6,437 matches
-
mamei. Când eram mai mic, îmi plăceau racii cum se înroșeau după fierbere și carapacele le păstram ceva timp, să mă joc cu ele, până le arunca mama la porci. Atunci am visat pentru prima dată că aș putea deveni pescar și s-a născut în mine dorința de a merge și eu la pescuit. In imaginația mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
la peștele prins de nepotul meu Dănuț, m-am dus direct în apă. Doar țigara mi-a rămas aprinsă la suprafața apei, căci pățania scăldatului m-a surprins cu ea în gură. Pe atunci fumam, după prostul obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit să-l suport, nimeni nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat de la rudele care
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu am mai reușit să mă ocup cu pescuitul în continuare, ci cu tremuratul de frig și încălzitul cu vinul adus pentru delectare pe malul Dunării, în timpul partidei de pescuit, așa cum obișnuiesc mai toți pescarii de prin părțile noastre. Pe perioada copilăriei mele nu am mai avut ocazia să experimentez nici pescuitul și nici plimbarea cu barca, decât mulți ani mai târziu, când eram elev în clasa a VIII-a la liceul “Nicolae Bălcescu” din
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
din Constanța și așa am devenit elev al acestui liceu, amplasat în partea veche a orașului, doar la câteva sute de metri de malul mării. A fost o altă viață aici, atât cea de elev, cât și cea de viitor pescar, mai ales că acum locuiam în centrul orașului, la sora mamei, căsătorită în Constanța cu un bucătar de pe nava-pasager de croazieră internațională “Transilvania”. Aici puteam să merg în voie la pescuit, mai ales că aveam un verișor de vârsta mea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
domnește, între 20 și 24 de ani. Dar se intoarce el Harthacnut, fiul Emmei și bye-bye. Harald moare la 24 de ani si, desi mort și îngropat, Harthacnut - frate vitreg - poruncește să fie dezgropat, decapitat și aruncat în Tamisa. Câțiva pescari se pare că i-au recuperat trupul și l-au îngropat creștinește. Doi ani domnește Harthacnut în Anglia, căci e otrăvit la o petrecere, cu vin... Si asa pier 3 băieți superbi, ai unui bărbat extraordinar - Cnut - dar care s-
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
publice romane, scenarii, schițe și să dețină de ani de zile o tableta jurnalistică, cu apariția de trei ori pe săptămână la un cotidian. Nu am terminat. Mircea Radu Iacoban are și...timp liber. Joacă șah frecvent, este vânător și pescar amator (destul de ghinionist), îl preocupă fotbalul, călătorește mult și revine des în Bucovina de care, presupun, e îndrăgostit. Îl interesează pictura, medicina, muzica cultă, gastronomia, istoria și nu știu când găsește timp să cutreiere pădurile în căutare de hribi și
MIRCEA RADU IACOBAN: „TRĂIM O SINGURĂ DATĂ” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367593_a_368922]
-
că în Delta Dunării, pe vremuri, exista credința că vuietul care însoțește revărsarea apelor primăvara „e glasul Dunării care cere un om pe care să-l înghită. În timpul nopții aceleia crăiasa apelor se plimba pe valuri [...] așteptându-și prada.” Un pescar mărturisește că într-o primăvară topirea bruscă a ghețurilor a provocat un zăpor foarte puternic precedat de „vuietul acela de neexprimat, uriaș, de parcă toată delta, toată noaptea gemea. Și mi se părea că deslușesc în acest vuiet cosmic o voce
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
a trăirilor vine și faptul că naratorul întâmplărilor a fost și protagonistul lor. Tot motivul sirenei se află și la baza nuvelei fantastice Lostrița de Vasile Voiculescu. Imaginea lostriței se conturează din perspective diferite: a opiniei populare, a povestitorului, a pescarilor, a tinerilor și a lui Aliman, ccea ce îi sporește și mai mult misterul. În Amintiri despre pescuit Vasile Voiculescu afirmă că: „Lostrița e un pește din familia păstrăvilor, pe cale de dispariție și, de aceea, înconjurat de un aer fabulos
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
este un pește-diavol, cu „cap bucălat de somn, trup șui de șalău și pielea pestrițată auriu, cu bobițe roșii-ruginii ca a păstrăvului”, creație a diavolului: „nagodă cu înfățișare de lostriță”, „rânduită în apele Bistriței de către Necuratul”, „peștele naibei” Din perspectiva pescarilor apare în ipostază de pește-femeie. Ei îi fac o descriere aproximativă. „ar fi ca la doi coți de lungă și ar cântări dincolo de douăsprezece ocale” și remarcă puterea ei de metamorfozare în femeie ademenitoare: „Alteori însă, când vrea să înșele
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
a răului, ademenitoare, dornică de pește și de carne de om: „Era prădalnică! Hulpavă de pește, pe care-l înghițea cu nemiluita. De carne de om, căreia ajunsese să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
care-l înghițea cu nemiluita. De carne de om, căreia ajunsese să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat din mâini ca o săgeată licăritoare, cum îi scăpa duminica câte o zvârlugă de fată la horă”.Trăiește
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
zână, în timp ce își piaptănă părul de aur intonează o melodie fermecătoare. Marinarii atrași de mirajul bălai pierd cârma și se îneacă în adâncuri. Sirena nu este numai o ființă dornică să îi atragă în adâncuri pe flăcăii neștiutori și pe pescari, ci și una capabilă de un mare sacrificiu pentru atingerea idealului erotic. În legenda Fata de piatră Alexandru Mitru prezintă iubirea dintre Heracleea, fata împăratului mării și un pământean, Gheorghe. Heracleea, era de o frumusețe fermecătoare: „ochii adânci ca nopțile
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
subacvatice ale împăratului și ale balaurului care este ajutat și de vrăjile mamei sale. Heracleea este ascunsă într-o cetate, pe uscat unde balaurul nu putea ajunge. Se întâlnește cu Gheorghe și își jură credință veșnică. Gheorghe ajutat de ceilalți pescari și de Nahado, duhul pescarilor, participă la luptă. Balaurul câștigă lupta și Gheorghe pentru a o salva pe iubita lui care era înlănțuită de mama balaurului și urma să se căsătorească cu el intenționează să se sacrifice pe sine. Fata
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
balaurului care este ajutat și de vrăjile mamei sale. Heracleea este ascunsă într-o cetate, pe uscat unde balaurul nu putea ajunge. Se întâlnește cu Gheorghe și își jură credință veșnică. Gheorghe ajutat de ceilalți pescari și de Nahado, duhul pescarilor, participă la luptă. Balaurul câștigă lupta și Gheorghe pentru a o salva pe iubita lui care era înlănțuită de mama balaurului și urma să se căsătorească cu el intenționează să se sacrifice pe sine. Fata află și preferă să rămână
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
să dobândească un suflet veșnic și pentru aceasta ea trebuia să se cunune la preot cu un bărbat care să o iubească foarte mult. La vârsta de trei ani a fost trimisă în lumea oamenilor unde au înfiat-o niște pescari cărora le dispăruse fata în mod miraculos. Copila este frumoasă, cu ochi albaștri ca marea, dar plină de ciudățenii, nu știe unde s-a născut, cine sunt părinții ei, vorbește de niște castele de cristal, când este botezată nu acceptă
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
oală de vin fiert, hai că deja fierbe a doua, să bem toți trei! Da' stai să spun de ce-am venit! Mergi mâine la pescuit cu mine? Am rămas încremenit ca în desenele animate! Îmi place să pescuiesc, sunt pescar, ăăă, scuze, sunt cel mai mare pescar în viață, dar iarna, la copcă? Brrrr, mulțumesc, nu! Prefer când soarele își aranjează mustața în luciul apei, când rațele se bălăcesc la marginea stufului de pe malul celălalt, cînd în apa mică și
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
fierbe a doua, să bem toți trei! Da' stai să spun de ce-am venit! Mergi mâine la pescuit cu mine? Am rămas încremenit ca în desenele animate! Îmi place să pescuiesc, sunt pescar, ăăă, scuze, sunt cel mai mare pescar în viață, dar iarna, la copcă? Brrrr, mulțumesc, nu! Prefer când soarele își aranjează mustața în luciul apei, când rațele se bălăcesc la marginea stufului de pe malul celălalt, cînd în apa mică și caldă de la picioarele mele sticlesc nălucile de
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
la Frățilești, e un cot al Ialomiței închis de diguri, e baltă acum, vara e o splendoare, hai să mergem mâine... - N... (nu apuc să termin măcar cuvântul “nu” și aud continuarea, „cu toporul și lopata”!). Asta îmi depășește imaginația! Pescar sunt, ăăă, scuze, sunt cel mai mare pescar dar de pescuit cu toporul și lopata încă nu mi-a fost dat să aud, deși mă îndrept cu pași mari spre trei decenii de viață, ooof, deja văd bătrânețea dincolo de gard
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
de diguri, e baltă acum, vara e o splendoare, hai să mergem mâine... - N... (nu apuc să termin măcar cuvântul “nu” și aud continuarea, „cu toporul și lopata”!). Asta îmi depășește imaginația! Pescar sunt, ăăă, scuze, sunt cel mai mare pescar dar de pescuit cu toporul și lopata încă nu mi-a fost dat să aud, deși mă îndrept cu pași mari spre trei decenii de viață, ooof, deja văd bătrânețea dincolo de gard... - Cu toporul? Mă uit atent în ochii lui
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
spart lemne, căciula îi stă pe ceafă, cămașa descheiată la gât, un pulover găurit și descheiat, fără haină, fără mănuși în mîinile ca niște lopeți, cizme de cauciuc pe gerul lui Noe... Îmi întoarce privirea! - Nu glumesc! Știu că ești pescar, ăăă, scuze, cel mai mare pescar, d-aia am venit, să mâncăm colea o prăjeală de caras proaspăt, mmmm, și-o oală cu vin negru cu spumă roz de jur-împrejur, aaahhh... Ne așezăm în jurul oalei cu vin fierd de parcă am
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
ceafă, cămașa descheiată la gât, un pulover găurit și descheiat, fără haină, fără mănuși în mîinile ca niște lopeți, cizme de cauciuc pe gerul lui Noe... Îmi întoarce privirea! - Nu glumesc! Știu că ești pescar, ăăă, scuze, cel mai mare pescar, d-aia am venit, să mâncăm colea o prăjeală de caras proaspăt, mmmm, și-o oală cu vin negru cu spumă roz de jur-împrejur, aaahhh... Ne așezăm în jurul oalei cu vin fierd de parcă am fi preoți daci, doar discutăm treburi
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
pusă pe gheață, trupul aplecat înainte, în echilibru! Nicio lumină dincolo de sat, de parcă mă lansasem în cosmos! Doar gheața de pe drum albea murdar. Era așa de ger încât eram convins că nici lupii nu umblă ca nebunii, mă rog, ca pescarii! În sfârșit, după un marș obositor mai ales din cauza multelor haine de pe mine, văd Frățileștiul! “A treia casă pe stânga, nepoate” și iată-mă-s! Nenea Ionel cu lopata în mână aștepta la poartă. Mă auzise venind! - Ană, tu să
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > IUBIRILE UNUI PESCAR - POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Paisprezece EROTIC DAR SI PESCARESC Valea Mare - Valea Iubirii “Sunt uneori momente magice, când îți dai seama că vei iubi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
de pe plajă. Încă mai aveam ceva de terminat la aceste pregătiri pentru a doua zi, să fie totul în ordine și la îndemână pe când ne vom scula, pentru că trebuia să plecăm mai matinal. Se anunța o noapte scurtă și agitată. Pescarii, de obicei, evită ca, înainte de-a pleca la baltă, să aibă relații sexuale cu partenerele. Se presupune că le-ar aduce ghinion. Acestea sunt doar superstiții ale pescarilor, cum ar mai fi și cele conform cărora să nu le
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]