1,597 matches
-
grupală funcționează în detrimentul gândirii critice și independente. Beneficiile potențiale pe care le-ar putea aduce gândirea de grup (cele notate în tabelul de mai sus în coloana „avantajele gândirii de grup”) sunt înlocuite cu efecte negative dintre cele mai neplăcute (pasivitatea membrilor grupului, convergența prematură a membrilor grupului spre consens; escaladarea ascensiunii față de alternativa reținută). Asistăm, după cum precizează Janis, la deteriorarea eficienței mentale, la deformarea realității, la slăbirea judecăților morale. Un asemenea fenomen se produce atunci când grupul este centrat pe sine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizației. Asemenea roluri sunt îndeplinite nu de orice fel de reguli, ci doar de cele care sunt aplicabile, utile, contractuale, protectoare, suple. Dacă o regulă apare ca fiind greu de aplicat, ea va genera fenomene negative ce se traduc prin pasivitate, agresivitate, culpabilitate, manipulare. Problema se complică atunci când unii membri ai grupului percep regula ca fiind ușor de aplicat, iar alții, dimpotrivă, ca fiind dificil de aplicat. La aceștia din urmă vor apărea comportamente frecvente de încălcare a regulii sau de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu de voință, la înclinația către preferarea ambiguității, subterfugiilor. Stilul „cerb” este întâlnit la persoanele care manifestă o mică deschidere, în schimb, o mare condescendență; dezvăluie existența unor personalități pozitive, dar puțin încrezătoare, înclinate spre evitarea conflictului și confruntării, spre pasivitate, spre solicitarea comportamentelor de sprijin din partea persoanelor mai agresive; caută să evite complicațiile și să fie de acord cu propunerile părții adverse, în loc să vină cu propuneri proprii. Stilul „creator de acorduri” se caracterizează prin niveluri înalte de deschidere și condescendență
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
reuniuni între direcție și salariați; când un salariat este ineficient este prompt ajutat sau înlăturat; organizațiile de tip impersonal-pasiv au multe departamente conduse de la sediul central; conducerea unică nu are ca efect integrarea, ci o stare comună de apatie și pasivitate; se așteaptă ca problemele să se rezolve de la sine; organizațiile de tip impersonal-activ pun accent pe alegerea riguroasă a salariaților, pe urmărirea lor; acordarea de gratificații; salariații nu se cunosc între ei; contactele cu direcția sunt rare. Cele patru tipuri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
câmpului de lucru strict doar la ceea ce este necesar. Între manageri se creează un vid comunicațional, corelat cu absența interacțiunilor semnificative, existând loc pentru amânări, chiar și în condițiile în care firma este în decădere. Firmele depresive se caracterizează prin pasivitate, slabă cofidențialitate, conservatorism extrem, izolare și lipsa scopurilor. Singurele lucruri care se realizează sunt cele programate, rutiniere și care nu cer prea multă inițiativă. Majoritatea firmelor depresive sunt bine stabilizate și servesc o piață matură care are aceleași tehnologii și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
realiza ce trebuie pentru a revitaliza firma. Lipsa de scopuri și apatia împiedică orice încercare de a structura firmei direcții și obiective clare. Așadar organizațiile depresive (statice) se caracterizează prin: lipsa încrederii în sine, conservatorism extrem, izolare cauzată de birocrație; pasivitate, lipsa de motivație, organizația funcționează inerțios; pot supraviețui într-un ambient extrem de stabil, cu piețe bine consolidate, cu concurență nesemnificativă; deși au structură ierarhică, nu sunt conduse de un lider, funcționează rutinier; încercările de schimbare întâmpină mari rezistențe; sunt incapabile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
corporale ( poziția corpului, gesturi, mimica, contact vizual și contact fizic), comunicare spațială ( distanța dintre două persoane care conversează), și paralimbajul ( cum ar fi tonul, intonația sau accentul folosite). Stiluri de comunicare: Comunicare asertivă Comunicare agresivă Comunicare pasivă Asertivitatea, agresivitatea și pasivitatea reprezintă trei modalități calitativ diferite, de abordare a relațiilor interpersonale. Fiecare dintre acestea deține un set corespunzător de comportamente verbale și non-verbale. Aspecte verbale ale comportamentelor: Asertiv: exprimările reflectă opțiunea de a lua în considerare dorințele celorlalți concomitent cu încercarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală, vizuală etc.); • mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de rezolvat; • mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract și nu trezește interes, producând plictiseală; • comunicarea este numai unidirecțională, producând pasivitate; • elevii nu sunt angajați în comunicare prin dialog sau prin întrebări retorice; • eficiența comunicării este blocată și de fondul stresant creat de emițător (plictiseală, oboseală, nerăbdare, teama de a nu greși în expunere etc.); 63 65 • elevii nu au cunoștințele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
opiniile și convingerile fară a afecta și ataca drepturile celorlalți; o abilitate pe care o poți învăța; o modalitate de a comunica și de a te comporta cu ceillalți care te va ajuta să ai mai multă încredere în tine. Pasivitatea este... un comportament care poate fi descris ca răspunsul unei persoane care încearcă să evite confruntările, conflictele își dorește ca toată lumea să fie mulțumită, fără însă a ține cont de drepturile sau dorințele sale personale; manifestare a unei persoane care
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
circumscrie zona de naștere a inovațiilor și a creativității sociale sau artistice. Cum se desfășoară Însă acest fenomen? „Să faci tu Însuți”: obsesia underground Problema oricărui consumator de produs cultural este teama de a nu cădea Într-o atitudine de pasivitate și de adulare a vedetelor. Amatorul de rock, rap sau techno este membru potențial al unei mulțimi În extaz. Acest sentiment este inevitabil, pentru că baza comportamentală care domnește În astfel de cazuri este egalitatea absolută a tuturor indivizilor care compun
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
revine fiecărui spectator în parte. Unele cadre sunt atât de lungi, încât ai impresia că ești la teatru, martor pe viu al unei drame de conștiință. Condamnarea comunismului se face la Mungiu prin sancționarea unui anumit mod de gândire, a pasivității și a morții gândirii. Victima, așa cum afirma regizorul la conferința de presă, nu este Găbița (personajul fragil al Laurei Vasiliu), fata care face avortul, ci Otilia, prietena ei (jucată răvășitor de Anamaria Marinca), singura care conștientizează drama, singura care știe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
unei veritabile reprezentări politice ale unei identități multidimensionale. Acest automatism al etichetei naționale și efectele sale generate de un consens aparent reprezintă, într-un anumit fel, una din explicațiile posibile ale stabilității sistemului comunist românesc care este o moștenire a pasivității electoratului, obișnuit cu o viziune consensuală în mod fals, în ciuda unor conflicte societale importante. Efectul pervers al deficitului democratic al partidelor politice din perioada monarhiei românești constă așadar în contrucția unei viziuni politice care a facilitat implantarea "mitului destinului colectiv
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
disting destul de ușor câteva dileme morale valabile nu doar în contextul particular al existenței doamnei Curren, dar și în planul extins al societății fracturate și inegale din Africa de Sud a ultimelor decenii. Neimplicarea, iluzia distanței față de probleme aparent insolvabile, indiferența și pasivitatea celor implicit privilegiați concurează dramatic cu interogații severe despre natura umană și metamorfozele interioare ale individului confruntat cu propria mortalitate. Elizabeth Curren este participant direct la o serie de întâmplări tragice prin intermediul cărora sunt expuse oroarea și destrămarea sensului în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
este omis în pasivizare (Spreng 2001). Investigațiile făcute de autoare (Spreng 2000) asupra limbii basce (în cazul căreia există numeroase discuții privitoare la existența pasivului) o conduc spre concluzia că această limbă nu are pasiv. Oyharçabal (2000) arată că teoria pasivității verbului în bască, constând în analiza morfologiei verbale și a marcării cazuale ca exprimând o structură sintactică pasivă, de care vorbitorii nu mai sunt conștienți pentru că această structură nu se opune uneia active, a făcut ca, în gramaticile tradiționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2005: 171) arată că termenii Agent și Pacient sunt vechi: gramaticii modiști au utilizat lat. agens cu referire la subiect (nominativ), iar lat. patiens, cu referire la obiect (acuzativ); distincția derivă din vechea opoziție stabilită de greci între "activitate" și "pasivitate". 51 J. S. Gruber, Studies in Lexical Relations, teză de doctorat, MIT, Cambridge, MA. 52 La Fillmore Obiectivul apare și sub numele de Ergativ (Pană Dindelegan 1972a: 56, nota 1). 53 R. S. Jackendoff, Semantic Interpretation in Generative Grammar, Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vârful piramidei sociale este greu să eziți în formularea unui răspuns. Dacă majoritatea alegătorilor n-ar fi fost indiferenți, toate presiunile și tentațiile corupției n-ar fi avut putere. Sărăcia, ignoranța, absența comunicării de masă n-ar fi putut determina pasivitatea, dacă poporul ar fi putut face o distincție clară între partidele aflate pe arena politică. Anumiți politicieni, pentru a justifica alegerea făcută de rege atunci când numea un nou guvern, i-au conferit titlul de "interpret al voinței poporului". Cum ar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
A sosit, deci, clipa decesului pentru modelul Eminescu: "Din moștenirea politică a eminescianismului s-a constituit una din pietrele de temelii ale mișcării legionare: utopistă, radicală, "tiermondistă"". Eminescu ar fi produs "ruptura de Occident", ne-a împins în "antiistorism", în "pasivitate și retragere somnolentă", în "sentimentalismul stagnant" spre... "violența sângeroasă", a legitimat "totalitarismul orwellian" etc. În Eminescu mai cred doar "paranoicii", "protocroniștii", antioccidentalii, ultranaționaliștii. Colac peste pupăză, modelul propus de V. Nemoianu, în locul celui eminescian, este, trebuia să fie un filosof
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, invoca pe Eminescu în alăturarea cărții lui Hitler, Mein Kampf; Virgil Nemoianu, în articolul Despărțirea de eminescianism (revista "Astra", 1990) care îl acuză pe marele poet pentru "ruptura de Occident", împingându-ne astfel în "antiistorism", în "pasivitate și retragere somnolentă", la "violență sângeroasă" etc. mergând până la executarea "modelului cultural românesc" și găsind că îl poate înlocui cu Mihai Șora, "cel mai remarcabil filosof român din ultimele decenii"; Ileana Vrancea, care îl apără I. Negoițescu în 1966, uitând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vagoanele descărnate și o mare magazie, ce stație? că i-am găsit trenului perechea, am oprit alături de cel de Iași, etajat, lume, perechea cu un sac împins la picioare, pe trenul de alături salcîm, sîrme, țiglele de pe vîrf de magazie, pasivitatea atribuită norilor storși de apă, povîrniș ocolit pe stînga, biserica rămîne în sus pe deal, așa cum îl rămîne binele pe rău! halta Piscu Rusului stejari, vatră de sat, tîrzie mîncătoria lor, locurile de oameni au trădat, nevoile lor sînt bolnave
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Hiperboreea! Pașcani-Triaj pe linii libere, lumini în urmă dintr-un arc al căii ferate, platformă pe acoperișul casei, inactiv repausul trăit din viață, în vremea respectivă, au arătat istoricii, se credea că vehiculele sînt mijloace de transport, nu expresii de pasivitate, timp în spațiu! Muncel pe semne că mai este cineva aproape, întinde picioarele, frămîntă-te, te reașezi în nemișcare, dar cu atitudine, vecinul incomodează, cum știi că se întîmplă, și nu ajung la capăt cu bănuiala, alt cuplu a ajuns acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
oricum! un strat de cartofi ai și acasă, Voltaire, cultivă grădina! mai ai și tu... loc de parolă, moarte! în zvîcnete de găină cu gît tăiat, periferia este mai mult ca imaginația, nu are nume, pornire din Adjud, lupt pentru pasivitatea subiectului în transporturi, uscăciune, s-au uscat și nările, Sascut barajul, aparența imobiliară, ființa viteză îngăduie, ființa ipoteză se aține, ființa umană încheagă, scris-cititul în Domnul! viteza maximă aceea optimă, cu atît mai cutremurător că a fost programată, miracol! km
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Veveriță, Șarpe, Boa, Macac, Struț, nu sîntem porecle de soldați! Joi, 18 august, ora 7,15, la peronul gării Tîrgu Mureș, confuz în așteptare, întîrzierea a creat locurile, așa a ajuns interludiul naveta partea lucrativă a vieții de navetist iar pasivitatea modernității activitatea reală, întîrziere 55-60 de ani sub șapca echipei de fotbal "Juventus", bărbat serios, umbrelă, pantofii buni, servietă, Gheorgheni Deda Reghin spre Iernut Luduș Războieni, anunțul declanșează anticiparea, mulțimea la strunga traversărilor, redefinește probabilistic în lung de linie, necesitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pentru una pasivă. Episcopul Șaguna era în fruntea celor care considerau că, în ciuda condițiilor extrem de nefavorabile, românii trebuiau să participe la viața politică a statului. Alții, în schimb, cum erau George Barițiu și Ioan Rațiu, susțineau adoptarea unei atitudini de pasivitate și de refuz de a participa la activități de felul alegerilor pentru Parlamentul de la Budapesta. Grupul acesta din urmă avea să fie mai influent decît primul. În cadrul a două întruniri ținute de reprezentanții români în 1869, una la Timișoara și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a scris o relatare a abuzurilor administrației din Transilvania, document care a fost publicat în limbile română, maghiară, franceză și germană. O altă conferință a Partidului Național a avut loc la Sibiu în 1887. Aici a fost reconfirmată politica de pasivitate, dar s-a hotărît totodată să fie trimisă o nouă petiție lui Franz Joseph. Dezbinarea din cadrul partidului a dus la întîrzierea acțiunii, dar documentul a fost în cele din urmă redactat în formă finală în 1892. Era de așteptat ca
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al VII-lea, să mențină imperiul în limitele fixate de lustinian și, în acest sens, bătăliile cele mai grele le-au avut de purtat în Orient, împotriva perșilor. Această activă politică la frontierele Eufratului a avut drept consecință o mare pasivitate în Occident. Pentru a-i ține în frîu pe gepizii care ocupaseră Sirmium, Iustin II (565-578) îi trimite împotriva lor pe vecinii lor din est, avarii, și apoi pe cei din vest, longobarzii. Primii se instalează la Sirmium, reclamînd un
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]