1,600 matches
-
cinematografia se axează doar în sfera realismului. Pictura oferă, prin intermediul ideii originare, o caracteristică subiectivă. Imaginea picturală poate fi mereu acuzată de subiectivism, în timp ce imaginea fotografică este definită de un obiectivism independent de subiect. Ideea fotografică este descoperită, în timp ce ideea picturală este creată. "Diferența dintre originalitatea fotografiei și originalitatea picturii constă în caracterul esențial obiectiv al fotografiei"6. Subiectivismul pare să fie îndepărtat în totalitate din cadrul fotografiei. Iluzia fotografică devine subiect pentru psihologie și nu prezintă niciun interes pentru ontologie, decât
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
determinată de anumite categorii individuale. Prin intermediul categoriei de asemănare se determină caracterul său estetic, diferit de cel al picturii. Asemănarea poate fi atât științifică, cât și observațională. În acest sens, prin noțiunea de clarobscur se desemnează un procedeu grafic și pictural cu ajutorul căruia se obține o redare a volumelor, perspectivei și profunzimei unei imagini, fie prin redare gradată și clară a umbrelor și a luminii, fie prin folosirea contrastelor puternice între lumină și întuneric. Înțelegerea funcționării reprezentării prin procedeele chimice duce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și concepte tehnice ce funcționează ca elemente de relație între straturile ontologice. Înțelegerea funcționării lor duce la înțelegerea existenței filmului ca formă artistică. Astfel, imaginile individuale ale filmului sunt denumite cadre ce sunt separate de o dungă neagră, asemănătoare pauzei picturale. Aspectele vizuale sunt prezente atât în pictură, cât și film, diferența de intensitate între ele constând în realitatea reprezentării. Totodată, asemănarea filmului cu pictura duce la singularitatea lor fenomenologică. Caracteristica picturală a filmului duce la intensificarea esteticii prin instanța pregnantă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce sunt separate de o dungă neagră, asemănătoare pauzei picturale. Aspectele vizuale sunt prezente atât în pictură, cât și film, diferența de intensitate între ele constând în realitatea reprezentării. Totodată, asemănarea filmului cu pictura duce la singularitatea lor fenomenologică. Caracteristica picturală a filmului duce la intensificarea esteticii prin instanța pregnantă și criza ecranului. Acest lucru poate fi observat în detaliu la Tarkovski - imaginea cinematografică picturală. În ambele arte, pauza picturală nu poate fi percepută din cauza persistenței viziunii, prin care ochiul păstrează
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ele constând în realitatea reprezentării. Totodată, asemănarea filmului cu pictura duce la singularitatea lor fenomenologică. Caracteristica picturală a filmului duce la intensificarea esteticii prin instanța pregnantă și criza ecranului. Acest lucru poate fi observat în detaliu la Tarkovski - imaginea cinematografică picturală. În ambele arte, pauza picturală nu poate fi percepută din cauza persistenței viziunii, prin care ochiul păstrează o imagine vizuală pentru o fracțiune de secundă după ce sursa sa a fost eleminată. Percepția mișcării se datorează efectului psihologic numit mișcarea beta. Pe lângă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Totodată, asemănarea filmului cu pictura duce la singularitatea lor fenomenologică. Caracteristica picturală a filmului duce la intensificarea esteticii prin instanța pregnantă și criza ecranului. Acest lucru poate fi observat în detaliu la Tarkovski - imaginea cinematografică picturală. În ambele arte, pauza picturală nu poate fi percepută din cauza persistenței viziunii, prin care ochiul păstrează o imagine vizuală pentru o fracțiune de secundă după ce sursa sa a fost eleminată. Percepția mișcării se datorează efectului psihologic numit mișcarea beta. Pe lângă compoziția interioară a artelor vizuale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lui Heliade-Rădulescu. Fantasticul este diluat de lamentația după tinerețea și fericirea pierdută. Totuși, în Bardul (poem influențat vădit de Blestemul bardului al lui Uhland) se conturează un portret sugestiv al cântărețului străin de acestă lume, cu elemente ce îl apropie, pictural, de imaginea Luceafărului eminescian. Z. a încercat, cu mare ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
intervenții, se pot creea imprimări diferite, dar cu o bază comună. Din această cauză, tirajul care stă la baza tuturor tehnicilor tradiționale, dispare. Din punct de vedere al redării materialităților, este o tehnică ce rezolvă mai mult materialitatea unui gest pictural și mai puțin pe cea a texturilor care compun formele figurate. Elementul esențial în zugrăvirea materialității îl constituie culoarea. Deși nu avem o recunoaștere istorică a originilor monoprintului, putem să-l asociem cu momentul în care au fost folosite pentru
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
părului, pielii și veșmintelor. Edgar Degas (Fig. 80) și-a găsit în tehnica monotipului un aliat pentru continuarea lucrărilor personale, creând practic un gen artistic în sine. El va pune astfel în valoare tehnica sa de șevalet numită astăzi „desen pictural”. Folosește posibilitățile de redare a materialității din monotipie mai mult ca scop în sine, ca expresie plastică și mai puțin pentru a descrie materialitățile formelor figurate. A experimentat și transferul monotipiei în alb-negru pe piatra litografică, ca bază de pornire
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
jocul bine orchestrat al tintelor, cu absența liniilor de contur din aquaforte. El reușește în aceste lucrări să materializeze într-un mod personal atât atmosfera, cât și texturile aferente figurării. Pe lângă aceasta, în gravurile sale, pata obținută are un rol pictural, reușind să mimeze și vibrația culorii. Semitonurile nuanțate, oferite de structura proprie aquatintei, prin cele câteva pete, materializează atât volumele, umbrele și luminile cât și texturile materialelor folosite. Astfel putem putem recepta diferit soliditatea unor forme față de moliciunea drapajului, chiar
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
hârtiei, datorită unei presări mai slabe a creionului pe hârtie. Dacă privim în ansamblu semnele figurate, constatăm că avem toată gama de semne de la linie și punct la pată. MANIERA ZAHĂRULUI (engl. lift-ground, fr. sucre) Materialitatea gestului și a tușei picturale își găsește un aliat de nădejde în această manieră de lucru. Semnul figurat de o pensulă înmuiată în tuș pe hârtie, în cazul manierei zahărului, se obține cu ajutorul unei soluții concentrate de zahăr, în care s-a pus o picătură
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
numai printr o siluetă colorată egal. Desigur, în cazul manevrării în spațiul decupat al șablonului cu un burete apăsat inegal, se pot obține și oarecari semitonuri, dar fără garanția egalităților pe parcursul tirajului. În schimb, la fel ca în cazul compozițiilor picturale decorative, există șansa potențării efectului material, sub aspect senzorial, al raporturilor coloristice (Fig. 74). Un plus de prestanță a semnului plastic poate fi obținut prin raporturi rafinate între tipul de cerneală și hârtia folosită, cu texturi între lucios, mat, satinat
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
folosit de tehnica tipografică-offset, pregătind astfel imaginea pentru imprimarea electronică denumită „print”. Primele lucrări considerate artistice au fost prelucrări ale unor imagini deja existente, pentru ca mai apoi, odată cu apariția altor programe mai performante, să fie posibilă crearea imaginii cu atribute picturale, a imaginii mimând aparența stampei, a unei imagini care, printr-o definiție de excepție, poate sugera, până la confuzie, o fotografie. Evident că aceste realizări de vârf din punct de vedere tehnic au pretins programe, instrumente superperformante. Dacă primele imprimante erau
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
înălțime, adâncă sau plană, se poate concentra mai mult pe zona creativă a formelor și materialităților sugerate. Energia, improvizația, gestul, spontaneitatea și schimbările petrecute în timpul execuției formei figurate sunt elementele caracteristice procesului de imprimare. Este tehnica prin care sugestia tușelor picturale este cel mai convingător rezolvată pe un suport de hârtie. În mod obișnuit, oricare dintre cele două tehnici folosește un suport plan. Dacă însă ne referim la tehnica prin care forma creată este transferată pe hârtie, putem constata că ea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
unei stampe. Ar mai fi de menționat specificul textural al culorii în gravură, care este, în general, plată și transparentă, spre deosebire de cea din pictură, unde este opacă și în relief. Dacă s-ar pune problema compensării seducției texturii de tip pictural, aceasta s-ar realiza prin valorile extrem de nuanțate ale semnelor gravate și colorate, determinate calitativ și cantitativ de adâncimea șanțurilor incizate sau dimensiunea de suprafață, în cazul tiparului înalt. Nu trebuie însă pierdut din vedere că în gravură temele materialității
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tip de linii este evidentă posibilitatea de a figura forme plastice cu detalii amănunțite, cu o materialitate subliniată. În cazul verniului casant, linia cu margini zdrențuite oferă posibilitatea unor hașurări mai spontane și dezordonate, lucru care conferă formei figurate calități picturale. Verniul moale este indicat în cazul dorinței de a sugera textura traseelor desenate cu creionul, așa cum am explicat în text. ABRAZIVI - Este evident faptul că tipul de abraziv, cu particule mai agresive sau, dimpotrivă, mai fine, realizează plăci lustruite cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
atât mai mult cu cât căutarea voluntară a interculturalității va fi o constantă În demersul artistului. Ceea ce frapează În opera sa este acea poezie a cărei frumusețe se Întrevede prin alchimia formelor din care știe să extragă armonia. Viziunea sa picturală se bazează tocmai pe diversitatea stilurilor care l-au influențat, astfel Încât un element propriu, la origine, unei anumite culturi servește drept bază unui element provenind dintr-o altă cultură. Descrierea dramatică a omului se regăsește atât În chipurile umane cărora
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
normele sociale (indiferent dacă este vorba despre religie sau despre alte tipuri de interacțiune). Eroii sunt concretizări, reale sau imaginare, apropiate sau Îndepărtate, ale unor valori recunoscute ca esențiale de grupul căruia Îi servesc drept model. Simbolurile sunt obiecte verbale, picturale sau de altă natură care denotă și conotează multiple semnificații pe care le Împărtășesc actorii ce dețin aceleași sisteme de referință. Aceste practici, așa cum precizează Hofstede, sunt vizibile pentru toți, inclusiv pentru observatorii externi, Însă semnificația lor nu se dezvăluie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
limbă vorbită). În sens larg, textul este un cuvînt, o propoziție, o poezie, un roman, o piesă de teatru, un anunț, un articol științific etc. Mai mult, se apreciază că și limbajele non-verbale sînt concretizabile în texte filmice, muzicale sau picturale, domeniul de funcționare depășind cadrul lingvistic, astfel încît, dacă "inscripția", în general, înseamnă text, existența însăși poate fi considerată o sumă de inscripții, un text. Textul-obiect, în calitate de rezultat și sursă a cunoașterii, conservînd tot ceea ce s-a scris într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Studies in Iconology, New York, 1939, lucrare reeditată în 1962, și Meaning in the Visual Arts, Garden City, New York, 1955. Cf., de asemenea, publicațiile Institutului Warburg și lucrările lui Fritz Saxl, Edgar Wind ș.a. Există multe lucrări NOTE 377 despre prezentarea picturală (pe vase) a epopeilor lui Homer si a tragediilor grecești, de pildă, Carl Robert, Bild und Lied, Berlin, 1881 ; Louis Sechan, Etudes sur la tragedie grecque dans șes rapports avec la ceramique, Paris, 1926. 7. Larrabee, loc. cit., p. 87
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
care este centrul grupului, sau conceptual, în funcție de trăsăturile substantivului comun care denumește categoria sau specia în care se încadrează referentul (poezie, roman, piesă, film etc.): (65) a. Dacă "Craii de Curtea Veche" sunt o minune ratată, e chiar din pricină că intensității picturale a acestei opere îi corespunde o motivare epică penibil de stângace. (http://www.romanialibera.ro) b. "Craii de Curtea Veche" mi-a plăcut foarte mult în liceu. ("romanul") (66) a. "Pădurea spânzuraților" este construită în întregime pe schema unei obsesii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de a mai putea ataca cu succes, În deplină comparație cu „cei vechi”, marile teme ale omului. Și, mai ales, modernitatea și hipermodernitatea ne Îndeamnă să izgonim figura umană din peisaj, iar arta, de orice fel ar fi ea - literară, picturală, sculpturală sau muzicală -, să se hrănească cu un orgoliu ce persiflează aroganța cea mai plată, cu detaliile, cu firimiturile marii arte trecute: cu culoare sau compoziție În sine, cu efecte surprinzătoare, cu sunete disparate ce imită suntele naturii În care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
numele cu relevanță istorică atribuite instituțiilor publice, ca de exemplu muzeelor, teatrelor, școlilor, spitalelor etc. în care este materializat nominal panteonul național al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mi-a dictat" declara profesorul Petru Achițenie, cel care așezase, în noua zugrăvire a bisericii Uspenia din Botoșani, chipul lui Eminescu în preajma tabloului votiv. Cum se știe, Eminescu a fost botezat la Uspenia. După ce Comisia de recepție a acordat ansamblului pictural calificativul "foarte bine", s-au ivit protestele: poetul ne-pereche n-a fost ctitor și, în consecință, chipul lui n-are ce căuta pe peretele Uspeniei! O fi ctitorit Eminescu limba română și poezia română modernă, dar n-a contribuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe handbalista Mariana Târcă alături de sfânta Parascheva, ținându-și delicat de mânușiță soțiorul Sorinel (cravată, costum Armani). Și Târcă a scăpat ieftin: doar cu 10 milioane (vechi) a intrat în rândul ctitorilor! Tot în Vâlcea, potentatul Ghițulete s-a rânduit (pictural) printre sfinți, împreună cu consoarta de care, între timp, a divorțat. N-o mai cheamă Ghițulete, dar rămase pe perete! În cimotia sfinților s-a strecurat și baronul de Gorj Morega. Oare, postarea pozelor îmbogățiților de război alături de galeria sfinților nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]