2,650 matches
-
de ascuns, chiar și în fața copiilor: "pionier am fost făcută de două ori. O dată la școală și o dată [de formă], pentru că venise nu știu cine de pe la armată"; fiindcă în oraș era o unitate militară, "acolo ne-au dus ca să ne facă soldații pionieri. Și de bine ce ne-a făcut de două ori, într-a șaptea s-a gătat"142 (M.L.). În România socialistă, festivitățile erau, prin definiție, dedicate Partidului și Conducătorului său, elevii și profesorii fiind, inevitabil, implicați în mai toate înscenările
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Nu-mi plăcea. Dar mi se părea ca și cum ar fi fost o temă pentru acasă. A, altă tâmpenie! [...] Țin minte că am stat o dată, în Ziua Eroilor 146, într-un Cimitir al eroilor, cu doi soldați, doi uteciști și doi pionieri. Și am stat acolo opt ore, nemișcați!" (M.L.); "nu era plăcut, nici insuportabil. Pur și simplu ne chema dirig[int]a pe ăia pe care credea ea că se poate baza. Mi-aduc aminte că ne-a chemat o dată la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mare, că fuseseră supuși unei selecții onorante și că, din această cauză, aveau mai multe sarcini de îndeplinit: "pentru că eram probabil mai bună la speech-uri, m-au băgat ăștia, nu știu ce era, coordonator sau propagandist, ceva de genul asta, pe pionieri. Și știu că aveam ședințe duminica, ne trimitea pe la casa pionierilor, făceam activități. Eram foarte ocupată și atunci [râde]." (M.L.). Învățând de la cei din jurul lor, chiar și copiii făceau distincția între agresivitatea "limbii de lemn" și obligația de a te
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cauză, aveau mai multe sarcini de îndeplinit: "pentru că eram probabil mai bună la speech-uri, m-au băgat ăștia, nu știu ce era, coordonator sau propagandist, ceva de genul asta, pe pionieri. Și știu că aveam ședințe duminica, ne trimitea pe la casa pionierilor, făceam activități. Eram foarte ocupată și atunci [râde]." (M.L.). Învățând de la cei din jurul lor, chiar și copiii făceau distincția între agresivitatea "limbii de lemn" și obligația de a te exprima în termenii ei; realizau destul de ușor distanța între propaganda "rea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
convingă nici pe cei mici. Chiar și cuvântul comunism nu era, în mod obișnuit, folosit, iar "socialism, nici atât. Spuneam doar Ceaușescu [ca mod de a numi regimul]" (P.O.N.); "prin clasele a VI-a și a VII-a, când pionier fiind și tot mergeam și făceam propaganda nu știu ce ne punea să vorbim, știu că îmi făcea mama discursurile alea eu nu înțelegeam, da' nici nu întrebam [...]. Știam de acasă că trebuie să nu întreb. Eu nu înțelegeam de Partid, nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Tineretului, București, 1967. Idem, Drum de luptă și glorie, Pagini închinate independenței, Editura Politică, București, 1978. Idem, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978. Idem, Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, ilustrații Valentin Tănase, vol. I-III, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982-1984. Idem, 1933. Eroicele lupte ale clasei muncitoare, ilustrații de Valentin Tănase, Editura Ion Creangă, București, 1983. Aylett, J. F., The twentieth century world, Hodder & Stonghton, Londra, 1991. Djuvara
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1-4 (cu tema Învățământul istoric azi), pp. 135-137. Imbert, Francis, Vers une clinique du pédagogique. Un itinéraire en sciences de l'éducation, Éditions Matrice, Vigneaux, 1992. Istrate, Elena, Mareș, Toma, Mircescu, Mihai, Educația comunistă, patriotică, revoluționară a șoimilor patriei, Organizația Pionierilor din R.S.R., Consiliul național, București, 1985. Koulouri, Christina (ed.), Teaching the history of South Eastern Europe, Center for Democracy and Reconciliation in Southeast Europe, Tessaloniki, 2001. Idem, Clio in the Balkans. The Politics of History Education, Center for Democracy and
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intens solicitată de Spiru Haret, în calitatea sa de Ministru al Instrucțiunii Publice, pentru realizarea multor imagini de uz didactic, istoric și civic. 47 Ibidem, p. 52. 48 Dumitru Almaș, Povestiri istorice pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, ilustrații de Valentin Tănase, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982, partea I, p. 64. 49 Ibidem, p. 56. 50 Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL, București, 1997, pp. 48-49. 51
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
București, 1978); 1933: Eroicele lupte ale clasei muncitoare (ilustrații de Valentin Tănase, București, Editura Ion Creangă, 1983). Lucrarea care reunește toate subiectele de interes ideologic ale epocii este seria de Povestiri istorice: pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, cu ilustrații de Valentin Tănase. Primele două părți au apărut în 1982, iar cea de-a treia, dedicată istoriei contemporane, în 1984. Toate cele trei volume au fost retipărite în 1987. Și lista manualelor sale este impresionantă. Cel mai cunoscut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
legităților istoriei românești în general ("Magazin istoric", decembrie 1983, pp. 2-6); exercițiul propagandistic fiind astfel rezolvat, restul textelor laudative a reușit să păstreze, în mare, legătura cu evenimentul vizat, fără a epuiza tot cuprinsul revistei. 247 Între "realizările" anului 1978, pionierii unei școli din capitală notau că "zilelor de 1 decembrie și 30 decembrie le-au fost dedicate adunări festive de detașament" (vezi "Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979, p. 6). Ținând cont că agenda
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să știe rostul sărbătorii de la 1 Decembrie: atunci "toți românii s-au unit și au format o singură țară, mai mare, mai puternică și mai frumoasă" (Elena Istrate, Toma Mareș, Mihai Mircescu, Educația comunistă, patriotică, revoluționară a șoimilor patriei, Organizația Pionierilor din R.S.R., Consiliul național, București, 1985, p. 78). 377 Cu această sentință debutează un text-model pe acestă temă, Am fost și eu la Alba Iulia și am văzut Unirea cea mare (Dumitru Almaș, Povestiri istorice pentru copii și școlari, șoimi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
național, București, 1985, p. 78). 377 Cu această sentință debutează un text-model pe acestă temă, Am fost și eu la Alba Iulia și am văzut Unirea cea mare (Dumitru Almaș, Povestiri istorice pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, partea a II-a, 1982, p. 102). 378 Ibidem. 379 Idem, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978, p.16. 380 Vezi, de exemplu, Ioan Scurtu, Alba Iulia: 1 Decembrie 1918, Editura Sport Turism, București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ro/ static/ordine/ RAPORT FINAL CPADCR.pdf, accesat la data de 21.03. 2010). 2 Ne referim aici la cunoașterea impusă de regim. Acești copii erau prea mici ca să fie implicați în viața organizațiilor special destinate educării lor politice ("Șoimii Patriei", "Pionierii", Uniunea Tineretului Comunist) și care stimulau cultul familiei Ceaușescu inițiindu-i în toate conformismele publice ale vremii. 3 În acei ani au existat și alte inițiative de chestionare a copiilor pe tema amintirilor din perioada comunistă. S-au selectat însă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
educației familiale, vol. II, Editura Polirom, Iași, 1998, pp. 200-201). Dar efectele imediate ale campaniei de colectivizare au fost greu de suportat, chiar și pentru cei mici: "aveau probleme că nu se treceau părinții în colectiv, nu-i mai făcea pionieri" și erau, în general, dezavantajați față de ceilalți; vezi Zoltán Rostás, Theodora-Eliza Văcărescu (coord.), Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008, p. 19. 137 De fapt, în anii '50 încă că se mai plăteau taxe pentru frecventarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Așa au apărut, de exemplu, absolvenți de facultate care aveau, în realitate, doar cele patru clase de școală elementară. Cele mai cunoscute cazuri de fraudare școlară și intelectuală au fost, până la urmă, chiar soții Ceaușescu. 139 Amintirile despre viața de pionier abundă în fragmentele de amintiri publicate (vezi, de exemplu Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, În căutarea comunismului pierdut, pp. 309-310, 323-324; Mărturii orale. Bucureștenii și anii '80, pp. 254-256; Corneliu Dragomir, Rememorări ale vieții cotidiene din timpul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care reușeau până la urmă să depășească obstacolul politic erau, o dată în plus, bucuroși de apreciere: "la școală eram premiant și prima problemă delicată care s-a pus a fost atunci când a apărut dilema: să fiu sau să nu fiu făcut pionier? Am aflat că au fost discuții în consiliul profesoral și că directorul școlii, care îmi era și diriginte, îl chema Blăgoi, s-a luptat și a reușit: am fost făcut pionier și eram extrem de mândru m-am simțit pentru un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apărut dilema: să fiu sau să nu fiu făcut pionier? Am aflat că au fost discuții în consiliul profesoral și că directorul școlii, care îmi era și diriginte, îl chema Blăgoi, s-a luptat și a reușit: am fost făcut pionier și eram extrem de mândru m-am simțit pentru un timp "integrat"" (Gelu Ionescu, Covorul cu scorpioni. Douăsprezece fragmente memorialistice, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 32). 141 Pentru că, după spusele unui alt fost elev (născut în 1967), "eram naivi și noi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
imediat după ce "tovarășul Isticioaia Vasile, pensionar [îi] întâmpin[a] cu pâine, cu sare și plosca cu vin, însoțit de două fete, toți îmbrăcați în costume naționale". De această dată, florile au fost înmânate de un "grup de șoimi ai patriei, pionieri și tineri (câte 10 din fiecare categorie, din care câte 5 fete și 5 băieți)" (vezi G. Crăciun, Iași, 12-14 septembrie 1985: Vizita celui mai iubit fiu al poporului. Ficțiune și adevăr, Editura Noël, Iași, 2006, pp. 102-103). 146 De
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trecător ar fi putut vedea o "coadă imensă (iar coadă?) în curtea Bisericii Răzoare din Drumul Taberei. Biserica e plină ochi. Nu mai e loc și coada a ajuns până în stradă! Părinții și copiii au venit să se împărtășească. Mulți pionieri. Au uitat să-și ia cravata roșie de la gât!" (Titel Constantinescu, Frica și alte spaime. Jurnal, 1978-1989, vol. I., Editura Victor Frunză, București, 2000, p. 178). 165 Confuzie: este vorba despre postul de radio "Europa Liberă". 166 Nu a fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
signifié/signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o dată relativ recentă, iar imigranții care au pus bazele națiunii americane au pășit pe noul continent având aspirații și interese comune. Geneza națiunii americane este foarte diferită de cea a statelor europene. Într-adevăr, datorită modului oarecum aventuros al existenței pionierilor, structura de bază a societății americane a reprezentat-o familia, apoi colectivitatea locală, iar structura statală a reprezentat mai degrabă o însumare a voinței comunităților. Religia, deși bine reprezentată în spațiul american, nu a îmbrăcat niciodată formele de bigotism suprastatale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
implicațiilor ideologice, ceea ce transpare chiar dintr-o lecturare a elementelor paratextuale ale cărții. ("Comercializarea identității vizuale britanice prin parfumuri-marca Burberry";"Semiotica fricii în gestiunea gripei aviare-Agricola Internațional Bacau-de/reconstrucția identității corporatiste" etc.). Postmodernitatea aduce (dez)avantajul de a nu fi pionieri, dar de a fi creativi prin (trans)relaționări provocatoare. Este cazul semioticii sociale unde se contopesc, pe de o parte, teoriile gramaticii funcționale (Halliday 1994), care pledează pentru un flux mental al interpretării textelor că mesaje, schimburi și, în final
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
la mașinile de Formula 1, când iată problema aceasta parcă se cerea singură să fie cercetată și trasă o concluzie universal valabilă, pentru învățământul românesc. Cu toată seriozitatea, (că sunt extrem de serios în ceea ce fac, aveți cuvântul meu de fost pionier și la o adică, puteți s-o întrebați și pe nevastă-mea), m-am pus pe studiu. întrebarea de bază era simplă: ce-i mână pe acești nenorociți ai soartei, care după ce au făcut o facultate, două, unul sau două
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
anii `60, acest termen este utilizat într-o multitudine de accepțiuni diferite, fără ca aceste utilizări să fie subordonate unui cadru teoretic organizat în funcție de această noțiune. Este cazul în special la Weber, la fondatorii sociologiei americane, la Lynd, la Redfield, la pionierii americani și europeni ai studiului sociologic al religiilor, precum și la Sorokin, la tânărul Parsons și la Herberg (Tschannen, 1992). Prima adevărată "teorie a secularizării" o găsim la H. Becker (1963). După cum arată un studiu empiric de sociologie a sociologiei religiei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
timpului" la "spiritul timpului" nu au avut acces. Imediat după 1990 era frapantă în medii prezența inginerilor care nu învățaseră niciodată istoria, literatura sau limbile străine cu creionu-l în mână, așa cum am învățat noi. Mai nou, privesc nostalgic spre acei pionieri ai jurnalismului "liber", fiindcă unii făcuseră cel puțin un liceu mai exigent. Oricum, precaritatea formării jurnaliștilor a făcut ca acum în România să coexiste dublete, triplete de neologisme și barbarisme, formate în necunoștință de cauză, după sunet. În foarte multe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]