3,194 matches
-
bună pregătire profesională și o mare capacitate de adaptare ne poate ajuta să facem față pe piața muncii. - Doresc perfecționarea și resping conservatorismul. - Nu îmi place să mă informez continuu. - Mă voi informa ca să fac față cerințelor. - Doresc să mă perfecționez pentru că îmi stă în caracter să știu cât mai multe. 4. optimism/ gândire pozitivă Individul este orientat spre obținerea de rezultate satisfăcătoare, problema eșecului nu este luată în considerare. Pentru aceasta, gândirea pozitivă este un factor care facilitează succesul. Optimismul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
Acest chestionar pune în evidență frecvența cu care sunt/ ar trebui să fie folosite de către cadrele didactice din învățământul preuniversitar mijloacele moderne de predare- învățare- evaluare. Chestionarul își propune să reliefeze principalele modalități prin care cadrele didactice reușesc să se perfecționeze din punct de vedere metodic, știintific, managerial. Chestionarul a avut la început 6 itemi, care au fost pretestați cu ajutorul unui grup format din 10 subiecți, învățători, institutori, profesori. Fiecare item dual presupune o afirmație cu două variante de răspuns, iar
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
diversitatea tipurilor umane, fiind în același timp motivată de principiile estetice ale „școlilor literare“ și de alegerile fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt configurate încă din literatura Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
neajunsurile pe care ea le purta de-a lungul veacurilor, datorită unor date întârziate și necorespunzătoare realităților cerești. Inconvenientele care decurg din aceste cauze au fost îndreptate în Apus prin reforma gregoriană a calendarului. Biserica Ortodoxă nu a acceptat și perfecționat metoda punerii de acord cu datele științifice astronomice decât în secolul al XX-lea. „Acest ciclu - al lui Dionisie - este codicele datei Paștelui după prescripțiile Bisericii Orientale, ciclu care, începând cu anul 345 d.Hr., se repetă neîncetat. Marele ciclu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la scriitorul francez și prin fascinația pe care acesta o avea pentru perioada în sine care le-a generat. În introducerea la opera sa Secolul lui Ludovic al XIV-lea, Voltaire distingea "patru vârste fericite [...] în care artele s-au perfecționat și, slujind măreția spiritului omenesc, au devenit exemplul posterității"121. Aceste patru epoci de aur ale istoriei vizau secolul lui Pericle, cel al lui Cezar și Augustus, Renașterea și epoca "regelui soare", pe care autorul o consideră superioară celorlalte: "Îmbogățit
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
vizând îndeosebi faptul că substanța lirică e alcătuită din emoții și sentimente care au un caracter particular. În acest sens, Eliot vorbește de datoria poetului față de limba sa de a o păstra, de a o îmbogăți și de a o perfecționa. Aceasta este, de fapt, funcția socială a poeziei, așa cum o înțelege autorul direcționarea actului creator în scopul influențării vorbirii și sensibilității întregii națiuni. Și în acest text, se conturează obsesia continuității prin menținerea unei legături strânse cu trecutul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nu a trebuit să ridice vocea“. El a fost „floarea“ unei tradiții în care Beethoven a reprezentat o fază mai târzie, iar Brahms „punctul final“.40 Amintindu-și de anii tinereții, lui Wittgenstein îi plăcea să repete că, pe măsură ce se perfecționează posibilitățile tehnice de redare a muzicii clasice, există tot mai puțini oameni care știu cum trebuie ea să fie cântată. Drury povestește că atunci când era încă student la Cambridge, Wittgenstein a venit odată să-l viziteze într-o dispoziție foarte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
numai de "desfășurare istorică", evitîndu-se astfel orice atitudine de etichetare a fazelor limbii istorice 169. Că limba nu trebuie asimilată realităților fizice, este un lucru absolut firesc, dar este de neînțeles de ce realitățile culturale n-ar evolua, nu s-ar perfecționa, în măsura în care se reiau prin conținut sau prin formă, căci limba este obligată mereu să corespundă necesităților de cunoaștere și de comunicare, iar acestea nu rămîn la același nivel, ci devin tot mai complexe. Concepția lui Coșeriu decurge, desigur, din lipsa
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la ceva exterior ei, exprimarea și comunicarea fiind altceva decît limbă, căci ele uzează de limbă ca de un instrument. Ca atare, finalitatea este în afara limbii, iar nu în interiorul ei și ea atrage limba nu prin orientarea de a o perfecționa, ci de a o folosi eficient, iar din eficientizarea limbii rezultă parfecționarea ei. În cazul limbii literare însă, dar nici aici în totalitate, creația lingvisti-că poate fi orientată spre limbă , așa cum arăta Philippide. În mod obișnuit însă, în limba vorbită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deprinderea unor norme sociale. Modul în care se raportează la aceste norme de-a lungul existenței diferă însă de la un vorbitor la altul. Ceea ce conștientizează cei mai mulți dintre vorbitori este faptul că limba se schimbă și intuiesc necesitatea de a-și perfecționa și de a-și îmbogăți posibilitățile de expresie, identificînd chiar, de multe ori, evoluția cunoașterii cu modificările limbii. Se poate naște în acest context predispoziția de a accepta noutăți lingvistice neîntemeiate, de a adera, din frivolitate, chiar la aspecte specifice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
urmarea unui aspect al limbii cu trăsături de aparentă superioritate. Obiectivitatea rațională are de obicei temeiuri axiologice (care țin de valoare), în vreme ce obiectivitatea naturală și cea socială sînt de factură ontologică. De obiectivitatea rațională țin și numeroase impulsuri de a perfecționa limba, precum regularizările paradigmatice pe bază analogică, majoritatea contaminărilor, hiperurbanisme-le310 etc. În aceste cazuri, vorbitorul nu recurge la anumite forme din încercarea de a-și impune propria voință sau propriile sentimente, ci pentru că el crede că așa este regula, că
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
intensă; firmele și persoanele sunt puternic motivate; dimensiunea și creșterea cererii interne devin un avantaj; avantajul național este susținut de dorința și capacitatea agenților economici de a investi agresiv; noile capacități sunt echipate cu tehnologii dintre cele mai avansate; se perfecționează tehnologia importată prin mijloace proprii; se realizează câteva canale internaționale de comercializare proprii, realizându-se și contacte directe cu beneficiarii finali; factorii de producție sunt folosiți într-un mod mai eficient deoarece tehnologia străină este asimilată mai bine; produsele destinate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
se va scrie pe tablă rezultatul general obținut pe baza mediei clasificărilor făcute de Întreaga clasă; În acest fel, comparând clasificările făcute individual cu cele făcute de Întregul grup, copiii pot să-și corecteze erorile În aprecieri și să se perfecționeze În aprecierea obiectivă. Cum prelucrează educatorul clasificările date de elevi pentru a obține clasificarea medie indicată de grup? Pentru orice Însușire cercetată, valorificarea rezultatelor se face astfel: dintre cei 5 elevi indicați primii de către fiecare coleg În parte, se notează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
acest sens. Dar munca de educator presupune și o dragoste sinceră, statornică și măsurată față de copii, dragoste care are o influență covârșitoare asupra atitudinii față de muncă a elevilor. Adevăratul educator muncește cu dragostea și răbdarea grădinarului care zdruncină ereditatea și perfecționează speciile, cu priceperea și viziunea sculptorului care, dintr-o bucată amorfă de piatră, făurește neîntrecute frumuseți, cu perseverența și iscusința exploratorului care-și consacră întreaga viață pentru realizarea țelurilor pe care și le-a propus. Simpatia, respectul față de profesor se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
autoritate a multor părinți. Nimeni nu este capabil de autoeducație fără să fi beneficiat de un proces educativ eficient. Educația sau buna creștere realizată în familie și școală dă roade atunci când este continuată prin autoeducație, când tânărul sau adultul își perfecționează și înfrumusețează personalitatea prin voință și eforturi proprii. Acumularea necontenită de cunoștințe în scopul îmbogățirii culturii generale și a culturii profesionale, aprofundarea studiului într-un domeniu de interes economic sau social, obținerea unei noi calificări prin studii teoretice și activități
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
electrificarea prin Africa pentru că mai are un an din cei zece autopropuși și trebuie să termine cu sărăcia la nivel global!.... Dacă așa ne sunt elitele, vă dați seama cît de bolnav e sistemul? Cităm în mai departe: "Trebuie să perfecționăm în continuare un sistem care asigură debușee pentru manifestarea agresivității native a oamenilor, care le permite să fie egoiști" (472). Asta sună nazistoid de-a dreptul, sau cel puțin cinic. Totuși, autorul are o calitate: din cînd în cînd spune
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Ofertele speciale de weekend și de divertisment (oferte de nopți petrecute în igluuri, cascadorii cu automobile, conducerea unui tanc, ascensiuni în montgolfier, deghizări spectaculoase) se dezvoltă tot mai mult. Dincolo de echipamente și de produsele finite, industriile consacrate petrecerii timpului liber perfecționează actualmente dimensiunea participativă și afectivă a consumului, înmulțind numărul ocaziilor de a trăi experiențe directe. Nu este vorba numai despre vânzări de servicii, acum trebuie oferite experiențe care se pot trăi, neașteptate și extraordinare, în stare să producă emoții, legături
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să-și maximizeze potențialele de formă și sănătate, de sexualitate și frumusețe. O epocă s-a încheiat; în cea care se anunță, societatea este încontinuu chemată să accepte sfidarea concurenței mondializate, consumul să ne dezvolte aptitudinile, iar indivizii să-și perfecționeze cunoștințele, deprinderile și felul de a se comporta. A te construi, a excela, a-ți mări capacitățile, „societatea performanței” tinde să devină imaginea prevalentă a hipermodernității. Idealul autodepășirii și al câștigului nu se mai limitează la câteva sfere ale vieții
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Pentru a ajunge aici, discursurile manageriale privilegiază scheme axate pe potențialele individului. Concepției mecaniciste sau impersonale a productivismului de modă veche îi urmează odele închinate autonomiei și inițiativei, flexibilității și creativității. Fiecare e invitat să-și evalueze și să-și perfecționeze competențele, dar și să-și aducă o contribuție personală, să se angajeze într-un progres continuu, să participe, să se implice. Îndemnul la dezvoltarea aptitudinilor este valabil pentru toate nivelurile întreprinderii: sunt vizați chiar și managerii, conducerea trebuind să permită
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
aibă drept obiectiv nu atât spirala nevoilor materiale, cât instituțiile de bază a căror sarcină ar fi, în mod ideal, să-i „înarmeze” pe oameni, să-i formeze dându-le uneltele necesare pentru a gândi, a acționa și a se perfecționa. Hipertrofia consumeristă și mediatică prezintă, în ultimă instanță, mai puține amenințări decât slăbiciunea sistemelor noastre de educație. Promovarea unor programe TV de calitate, punerea la punct a unor politici culturale ambițioase, toate acestea sunt foarte bune, dar este și oarecum
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
3 10,0 Sursa: ANSIT, 2001, 2002, 2003 Motivul dominant al dorinței de migrare - definitivă sau temporară - este nevoia de a obține o slujbă mai bine plătită în străinătate. Nu puțini sunt însă tinerii care ar dori să-și continue (perfecționeze) studiile în afara țării, fie într-o țară europeană occidentală, fie în America. Tinerii din rural dau mai mare greutate motivului „de a lucra temporar”, comparativ cu tinerii din urban (diferență destul de mare în procentaj). Tinerii din urban care ar dori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
țării, fie într-o țară europeană occidentală, fie în America. Tinerii din rural dau mai mare greutate motivului „de a lucra temporar”, comparativ cu tinerii din urban (diferență destul de mare în procentaj). Tinerii din urban care ar dori să-și perfecționeze pregătirea și calificarea în străinătate sunt mult mai numeroși decât cei din rural (diferența fiind de circa 15%), tot aceștia pleacă și ar dori să plece în scop turistic într-un număr aproape dublu față de tinerii din rural. EMBED MSGraph
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
utilizatori.”<footnote Legea contabilității nr. 82 din 24/12/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 454 din 18/06/2008, articolul 2, alineatul 1. footnote> Născută odată cu economia de subzistență a comunei primitive, contabilitatea s-a perfecționat concomitent cu dezvoltarea economiei, un moment de referință reprezentându-l modelul conceput cu mai mult de 500 de ani în urmă de Luca Paciolo<footnote Paciolo L., Tratat de contabilitate în partidă dublă, 1945, traducere de D. Rusu și Șt.
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
grafice, informație personalizabilă Informație suplimentară Limitată Gestiunea riscurilor, alegeri strategice, etică etc. Concluzii În zilele noastre, în multe situații, informația financiar-contabilă prezintă un defect major: lipsa de transparență. Fiind vitală pentru luarea tuturor deciziilor, informația financiar-contabilă ar trebui să fie perfecționată continuu pentru a deveni mai fiabilă, mai pertinentă și mai inteligibilă. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție sporită informațiilor de natură calitativă, alături de cele de natură cantitativă. Capitolul 3 Practicile contabilității creative privind performanța entităților. Analiză comparată
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
secolului al XIX-lea și se prelungește către anii 1910-1930, poate fi numită perioada testelor și se caracterizează prin intenția de a înlocui măsurarea subiectivă, individuală și aleatorie cu teste obiective, standardizate. A doua perioadă, numită perioada măsurătorilor, continuă să perfecționeze bateriile de teste simultan cu apariția unei interogații asupra dificultăților și inconvenientelor cu privire la rezultatele testelor. Într-o a treia secvență, denumită perioada evaluării, începută prin 1930, perspectivele asupra acestei probleme se lărgesc prin încercarea de a-l descoperi pe elev
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]