3,143 matches
-
una după alta. Majoritatea au fost renovate pentru ultima oară În anii ’70 și au culoare bucătăriilor din suburbii ale copilăriei mele: avocado, scorțișoară, galben de floarea-soarelui. La Spichernstrasse metroul s-a oprit pentru un schimb de călători. Afară, pe peron, un muzicant stradal cânta la acordeon o melodie slavă lacrimogenă. Cu pantofii lustruiți, cu părul Încă umed, răsfoiam Frankfurter Allgemeine când am văzut-o intrând În vagon cu bicicleta aia incredibilă. Pe vremuri puteai să depistezi naționalitatea unei persoane după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu i se părea ciudat. Nimeni nu spunea nimic despre asta. Crescuserăm cu toții cu aceste nopți roz. Nu erau un fenomen natural, dar pentru noi erau naturale. Sub acest cer nocturn și straniu, Milton trase mașina cât putea de aproape de peronul gării și se opri. Opri și motorul. Luând servieta, ieși În aerul iernii din Michigan: aer nemișcat, cristalin. Toată lumea era Înghețată: copacii Îndepărtați, cablurile de telefon, iarba din curțile caselor de pe malul râului, pământul Însuși. Pe râu se auzi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o pană roșie la spate. O pălărie de modă veche atunci, În 1975. Cu pălărie, servietă și mocasini, Milton ar fi putut părea un ins În drum spre serviciu. Și, În mod sigur, mergea repede. Urcă scările de metal spre peronul gării. Apoi Își continuă drumul pe peron, căutând pubela de gunoi În care trebuia să lase servieta. Răpitorul spusese că va avea un X desenat cu creta pe capac. Milton mergea grăbit pe peron, cu ciucurii de la mocasini săltându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de modă veche atunci, În 1975. Cu pălărie, servietă și mocasini, Milton ar fi putut părea un ins În drum spre serviciu. Și, În mod sigur, mergea repede. Urcă scările de metal spre peronul gării. Apoi Își continuă drumul pe peron, căutând pubela de gunoi În care trebuia să lase servieta. Răpitorul spusese că va avea un X desenat cu creta pe capac. Milton mergea grăbit pe peron, cu ciucurii de la mocasini săltându-i și cu pana micuță de la pălărie fâlfâind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
repede. Urcă scările de metal spre peronul gării. Apoi Își continuă drumul pe peron, căutând pubela de gunoi În care trebuia să lase servieta. Răpitorul spusese că va avea un X desenat cu creta pe capac. Milton mergea grăbit pe peron, cu ciucurii de la mocasini săltându-i și cu pana micuță de la pălărie fâlfâind, În vântul rece. N-ar fi adevărat dacă aș spune că Îi era frică, În adevăratul sens al cuvântului. Milton Stephanides nu recunoștea că-i este frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Milton se străduia și mai tare să le evite. Se concentra, În schimb, la puținele care Îl alinau, la bromura speranței că toate aveau să se rezolve. Milton Încetase de fapt să chibzuiască serios la lucruri. Ce căuta acolo, pe peronul Întunecat? De ce venise acolo singur? În nici un caz n-ar fi fost În stare să explice totul cum se cuvine. N-a durat foarte mult până a găsit pubela de gunoi marcată cu X. Milton Îi ridică rapid capacul verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
banii și după aceea Îți mai cere? Întrebă mâna. ― Trebuie să ne asumăm riscul ăsta, o repezi Milton și Își trase brațul cu toată puterea din pubelă. Mâna se descleștă. Servieta căzu pe gunoiul dinăuntru. Milton se grăbi Înapoi, pe peron (trăgându-și mâna după el), și intră În Cadillac. Porni motorul. Dădu drumul la căldură, Încălzind mașina pentru mine. Se aplecă În față, privind prin parbriz și așteptându-mă să apar din clipă-n clipă. Mâna Încă Îl mai Înțepa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aceleia de bani. Lui Milton i se puse un nod În gât. Un spasm de teroare cunoscut de toți copiii Marii crize, puse stăpânire pe corpul său și În secunda următoare sărea din nou afară din mașină, alergând Înapoi pe peron. Individul ăsta voia să facă afaceri? Ei, lasă c-o să-i arate Milton cum se fac afacerile! Voia să se târguiască? O să vadă el! (Milton urca acum treptele, cu ciucureii zornăindu-i pe metal.) În loc să lase douăzeci și cinci de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sute? În felul ăsta o să am și eu un cuvânt de spus. Jumătate acum, jumătate mai târziu. Cum de nu se gândise la asta Înainte? Ce naiba era cu el? Era prea stresat... Totuși tatăl meu nici nu ajunsese bine pe peron, când Împietri. La mai puțin de douăzeci de metri de el, o siluetă Întunecată, cu o căciulă lunguiață, băga mâna În pubela de gunoi. Lui Milton Îi Îngheță sângele În vine. Nu știa dacă era cazul să se retragă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lumina chimică a nopții, Milton desluși barba patriarhală, obrajii palizi, ceruiți, și - cel mai grăitor fapt - cadrul micuț, de un metru șaizeci și doi. Părintele Mike. Părintele Mike? Părintele Mike era răpitorul? Imposibil. Incredibil! Dar nu Încăpea nici un dubiu. Pe peronul gării era bărbatul ce fusese cândva logodit cu mama mea, care, datorită tatălui meu, Îi fusese furată. Cel care lua banii de răscumpărare era fostul seminarist, care se Însurase apoi cu sora lui Milton, Zoë, o hotărâre care Îl condamnase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lui Milton, acceptându-i În același timp ospitalitatea și fiind constrâns să Își ducă un scaun de la masă În sufragerie dacă voia să stea jos. Da, a fost un șoc imens pentru Milton să-l descopere pe cumnatul său pe peronul gării. Dar, În același timp, acum totul se lega. Era clar de ce răpitorul voise să se tocmească la preț, de ce voise să se simtă și el o dată om de afaceri, și, vai, era clar de unde știuse de Bithynios. Se explica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe o parașută Împachetată. Făcu trei sau patru pași Înapoi, arborându-și zâmbetul acela blând, apoi se Întoarse și o rupse la fugă. Era mic, dar sprinten. Dispăru ca din pușcă pe niște trepte care duceau În cealaltă parte a peronului. În lumina roz, Milton Îl văzu cum traversează liniile de tren până la mașina lui, un AMC Gremlin de culoare verde aprins („verde grecesc“, după cum scria În catalog), care consuma foarte puțin. Iar Milton alergă Înapoi la Cadillac, să-l urmărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în calitate de Cronicar, aveam din partea Imperiului un mic conac înconjurat de o grădină magnifică, care adăpostea înăuntrul său o impresionantă bibliotecă. Pentru raportul Baronului trebuia să fiu la Palat mâine dimineață. Acum era prea extenuant să mă duc și acolo. Pe peronul alb și întins, protejat de frigul de afară de o cupolă de sticlă, se distingea o singură persoană. Era înaltă și zveltă, doar puțin atinsă de anii care au trecut peste ea. Părul lung și negru i se revărsa în cascadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în obraji decât atunci când s-au suit în tren. Corvium îi mulțumise mecanicului că îi aduse până acolo și acesta se arătă puțin surprins să fie tratat cu respect. Îi dădu indicații să se întoarcă în Ieșiron și, pe acel peron bântuit de geruri năprasnice și de rafale de zăpadă, au luat decizia de a se descurca singuri de acum înainte. Vântul îi biciuia, dar rămaseră câteva secunde pe peron ca să se orienteze. În jurul lor nu se vedeau decât patru clădiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Îi dădu indicații să se întoarcă în Ieșiron și, pe acel peron bântuit de geruri năprasnice și de rafale de zăpadă, au luat decizia de a se descurca singuri de acum înainte. Vântul îi biciuia, dar rămaseră câteva secunde pe peron ca să se orienteze. În jurul lor nu se vedeau decât patru clădiri. Era gara cu peronul scurt pe care stăteau ei, o clădire administrativă, o magazie și un cămin cu două etaje. Totul era părăsit și înghețat de multă vreme. Aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
năprasnice și de rafale de zăpadă, au luat decizia de a se descurca singuri de acum înainte. Vântul îi biciuia, dar rămaseră câteva secunde pe peron ca să se orienteze. În jurul lor nu se vedeau decât patru clădiri. Era gara cu peronul scurt pe care stăteau ei, o clădire administrativă, o magazie și un cămin cu două etaje. Totul era părăsit și înghețat de multă vreme. Aerul mai vibră câteodată, când vântul devenea prea tare și izbea protecția înghețată a geamurilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
gentile domne și domnișore care așteptau sosirea M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor le oferiră superbe buchete de flori"1636 în momentul în care aceștia au coborât din trenul regal. În cuprinsul aceluiași articol se făcea precizarea că pe peronul gării Constanța s-au mai aflat, în momentul sosirii regelui Carol I și a principelui Ferdinand, "domnele general Barozzi cu domnișora, d-na Eugen Stătescu, d-na Semizeanu, d-na Mirea, d-na dr. Georgescu, d-na general Dunca cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
guvernului, cu excepția domnului Alexandru Djuvara, ministrul Industriei și Comerțului, care se afla deja la Constanța. În drum spre Constanța trenul regal a făcut o oprire la Cernavodă, unde regele "a vorbit cu primarul orașului"2995. La sosirea trenului regal, pe peronul gării din Constanța se aflau: Anghel Saligny, Alexandru Djuvara, generalii Culcer și Boierescu, membrii Consiliului Județean Constanța, precum și cei ai Consiliului Județean Tulcea. După primirea făcută familiei regale în gara Constanța, a fost oferit un dineu "la care au fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spre Tulcea"3070. Ajungând la Cernavodă, familia regală a debarcat de pe vasul "Ștefan cel Mare" pentru a se îndrepta spre Constanța cu trenul regal. Acesta a sosit în gara Constanța la orele 1200 ale zilei de 3 mai 1911. Pe peronul gării se aflau: prefectul județului Constanța, domnul Constantin Pariano, primarul orașului Constanța, domnul Titus Cananău, membrii consiliului comunal al orașului Constanța, domnul general Boteanu, domnul contraamiral Eustațiu, Anghel Saligny, Alexandru Marghiloman, ministrul de Interne, primul ministru Petre P. Carp și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Pentru maior fotografiile alea n-au contat prea mult - el se uita Întruna pe fereastră. Munții ca niște elefanți albi Munții de peste Ebru erau albi și prelungi. Pe partea asta nu era pic de umbră, nu vedeai nici un copac, și peronul se afla În plin soare, Între două linii de cale ferată. Clădirea gării arunca un petic de umbră fierbinte și În ușa barului atârna o perdea din mărgele de bambus, ca să țină muștele afară. Americanul și fata care-l Însoțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
A, desigur. Dar mie nu-mi pasă de mine. Și o s-o fac și atunci totul o să fie bine din nou. Păi, dacă așa stau lucrurile, atunci nu vreau s-o faci. Fata se ridică și se duse până-n capătul peronului. Pe partea cealaltă, de-a lungul Ebrului, se vedeau copaci și lanuri de grâu. Dincolo de râu, departe, se vedeau munții. Un nor trecător Își aruncă umbra peste lanuri și fata se uită printre copaci la apele râului. Și când te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
femeii, În semn de mulțumire. — Mai bine aș duce bagajele pe partea cealaltă, spuse bărbatul. Fata Îi zâmbi. — Bine. Și pe urmă Întoarce-te, să ne terminăm berile. Ridică cele două valize grele și, Înconjurând clădirea gării, le duse pe peronul opus. Se uită de-a lungul șinelor, dar nu văzu trenul. La Întoarcere trecu prin bar, unde oamenii beau, așteptând trenul. Bău un Anis la tejghea și se uită la cei din jur. Oamenii așteptau frumos trenul. Trecu prin perdeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
poate așa o să fie. Da’ deocamdată mi-e scârbă de tine. Așa că Soldier urcă-n trenul spre oraș chiar În dimineața aia. Eu l-am condus la gară. Era cam amărât. — Glumeam cu el doar, spuse el În timp ce așteptam pe peron. Nu poa’ să-mi facă una ca asta, Jerry. — E nervos și pus pe harță. Da’ altfel e un tip de treabă, Soldier. — E pe dracu’. N-a fost niciodată de treabă. — În fine, la revedere, Soldier. Trenul sosise-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe o linie dintre multe altele care duceau În gară. Stăteam douăzeci și cinci de minute-n Marsilia și doamna din America a cumpărat un The Daily Mail și o sticlă de Evian de o jumătate de litru. Se plimbă puțin pe peron, dar nu se Îndepărta de scări, pentru că la Cannes, unde stătuserăm douăsprezece minute, trenul se pusese-n mișcare fără vreun semnal de avertizare și ea abia mai apucase să urce. Doamna din America era puțin surdă și se temea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Împrăștiate pe câmp. Erau mulți oameni care se adunaseră să vadă casa arzând. După aceea se Întunecă de tot și intrarăm În Avignon. Oamenii se tot urcau și coborau. Francezii care se Întorceau la Paris Își cumpărau cotidianele franțuzești. Pe peron erau niște soldați negri. Purtau uniforme maronii, erau Înalți, și fețele le luceau În lumina felinarelor. Erau foarte negri la față și prea Înalți ca să te poți uita-n ochii lor. Trenul plecă din Avignon, dar negrii rămaseră pe peron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]