2,039 matches
-
după, apare și Matt. Cum vă simțiți? —Grozav! exclam foarte bucuroasă. —E delicios, aprobă Jake cu gura plină. Credeam că e riscant să comand rubarbă în extrasezon, însă îmi place la nebunie. —Prezentarea e deosebită, adaug eu, uitându-mă la plăcinta din farfuria lui, însiropată și garnisită cu zahăr pudră. E un petit pot1, remarc eu pronunțând ultimele cuvinte cu accent franțuzesc pretențios. —Petit pot de rubarbă? râde Jake uitându-se la mine cu subînțeles. —De mare clasă, exclam și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pe Jake rânjind la mine. — Nu e ciudat că alegem mâncare grecească pentru picnicuri? îl întreb, încercând astfel să-mi acopăr rușinea de a mă fi îmbuibat ca un porc. Dintre bucatele noastre tradiționale, nu văd ce s-ar potrivi... —Plăcintă cu carne de porc, salată de varză și sandviciuri cu șuncă, zice Jake. Asta mâncam noi când eram mic. —Mmm. Atunci înseamnă că prefer ce avem acum, anunț eu, cu ochii la ultima bucățică de lipie cu humus. —Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
la cărți. Soțul străbunicii fusese un om mai așezat: concentrat pe negoțuri, iarna își scotea băieții afară să spargă gheața, în timp ce el se dădea pe derdeluș. Odată, unul din băieți, înghețat bocnă, îi ceruse doi bani să-și ia o plăcintă caldă de la un vânzător ambulant. Taică-său, care venea în fugă să poată aluneca cât mai mult pe ghețuș, îi dădu o bătaie soră cu moartea. Disciplină austriacă, nu glumă. Pragmatism la fel. În sufragerie străbunicul avea un dulăpior ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
venit cu Sterne în românește în Cișmigiu? - N-nu l-am găsit în engleză nicăieri. - Caută, caută tinere Michel, dacă vrei să simți farmecul operei. Uite, eu nu mai pot simți farmecul femeilor. Toată viața mea am dat sau peste plăcinte, sau peste curve. Scuză-mă, s-a făcut cam cald aici. Cred că madam Grosu a pornit încălzirea centrală. Și-a tras pulovărul peste cap, dând la iveală un corp bine construit, cu foarte puțin păr pe el. - Cea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tocmai din Oradea, ca să învețe cu el pentru examene. Marile lui calități erau averea compusă din două case bătrânești și o cireadă de bivolițe, precum și succesul nebun la fetele de o frumusețe dubioasă, cărora le lăuda fără pic de rușine plăcintele. Ionică Moldovanu, un ins solid, creț și cu graiul neaoș, fugise din satul de baștină, Bogdan-Vodă, ca să poată ajunge la București, să-l citească pe Croce. Taică-său îi spusese de la obraz: nu ț-e rușine ție, om bătrân, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la slujbă cu farfurii și pahare de plastic, termos, sticle, oale, caserole. Când profesorii coborau în pauza de la ora 11, cancelaria mirosea la fel de îmbietor ca orice restaurant cu specific tradițional. Unele profesoare erau renumite pentru spiritul lor culinar: una pentru plăcintele cu varză, alta pentru brânzoaice, alta datorită salatei de vinete care îți lăsa gura apă. Drept e că existau și dascăli faimoși pentru zgârcenia lor gastronomică. Oricum, tot chichirezul era să ajungi la timp în cancelarie. Cel mai indicat era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Ich bleibe noch! nu-i dau eu satisfacție să mă vadă crăpând! ar vrea el. N-o scoteam la capăt nici cu bătrânul. M-am ridicat și am plecat de unul singur. În casă încă mai stăruia mirosul de la fabuloasele plăcinte ale lui Mama, acum amestecat cu duhoarea urinii de pisică. Am ieșit pe holul blocului și, de la parter, am auzit, printre urletele lui Mick Jagger, glasul hârâit al austriacului cu cap mare, în cinci colțuri: grijania și parastasu’!. Pe alee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
între coaste, o durere așaaa... nu stiu cum. Încercam să-i masez și să-i alin pe amândoi, dar nu aveam decât două mâini. Bunicul ținea ochii strânși, milostiv parcă față de gelozia ei ipohondrică. Pomana era în toi. Claponii, rațele pe varză, plăcintele poale’n brâu și chiar borșul rece de fasole cu ceapă străjuiau fiecare capăt al mesei. Lumea se cam afumase și nu mai știa bine de ce venise. Nu erau de condamnat, totuși. Probabil că și Bunicul, dacă s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o luam, avem un vin foarte bun. Teofana scoate o cutie cu prăjituri și-l servește pe Alexandru și pe cei din compartiment. — A! Cu astea m-ai dat gata. Atât de mult îmi plac prăjiturile. Mama face mai mult plăcinte. Sunt bune și acelea, dar nu ca prăjiturile. — Mai vrei? Îl întreabă Teofana. — Nu! M-am săturat. Au fost foarte bue. Săru’ mâna. Teofana îi mai face o surpriză plăcută lui Alexandru scoțând termosul cu cafea. —Ce-ai acolo? Apă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
prăpădindu-se de râs. — Hai să vă spun de-ale lui Bulă, îi pregătește Teofana. Bulă vede pentru prima dată curcubeul: Mamă, uite ce reclamă! se miră el. Tot Bulă se plânge mamei: „Mamă, un copil mi-a dat jos plăcinta. A fost cu intenție, dragul mamei? Nu! A fost cu brânză”. Nu v-am plictisit? — Nu! Mai spune-ne, sunt dornici cei din compartiment. — Bulă la Paris. „Bulă aflat în vârful Turnului Eiffel, întreabă un paznic. Se aruncă lumea des
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Nu te bucura, încă! Negativ! Observi ce are-n mâini? Eșec...! Ne-a pus capac! Eșec total! Gata, Șefu', s-a rezolvat! trâmbițează de departe apașul, fluturând pe deasupra capului, un sul lung și subțire, învelit în țiplă. O foaie de plăcintă! Incredibil! Sabotaj! Morții mă-sii..., de incapabil! Kleine lakai! înjură gros și disperat Dănuț, înregistrând simultan în coada ochiului, la ralanti, o dublă apropiere fatidică. Întâi, a lui nea Petre-zbirul: tacticos, milităros, dinspre tejghea. Apoi, a lui Marco van Vierme
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
becului suspendat și dintotdeauna defect, pluteau aburii înăbușitori, cu iz de lipie crudă și mucegăită, de la patiseria învecinată cu care prietenul lor împărțea același spațiu melancolic și sordid și care își vindea ieftin doritorilor puțina producția curentă, adică foi de plăcintă, foi waffé și cornete de înghețată, pe un gemuleț deschis, în partea opusă a fundației clădirii, direct în stradă. Cu pași siguri, trădând o îndelungată obișnuință, pe chiorâtelea (Bossul devenise agasant de calic și de hapsân, acumulând o serie de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de clor și agitând cu frenezie o bucățică sfâșiată, dintr-o pagină jegoasă de jurnal. Uită-te, ca să râzi și tu, ce-am putut găsi aici, sub scară, la closetul comun al Bossului și al băieților veseli, de la "Foi de plăcintă & co"! Un articol de ziar. Un articol despre Georg Cantor. N-am autorul. Uite și titlul: "Aleph 1, Aleph 2, Aleph 3, Tau și Cardinalele transfinite" . Doamne-Dumnezeule! E, oare, cu putință...?! Nemaipomenit, tată! Dur, dur, dur, extrem de dur! Asta țin
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cauți să te chivernisești cât mai bine și să nu pierzi nădejdea în Dumnezeu, că Dumnezeu nu lasă pe cei drepți și cu credință. Trebuie să ai răbdare multă, dragul mamei, că nici pe acolo nu zboară pui fripți și plăcinte calde, omul să nu despereze, ci să lupte cu toate piedicile până ce izbândește cu ajutorul lui Dumnezeu... Are să înceapă în curând frigul și iarna, și nu știu dacă tu ai haine grosuțe. Să iei seama și din cei dintâi bani să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ei. Întrebarea totuși îl surprinse. Nu urmărise discuția decât superficial. Lui, om de cifre, dezbaterile la un pahar de vin i se păreau cam futile, dacă nu comice. O problemă gravă nu se limpezește între un șnițel vienez și o plăcintă cu mere. Cel mult se încurcă și mai rău. Înainte însă de-a răspunde el, de la masa de alături interveni cineva cu glas familiar: ― Îmi dați voie... Toți întoarseră capetele, mirați de amestecul unui străin în conversația lor. ― Sunt Ilie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pământ de pomană, are să vă ceară pe urmă vite și unelte de pomană, pe urmă bani de pomană... veșnic câte ceva!... ― Până una-alta au fost satisfăcuți cu gloanțe! bombăni Grigore întunecat. ― Poate ai fi vrut dumneata, cucoane, să le dea plăcinte calde și felicitări oficiale? strigă arendașul, umflîndu-se. Îmi pare rău! Apoi dacă dumneavoastră, care ați pătimit ca nimeni altul, puteți vorbi, ce să mai zicem de cei care... Spre fericirea lui Grigore, apărură Predelenii și Rogojinaru rămase bodogănind cu geamantanul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lumină,/ dedesubt e cer întunecat,/ la mijloc e un fus mic/ și înăuntru o tavă întunecată („Pîinea pe vatră, sub clopot, în aer liber”). Între clopotul „bărbat” (partea de sus) și vatra „femeie” (partea de jos), pîinea (sau substitutul său, plăcinta de mălai) apare ca metaforă a rodului unirii sexuale ; coacerea este asimilată gestației, așa cum imaginea cuptorului este metafora matricei. Iar figurina bulgară care ocupă locul pîinii înainte de prima folosire a cuptorului joacă rolul fetusului. „Și-a găsit hîrbul capacul și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
plus, tot primarul (și nu numai) a învățat că astfel de tîrguri plac la lume mai ceva decît fasolea cu cîrnați de 1 Decembrie, așa că invitațiile pentru „micii producători tradiționali” au început să curgă. Și atunci, nu-i așa, la plăcinte, înainte ! Adevărata problemă este însă pentru infima categorie a micilor producători reali ; ei ar trebui să fie - și unii chiar sînt - cei mai supărați. Marii industriași reprezentați de domnul Minea au dreptate să fie enervați pe vînzătorii de iluzii tradiționale
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ai mei. M-am dus la el pe la nouă dimineața. Mama lui era îmbrăcată într-un capot purpuriu și era amețitor de înaltă. Dar vorbea la fel ca mama mea și ca toate celelalte. Ne-a adus o farfurie cu plăcintă cu mere și ne-a lăsat să "ne jucăm", cum spunea ea, în camera lui Ionel, sau Vasilică, sau poate George, nu știu cum îi zicea ea Mendebilului. În cameră erau surprinzător de multe jucării, cele mai multe demontate. Nu ai fi găsit o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ping-pong. Pe pereți se aflau măști hidoase de cârpă și parcă un instrument muzical, o sabie... Un policandru de sticlă murdară, cu becuri bâzâitoare, ardea deasupra. Masa era plină de mâncăruri și prăjituri, dar după ce am morfolit un colț de plăcintă m-am trezit împins în altă cameră, mai mică, unde o fată care trebuie să fi avut vreo șase ani și un băiețel de vreo opt se apucară să-mi arate tot felul de jucării. Erau carusele care se învîrteau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai puțin convinsă de dreptatea spuselor ei. Pe măsură ce vorbea, tremurul mâinilor, paloarea buzelor erau tot mai vizibile. Copii au sprijinito să nu cadă. S-au dus toți acasă la Melinda. Mama acesteia îi îmbie pe copii cu o tavă de plăcinte cu cireșe. Spre seară au condus-o cu toții acasă pe Lidia. Cei mici o așteptau, ca întoate serile... În seara aceea au mâncat și ei plăcintă cu cireșe. Au adormit fericiți că Lidia le-a făcut patul de culcare. Prietenii
PRIETENII. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Sârbu Viviana, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2014]
-
toți acasă la Melinda. Mama acesteia îi îmbie pe copii cu o tavă de plăcinte cu cireșe. Spre seară au condus-o cu toții acasă pe Lidia. Cei mici o așteptau, ca întoate serile... În seara aceea au mâncat și ei plăcintă cu cireșe. Au adormit fericiți că Lidia le-a făcut patul de culcare. Prietenii Lidiei s-au oprit iar în parc. Vorbeau în șoaptă. Au hotărât s-o supravegheze ca să se convingă de adevărul promisiunilor ei. După câte zile Gordana
PRIETENII. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Sârbu Viviana, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2014]
-
să păstreze unul, să-l ducă la omu ei, lasă, își zice la urmă, și se șterge cu batista la gură, lasă, își zice, că-i destul de gras și așa, și tot își ia el singur, când iese la Cișmigiu, plăcintă cu brânză... Merge încovoiată, a trecut de grădinița unde vara joacă șah pensionarii, câteva ciori croncăne așezate pe statuia verzuie a femeii ăleia despuiate, fra-su Ilie, Dumnezeu să-l ierte, știa cum o cheamă, de câte ori trecea pe aici îi zicea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
norocu, ele tot și-a văzut de pocăru lor. Numa că n-avea niciuna bani și juca pe boabe de fasole. Acu iar începuse să joace pe bani, cinci bani deschiderea ; și-nainte să vină fetele, madam Ioaniu făcea totdeauna plăcintă cu mere. Dată dracului fusese madam Ioaniu la viața ei, și pe ce punea mâna-i ieșea. Odată, ea era-n zor mare să termine o rochie a Ivonei, și-ntr-o doară i-a dat și lu madam Ioaniu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Toderița Violeta, de 40 de ani, asistent social din același sat, rezultă că, locuind la oraș atunci când era mică, familia ei respecta tradițiile. De Paște toată familia își cumpăra haine noi iar de la masă nu lipseau friptura de miel, cozonacul, plăcintele și sarmalele. În seara Învierii, toți membrii familiei mergeau la Biserică pentru a lua Lumină. Tot ea mărturisește că, după ce s-a măritat, și-a făcut propriile tradiții. În fiecare an, copiii acesteia o ajută la curățenie și la vopsitul
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2077]