1,572 matches
-
dacă i se permite un televizor, căci un frigider nu are voie să dețină), ci trebuie să se supună formalităților administrative care impun un ritual al reparațiilor. Infantilizarea ține și de slaba informare de care dispune. El descifrează greu simbolistica penitenciară, neexistînd un manual al activităților pe care are voie să le facă sau nu. Această carență în informare întreține incertitudinea și insecuritatea. Dacă un deținut trebuie spitalizat, data transferului la spital nu îi va fi comunicată decît în ultimul moment
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aproape totală a angajaților de vechii lor colegi și prieteni din lumea liberă. Ca o formă de compensare, le este favorizată angajarea familiei și impusă aproape obligatoriu înrudirea cu unele cadre mai vechi prin căsătorii, botezuri, cununii. Nepotismul în administrația penitenciară a fost stimulat printr-o hotărîre a conducerii DGP. Anulată la presiunea societății civile, ea a rămas sub forma unei circulare, prin care se menționa că sînt favorizate la angajare acele persoane care au rude în interiorul sistemului. Nepotismul ca virtute
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
place să facă paradă de cultura pe care o deține și adesea îngrămădește fără nici o noimă teorii ale diverșilor specialiști în lucrările pe care le publică, copiindu-le ad literam chiar din cărțile cele mai cunoscute. În Revista de știință penitenciară și Revista Administrației Penitenciarelor din România sînt numeroase studiile cu un aparat metodologic rudimentar și concluzii primitive, dar însoțite de teorii și citate menite să le asigure greutatea științifică. În breasla din care provin (sociologi, psihologi, juriști, medici, militari etc.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
angajatul "bun", uman și lipsit de brutalitate. E patern, bonom, alintat uneori "bunicuța". El e astfel tocmai ca deținuții să simtă și mai apăsat diferența. E considerat fraier pentru că nu dă din coate să răzbată pentru a urca în ierarhia penitenciară, pentru că nu se înfruptă precum ceilalți din bunurile administrate și pentru că se mulțumește cu ce are, interesat mai mult să ajute și să dăruiască. Toleranți față nedreptățile din jur, se abțin să le judece, încercînd deseori să le îndrepte. Într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sancțiuni generează comportamente defensive, limitînd eficacitate normelor, creînd tensiuni și conflicte între instanțele care aplică normele și colectivitățile care sînt obligate să se supună lor. Caracterul contradictoriu al sistemelor valorico-normative (firesc, dată fiind complexitatea problemelor din grupurile care compun instituția penitenciară), transferă interesul indivizilor de la soluționarea problemelor la respectarea normelor, generînd o serie de patologii specifice: rigiditate, îngustime a cîmpului cognitiv și moral, plafonare în gîndire și acțiune, înclinație spre combinații, aranjamente ilegale și corupție, evaziune și independență față de sistemele externe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
căci elimină din analiză prețuirea, manierele, considerația, elitismul și acordă atribute de valoare dar imposibil de clasificat oricărui tip de asociere umană. Dacă s-a vorbit de civilizația canibalilor africani, de ce nu s-ar putea vorbi și de o civilizație penitenciară? Termenul nu a fost folosit încă de specialiști, deși cel complementar lui cultura penitenciară a fost utilizat frecvent. Dar îl putem folosi pentru că face referire la anumite categorii de indivizi precis localizate spațio-temporar, cu un mod de viață diferit de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
imposibil de clasificat oricărui tip de asociere umană. Dacă s-a vorbit de civilizația canibalilor africani, de ce nu s-ar putea vorbi și de o civilizație penitenciară? Termenul nu a fost folosit încă de specialiști, deși cel complementar lui cultura penitenciară a fost utilizat frecvent. Dar îl putem folosi pentru că face referire la anumite categorii de indivizi precis localizate spațio-temporar, cu un mod de viață diferit de al altora. Analiza civilizației penitenciare este îngreunată de mai multe obstacole. Primul e dat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
major, accentuînd-o pe cea a specificității culturale. În locul civilizației s-au impus alți termeni, care pun în valoare rolul statului, ca agent al modenizării. În societățile totalitare s-au făcut planuri anuale și cincinale. Există două mari tipuri de civilizație penitenciară: una capitalistă și una comunistă sau, mai exact, civilizații care au fost dominate sau influențate de marxism și civilizații care nu au avut de-a face cu marxismul. Caracteristicile care diferențiază cele două sisteme sînt bine cunoscute, dar trebuie amintite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pénale annuelle du Conseil de l'Europe). Încă de la început, ele au stîrnit controverse, importanța lor a fost minimalizată și unele state au refuzat prezentarea datelor în formatul standard propus. Indicatorii sociali ai civilizației carcerale Indiferent că vorbim de civilizația penitenciară, de sistem penitenciar sau de calitatea vieții de detenție, ne referim la ansamblul elementelor de natură fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc. în care trăiesc și lucrează cadrele și deținuții, la conținutul și natura activităților pe care le
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
indicatori privind serviciile: politica administrației naționale; sistemele de control; perceperea eficienței de către public. Populația Numărul de deținuți și rata încarcerării La jumătatea anului 2005 erau privați de libertate în închisorile românești 38.805 indivizi. De-a lungul anilor postdecembriști, populația penitenciară a variat între 38.805 și 52.047 de persoane. Chiar dacă aceste variații sînt mari, fiind vizibilă în ultimii ani o descreștere a numărului de indivizi arestați, aceste cifre situează România într-un model justițiar sovietic sau, mai corect, postcomunist
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciarele românești cade întotdeauna în responsabilitatea gardienilor și șefilor de secții, care sînt sancționați sever, dacă nu chiar demiși sau, mai grav, condamnați. Pentru prevenirea crimei, aceștia își creează rețele de informatori atît de numeroase încît cuprind aproape întreaga populație penitenciară, permițînd o izolare rapidă a celor violenți, cu tendințe de evadare, de sinucidere sau de revoltă. Probabil că astfel de complicități se produc și în țări care au o rată a mortalității carcerale mai mică decît România (Danemarca, Olanda, Irlanda
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dure și muncesc într-o societate care nu le recunoaște meritele."179 "Este bine cunoscut că nimic nu se poate reforma în închisori dacă nu se obține adeziunea personalului penitenciar... Toate reformele trebuie să ia în calcul necesitatea sporirii funcționarilor penitenciari."180 Deși raportul deținuți-supraveghetori este în Franța de 2,3, Comisia Senatului privind închisorile 181 declara că "stabilimentele penitenciare suferă de un subefectiv cronic". Este vizibil pentru oricine analizează situația penitenciarelor românești că numărul personalului a crescut în ultimii 5
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
printre cei mai slabi absolvenți ai lor. Fără experiență profesională căpătată în alte instituții, cei mai mulți au avut doar atuul rudelor angajate în sistem. Situația personalului slab calificat nu e specifică doar României. Patrick Mounaud, directorul ENAP (Școala Națională de Administrație Penitenciară) din Franța, declara Comisiei de anchetă a Senatului: "majoritatea nu au nici o vocație pentru munca pe care o fac... Sărăcia, ușurința concursului și cunoștințele i-au adus aici... Să fim realiști: și un copil poate cîștiga concursul de admitere"182
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6 spitale-penitenciar: București-Jilava, Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din sistem: * Școala Militară de Administrație Penitenciară Tîrgu Ocna; * Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații București; * Subunitatea de pază și escortare a deținuților transferați. Există 10 județe care nu au nici un penitenciar, persoanele condamnate din aceste județe fiind depuse, de regulă, în închisorile județelor învecinate. Mai puțin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
severă a unuia din drepturile de bază ale omului."186 La ora actuală civilizația pare străină preocupărilor tuturor forurilor administrative, dacă prin acest cuvînt se înțelege ideea transformării sociale, economice și culturale a unui ansamblu ce poate fi numit instituție penitenciară. Pe de o parte, pentru că aceste instituții nu sînt personaje principale sau măcar locurile cele mai luminate ale vieții publice. Pe de altă parte, pentru că actorul social cel mai important implicat statul are un rol din ce în ce mai slab în societate și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o manieră mai radicală, statul convertindu-se dintr-unul penal într-unul social. "Colonizarea mentală a elitei politice europene de către ideologia neoliberală a individualismului și a pieței... va duce la construcția unui stat social continental... în care Europa polițienească și penitenciară va pierde teren."189 Inflația carcerală care a dominat Europa și în special țările foste comuniste în ultimele decenii ale secolului XX s-a datorat unei creșteri irezistibile a duratei încarcerării, unei limitări a eliberărilor condiționate, unei absențe a alternativelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei, altarul de pe fiecare secție) este tot un spațiu al puterii, accesul deținuților fiind limitat, ocultîndu-i-se astfel funcția fundamentală de mediere cu divinitatea. Iar personalului religios i-a fost minimalizat atributul de funcționari ai lui Dumnezeu, în favoarea aceluia de funcționari penitenciari de rang secund, auxiliar. Spațiul administrativ a fost construit ca un spațiu al diferențierii. Atît față de deținuți, cît și față de diversele niveluri ierarhice. Față de deținuți este vizibil în contrastul puternic dintre curățenia, dotările, extensia și libertățile lui și mizeria, sărăcia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
clar stipulate și cu așteptări previzibil pozitive pentru ei, pentru victime, pentru familiile acestora și pentru colectivitate. Anulînd în acest fel sau cel puțin diminuînd funcțiile represive ale închisorii și reconstruind spațiul pentru exercitarea funcției reparatorii. Sancțiunile și pedepsele Organigrama penitenciară se bazează pe o ierarhizare strictă și pe o complicitate a cadrelor în fața fricii: de un deținut care se poate sinucide sau poate fi omorît, de un scandal, de sosirea unor politicieni sau a unor jurnaliști (și nimic nu e
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedepsite decît 10% dintre ele. O monitorizare a acestor tulburări ar evidenția nu atît nebunia populației penale sau dorința irezistibilă de a pedepsi a cadrelor, cît mai ales nocivitatea sistemului penitenciar. Alți indicatori privind penitenciarele În analiza gradului de civilizație penitenciară trebuie luați în considerare o serie de alți indicatori relevanți. Repartiția închisorilor în funcție de regimul de detenție (deschis, semideschis, închis, maximă siguranță etc.) ar putea lămuri cîți indivizi suportă variatele condiții de duritate, precum și cît timp. Căci, deși legea nu reglementează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a unor banale cuie în perete, utilizarea etajerelor sau rafturilor exterioare și a altor aspecte care ar personaliza spațiul de locuit care, în orice societate, reprezintă forme de manifestare ale personalității, extensii ale sinelui. Modelul de civilizație adoptat de instituția penitenciară românească are cîteva caracteristici importante: 1. spații largi, dar prost compartimentate, predominînd suprafețele administrative, militare și de securitate; 2. birocratizarea excesivă a administrației; 3. aderarea la gigantism (lansarea de proiecte-mamut, aplicate în tot sistemul); 4. tendința de a imita sistemele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de regulă, seara și noaptea), în locul unei intervenții de urgență bolnavul aflat pe moarte fiind obligat să aștepte sosirea salvării de la spitalul civil, efectuarea formalităților de ieșire din penitenciar etc. Sănătatea deținuților nu trebuie să mai fie o problemă strict penitenciară, căci ea afectează starea de sănătate a populației. Maladiile întîlnite în închisori (SIDA, rîie, tuberculoză etc.) necesită implicarea unui corp medical exterior, precum și luarea în considerare a deținuților în strategiile terapeutice naționale. De aceea reforma sănătății în mediul penitenciar trebuie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
afaceri de tip mafiot, sufocînd economia României din ultimii 15 ani, este de așteptat ca o regrupare a viitorilor excluși din DGP în lumea afacerilor să se întîmple rapid, după rețete deja patentate. O profesionalizare a corpului funcționarilor din administrația penitenciară este un proces dificil și de lungă durată, dar voința politică, împreună cu experiența unor țări democrate, ar putea ușura acest proces. Și țările civilizate s-au confruntat cu probleme similare, iar unele se mai confruntă încă. Birocrația și neprofesionalismul sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
următori, atît din fonduri publice, cît și private și din resurse proprii, în condițiile scăderii numărului de deținuți. Depășind cu mult plafonul de cheltuieli pentru alte categorii de persoane asistate (iar deținuții nu trebuie să fie considerate persoane asistate), instituția penitenciară apare ca o structură scump întreținută, parazită pentru societate, în condițiile în care ar trebui să contribuie la suplimentarea bugetului de stat. O gestionare transparentă a banilor publici va trebui să fie prezentată pe site-ul fiecărui penitenciar, precum și eforturile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de lei în 1966 la 572.000.000 de lei în 1976), iar producția la export crescînd de aproape 6 ori (de la 3.600.000 de lei la 21.176.000 de lei în 1976). Obligativitatea muncii a transformat instituția penitenciară într-o instituție rentabilă a statului, cheltuielile cu întreținerea deținuților fiind mai mici decît veniturile realizate de aceștia. Pînă în 1980 erau scoși la muncă peste 85% din arestați, procentul scăzînd în medie la 70%, cele mai mici valori fiind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca spiritul locului, ca parfumul unei instituții, cuprinde în esență o viziune globală, o abordare de ansamblu care nivelează gîndurile și comportamentele. Cu cît cultura este mai puternică, cu atît indivizii au șanse mai reduse să-și exprime personalitatea. Cultura penitenciară prinde într-un malaxor inevitabil individualitățile, pervertindu-le sau convertindu-le în tipare umane nefolositoare nimănui, ba chiar dăunătoare. Ea desocializează și egalizează în același timp eșecurile. Refuzul sistematic al civilizației și îmbrățișarea barbariei ca virtute este un mod de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]