1,328 matches
-
tâlc, poseda o enormă experiență de supraviețuitor și știa să întoarcă mereu lucrurile în favoarea lui. Nu întâmplător o parte din comoară a ajuns la el și a reușit să scape ca prin minune de judecata pentru revoltă la bord și piraterie. Portretul complex a personajului are, cel mai probabil, surse imaginare diverse, alcătuit dintr-o sinteză a trăsăturilor tipologiei piratului din GAP. Deși Cordingly afirmă că autorul ar fi luat-o din cartea lui Ch. Johnson și ar fi combinat-o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
-o cu trăsăturile unui original prieten poet, W.E. Henley, chipuri de pirați întâlnim destule în Istoria johnsoniană, pentru a mai fi nevoie și de sprijinul biografiei auctoriale. Inventarul scenografic al romanului confirmă și el decupajul Epocii de Aur a pirateriei. Conținutul cufărului lui Bill, de exemplu, dezvăluie obiecte familiare unui marinar de carieră : un rând de haine curate, nepurtate vreodată (răgazurile unei legitimări legale, prin porturi și printre oameni obișnuiți, erau puține și riscante, la tâlharii de mare) ; cvadrant (vechi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
steagul Angliei a fost ridicat pe stâlp, deci agresiunea era împotriva statului, împotriva autorității oficiale. Pe catargul Hispaniolei fusese arborat drapelul cu craniu și oase, o subliniere clară a părților beligerante. Să nu uităm, un motiv important al intrării în piraterie era nemulțumirea față de legalitatea emisă de stat, locul cel mai prielnic de staționare a unui vas se numea Ancorajul căpitanului Kidd ; o altă colină purta numele Ocheanul și servea ca loc de aprovizionare cu apă și de curățare a carenei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
steagul Angliei a fost ridicat pe stâlp, deci agresiunea era împotriva statului, împotriva autorității oficiale. Pe catargul Hispaniolei fusese arborat drapelul cu craniu și oase, o subliniere clară a părților beligerante. Să nu uităm, un motiv important al intrării în piraterie era nemulțumirea față de legalitatea emisă de stat! Multe dintre personaje și locuri sunt reconstrucții imaginare după modele reale sau preexistente. Admiral Benbow, numele tavernei aflate în proprietatea mamei lui Jim Hawkins, era numele unui amiral englez din Războiul Succesiunii Spaniole
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
poveste, căci, după moartea lui Bill, provocată de cantitatea uriașă de rom ingerat, cufărul lui a fost căutat atât de Jim și de mama lui, cât și de foștii camarazi de punte ai piratului defunct. Referințele de bază ale imaginarului pirateriei, din povestea lui Stevenson - hărți, corăbii negre, insule tropicale, piciorul de lemn, papagalul pe umăr - nu sunt totalmente inventate, deși abia Stevenson le fixează, ca recuzită de bază a genului. Piciorul de lemn constituia o infirmitate des întâlnită printre marinari
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
epic : piratul Davy Jones : Eu sunt marea ! ; oficialul Lord Beckett : Aceasta nu mai e lumea ta, Davy Jones, imaterialul a devenit... imaterial ! ; căpitanul Jack Sparrow : O corabie înseamnă libertate ! Filmul întreg, cu toate părțile, e o hartă uriașă a imaginarului pirateriei marine, ale cărui ramificații simbolice se dezvăluie treptat, prin combinări și recombinări de miteme, prin răsturnări de situații și metamorfoze tipologice surprinzătoare, prin pendulări între lumi reale și fantastice. Efectele speciale computerizate au fost folosite din plin, așa încât producția a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
blockbuster memorabil, cu mare impact vizual. În contrapondere la mixtura de comic, aventură și fantasy din pelicula lui Verbinski, filmul Blackbeard : Terror at Sea (2006, regia Richard Dale și Tilman Remme) s-a 100 plasat foarte aproape de adevărul istoric al pirateriei de secol al XVIII-lea. Figura cvasi-realistă a piratului Edward Teach și reconstituirea ultimilor săi ani de viață au fost convingător realizate, la fel ca și ultimile zvâcniri ale tâlhăriei pe mare, în coloniile americane. Avem, în film, o intrigă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
veridice, asta și pentru că, printre consultanții filmului, s-au numărat doi specialiști ai fenomenului, Marcus Rediker și David Cordingly (atât de des invocați aici). Cadrele sunt scurte, nu spectaculoase, ca-n alte pelicule, dar riguroase în reconstrucția datelor fundamentale ale pirateriei anglo americane din GAP : jafuri mărunte făcute cu sloop-uri de mici dimensiuni, pentru bunuri absolut necesare supraviețuirii ; participarea complice a autorităților locale la afacerile de contrabandă ; concurența între căpitanii echipajelor de pirați ; teama de Marina Regală și de pedeapsă ; risipirea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în timp ce alții erau mulțumiți cu femei, rom și aur, noi am plecat pe propriul drum. Noi nu vom fi uitați !. Deși redusă, ca amploare epică, aceasta îmi pare cea mai relevantă istoric dintre producțiile cinematografice despre Epoca de Aur a Pirateriei, cu un Blackbeard jucat de James Purrefoy, numai bun de alăturat strălucitei galerii alcătuite din Long John Silver (Charlton Heston, într-un Treasure Island), Căpitanul Hook (Dustin Hoffman, într-un Hook) sau de pirații transformați în monștri marini fantastici, pe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pirații transformați în monștri marini fantastici, pe vasul Olandezul zburător, în deja pomenitul Pirates of the Caribbean. Mult mai recentele Kapringen (2012, regia Tobias Lindholm) și Captain Phillips (2013, regia Paul Greengrass) au reprezentat convingător, pe ecran, implicațiile dramatice ale pirateriei contemporane din largul Africii. Numai filmele sunt noi, legendele se repetă, în esență, cu scenografia modernă corespunzătoare, arătând perenitatea unui fenomen care se confundă cu vechimea mărilor și oceanelor. Dacă adaug aici și contribuția altor arte în reprezentare (există opere
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mărilor și oceanelor. Dacă adaug aici și contribuția altor arte în reprezentare (există opere muzicale precum Il Corsaro a lui Giuseppe Verdi, Der fliegende Höllander a lui Richard Wagner sau Le Corsaire a lui Hector Berlioz), se poate spune că pirateria a fost dintotdeauna, în Occident, o sursă de povești tensionate și captivante, independente de perspectiva romantică idilizantă și de reprezentarea prin cuvinte. Ceea ce a dictat mereu a fost puterea imaginației, cu virtuțile ei iraționale, defulatoare și sublimante, care au compensat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a narațiunilor despre subiect. Extinderea fără precedent a unor miteme originare (insula, corabia, harta, comoara, căpitanul, semnul obscur, egalitatea socială, gratuitatea paradisiacă a existenței, supremația pe mare, aventura extremă etc.), ivite dintr-o reală GAP, precum și esența reiterativă a fenomenului (pirateria contemporană) au modificat perspectiva asupra marginalității acestei teme. Ea nu mai pare una a copilăriei literare, a facilului narativ, ci una cu certe valențe sociale, psihanalitice și artistice. Dacă literatura e un rezervor inepuizabil de toposuri și modele, de utopii
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
istoriei, atunci putem vorbi, așa cum o face Virgil Nemoianu, de plăcerile și adevărurile secundarului, de estetic ca ghid pentru lumea înconjurătoare și, în ultimă instanță, de literatură ca lubrifiant al progresului 15. Numai o teorie a secundarului salvează importanța imaginarului pirateriei, în panoplia mai largă a altor tipuri de imaginar literar și raportat la alte forme de manifestare a creativității umane. Virgil Nemoianu a oferit o asemenea teorie, în încercarea de a relegitima literatura, ca domeniu distinct al unei mo der
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Virgil Nemoianu a oferit o asemenea teorie, în încercarea de a relegitima literatura, ca domeniu distinct al unei mo der nități prea teh nicizate, anti-umaniste și anti-ficționale. Teoria sa explică paradoxul că un imaginar considerat marginal, cum e cel al pirateriei, a fost și este atât de prolific, epic vorbind. Conform autorului român, mecanismul de funcționare istorică a imaginației literare pune omul față în față cu realitatea con temporană lui. Imaginația literară ajută ființa umană în a organiza o realitate alternativă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
the Caribbean) ; Căpitanul Hook, în animația Disney Peter Pan (commons.wikimedia.org) literatura, ca domeniu distinct al unei mo der nități prea teh nicizate, anti-umaniste și anti-ficționale. Teoria sa explică paradoxul că un imaginar considerat marginal, cum e cel al pirateriei, a fost și este atât de prolific, epic vorbind. Conform autorului român, mecanismul de funcționare istorică a imaginației literare pune omul față în față cu realitatea con temporană lui. Imaginația literară ajută ființa umană în a organiza o realitate alternativă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
areal al confruntărilor pe apă1. Românii înșiși n-au avut niciodată vocația marilor călătorii și nici n-au fost mari constructori de nave, deși comerțul pe apă a cunoscut destule epoci înfloritoare. Rarele documente nu vorbesc explicit despre acte de piraterie, cu figuri de tâlhari marini și cu acțiuni clare. Marea nu a trezit, la noi, decât nostalgii poetice, intimiste, egografice (începând de la exilatul Ovidiu), nicidecum eposuri de întindere. De înțeles la o națiune al cărei răgaz de visare a fost
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
bază documentară, cu nume, locuri și date, cu toate că porturile și schimburile comerciale pe apă n-au înlăturat definitiv, probabil, ispita tâlhăriei (un exemplu e legenda târzie a piratului grec al cărui mormânt se află în vechiul cimitir din Sulina 2). Pirateria trebuie legată, la noi, de reveria mării, în general, pentru a forma un areal de analiză generos, cât de cât, deși interconexiunea dintre cele două teme nu duce întotdeauna exact la elementele care ne interesează aici. O privire rapidă peste
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și, rar, în lupte. Alexandru cel Mare ar fi luat de la locuitorii Istrului bărcile de care avea nevoie, pentru că aceștia le fabricau din belșug, inclusiv pentru incursiuni de jaf asupra coloniilor grecești. Ar putea fi aceasta o primă acțiune de piraterie în spațiul autohton. Dobrogea a devenit provincie romană, în secolul I î.Hr., și interesele comerciale ale cuceritorilor au adus în apele Mării Negre, pe Dunăre și mai sus, pe afluenți, liburne, bireme și trireme. Drobeta, Șistov și Russe au devenit puncte
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Domnitorul moldovean chiar a înalțat un far (turn de corăbii), în 1475, ceea ce atestă un trafic naval intens. Nu e exclus ca, în acest context maritim legalizat și întreținut de autoritatea voievodală, să se fi ivit și mici acțiuni de piraterie locală. După secolul al XV-lea, Dunărea și Marea Neagră au devenit, adesea, teatre de luptă antiotomană, iar după cucerirea Dobrogei de către turci, în secolul al XVI-lea, porturile și gurile de vărsare au intrat sub controlul Porții. Marea Neagră a ajuns
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ale numeroaselor reprezentări marine de pe zidurile mănăstirilor moldovenești, altfel, cu origini locale greu de presupus (apar pictate nave asiatico-genoveze și bizantine cu un catarg și velă latină, mai ales, dar uneori și galioane occidentale, cel mai probabil tot italiene). Despre piraterie identificată distinct, ca fenomen, nu poate fi vorba în cazul Mării Negre, am spus-o deja, asta în condițiile în care pe alte mări, mai deschise, pirateria ținea de normalitate, una, desigur, nedorită. Păzită de turci prin patrule, monopol comercial și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
latină, mai ales, dar uneori și galioane occidentale, cel mai probabil tot italiene). Despre piraterie identificată distinct, ca fenomen, nu poate fi vorba în cazul Mării Negre, am spus-o deja, asta în condițiile în care pe alte mări, mai deschise, pirateria ținea de normalitate, una, desigur, nedorită. Păzită de turci prin patrule, monopol comercial și litoral fortificat, nu numai piraților, dar oricăror străini le-ar fi fost inaccesibilă Marea Neagră pentru jaf sau comerț din capturi. Nu iau aici în considerație posibilul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
inaccesibilă Marea Neagră pentru jaf sau comerț din capturi. Nu iau aici în considerație posibilul trafic cvasi-local cu hașiș și alte mărfuri profitabile, făcut mai ales de marinarii contrabandiști eleni. Abordând această problemă, Charles King afirmă într-o carte dedicată Mării Negre : Pirateria era omniprezentă în Mediterana la începutul epocii mo derne, o mare parte din istoria navală a acelei perioade fiind de fapt povestea eforturilor depuse de diferite puteri regionale fie pentru a o combate, fie pentru a o înconjura. Pirații erau
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în cartea pe care a scris-o. Ambiguitatea simbolică fată-corabie, pe care o întreține, la un moment dat, cârmaciul Gherasim, e justificată : goeleta Speranța, arhetip psihic și proiecție ficțională, merită iubită, au făcut-o și autorul, și personajele sale. Tema pirateriei e ilustrată, desigur, prin prezența antipaticului Spânu, dar nu numai. Sunt alte câteva trimiteri, în roman, sugerând o realitate istorică a secolului al XIX-lea, pe Marea Neagră și litoralul mediteranean. La prima întâlnire cu câțiva din viitorul echipaj, de pildă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a omologilor săi occidentali (în imaginarul autohton, datorită pres tigiului poveștilor lui Ion Creangă, Spânu e opus figurii princiare a tânărului Harap-Alb, deci capătă toate atributele negativului), dar acțiunile sale aproape că îi egalează. Spațiul vest-european și-a sprijinit imaginarul pirateriei pe realități istorice identificabile, în cea mai mare parte, într-un câmp uriaș de acțiuni și evenimente marine de toate categoriile, pe când spațiul românesc a lăsat pirateria să se piardă în negura anonimă a unei istorii navale minore. Personajul din
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dar acțiunile sale aproape că îi egalează. Spațiul vest-european și-a sprijinit imaginarul pirateriei pe realități istorice identificabile, în cea mai mare parte, într-un câmp uriaș de acțiuni și evenimente marine de toate categoriile, pe când spațiul românesc a lăsat pirateria să se piardă în negura anonimă a unei istorii navale minore. Personajul din Toate pânzele sus ! e Axente, un grec pripășit în apele românești, supranumit Spânu fiindcă nu-i creștea păr pe față, nici mustăți, nici barbă, ca la neoameni
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]