tehnica "centralismului democratic", descrisă în capitolul 9
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]