1,291 matches
-
un nou belșug de bucurie. Scoase capul pe fereastra compartimentului, grăbit, având siguranța că îl așteaptă cineva. Din depărtare descoperi cireșul bătrân care, în cinstea sosirii lui, se împodobise cu o minunată cunună de flori albe în locul coroanei de muguri plăpânzi de acum o lună... În gară pâlcuri de soldați se năpustiră asupra trenului ce pufăia și se smucea cu înverșunare înainte de a se opri. Ochii lui Apostol însă alergau nerăbdători printre oameni, mereu de ici-colo, cercetând aproape cu frică până ce
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
câteva minute, preotul, cu Evanghelia pe braț și cu o lumânare aprinsă în cealaltă mână, se ivi în prag. Zeci de lumânărele se întinseră nerăbdătoare spre preotul în odăjdii strălucitoare și în curând curtea bisericii se umplu de luminițe galbene, plăpânde, ca o ceată sfioasă de suflete care așteaptă, tremurând la porțile cerului, glasul izbăvirii. Printre țăranii ce se înghesuiau în jurul preotului, Apostol Bologa văzu și mulți soldați, cu fețele transfigurate de evlavie, bolborosind rugăciuni fierbinți. Dar mai ales se miră
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
o să-ți mai șadă! De vrei să-mi placi tu mie, auzi? și numai mie, Atuncea tu îmbracă mătasă viorie. Ea-nvinețește dulce, o umbr-abia ușor, Un sân curat ca ceara, obrazul zâmbitor Și-ți dă un aer timid, suferitor, plăpând, Nemărginit de gingaș, nemărginit de blând. Când îmbli a ta haină de tine se lipește, Ci gingaș-mlădioasă tu râzi copilărește. De șezi cu capul mândru pe spate lin lăsat, Tu pari sau fericită sau parc-ai triumfat... Ciudat... Stau melancolic
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
într-a mea noapte, pin ocean de stele, Purtam sufletu-mi palid și visurile mele, Dar am văzut deodată din cer o stea fugind Ce lumina c-al nopții alb soare de argint; Era o stea regală, un înger drag, plăpând, Cu sufletul în ceriuri, cu capul pe pământ Și-am cunoscut atuncia că stema cea de fală E steaua României, iubită și regală. Presentul ține-n ochi-mi un testament deschis. Eu văd ce el într-însul cu graiu de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
făcut trecerea de la metaforele spațiale la cele temporale. Omul pare cea mai obosită viețuitoare de pe Pământ. Dintr-o banală creatură, omul a ajuns un sublim creator. La plecarea din peșteri, nu am luat decât tabieturile. La izvoare, toate speranțele sunt plăpânde. De la Neanderthal la Premiul Nobel aproape nimic spectaculos din punct de vedere biologic. Unii se transformă, alții doar se deghizează. S-ar putea ca în curând să fim împinși în rezervații alături de bizon și de capra neagră. Nu ne mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
stearpă, a găsit un pom cu mere de safir. S-a așezat la rădăcina lui și când s-a făcut noapte și stelele sclipeau pe bolta înaltă, nu mică ia fost mirarea, când pomul s-a preschimbat într-o bătrânică plăpândă și blajină ca o bunicuță din strana unei biserici. Bătrâna doar îl privea și chiar dacă prințul încerca să intre în vorbă, ea nu reușea să spună nimic, pesemne era fermecată sau blestemată. În schimb, ziua, prin toiul amiezii, Andrico aude
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
Nu mai aveau ochi pentru nimic altceva, răscolind numai pentru ei, vârtejul amintirilor; se vedeau stăpânind rotocol, veșnicia împreună. Asfințitul își lăbărța chipul neîndestulat al clipelor mai lungi ca orice închipuiri; fantomatice liniști dintr-un apus indicibil, franjurat în culori plăpânde... galben-roșiatice întăreau viziunile. Văzduhul albastru se destrămase gradat prin goblenuri în degrade; lumina pătrunsese peste zgomotul apăsător al înserării; marea înnegrită se bucura împingând spuma valurilor nesfârșite spre țărm iar întunericul, înstăpânit pe oriunde, arunca umbre lungi spectrale. Pluteau singuratici
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să cadă peste umbrele caselor. Un nor zdrențuit se învârtea în jurul ei necontenit... nu făcea zgomot, nu lăsa urme vizibile în cotlonul acela de cer întunecat și sfâșia satelitul după toane; se prognoza o noapte senină și călduroasă! Stelele pâlpâind plăpânde ieșiseră în partea cealaltă a universului când s-au adunat câțiva amici la sediul cumpărat de societatea comercială în care era băgat ca șef, unul dintre ei; feștania casei se ținuse dimineață însă luați cu treburi nu reușiseră s-ajungă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
magazinul de antichități din nou ai dat peste mine... exasperată că nici aici nu-ți las inima să se scufunde m-ai dat primei venite în căutarea farmecelor cu argint viu, bare de cositor scrijelit și cenușă fierbinte; luminile magice, plăpânde, transfigurate în plumburiu topit cântau simfonii perpetui de culori și arome... Împăratul Verde era verde pal! În magazinul de fleacuri ai scăpat de mine cu-n sărut, a fost suficient, se înverzise Verdele Împărat în bostănăria unde era stăpân peste
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
familie ar trebui să fie veselie. La prânz s-a născut un băiețel care plânge într-una și este vânăt de atâta efort; blond ca tatăl, cu ochii de culoare deschisă și capul mare care contrastează cu trupul firav și plăpând. Pompilia, mama lui, încearcă să-l îndemne, sânul plin de lapte îl îmbie, instinctual el suge de două-trei ori și obosit începe din nou să plângă. În toată casa nu doarme nimeni. Toți sunt îngrijorați de acest refuz de neînțeles
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fie tari și consistente, pe când altele, rumegătoare ca valurile care ies din vârful unui creion chimic muiat în apă: "Doar o imagine în mișcare, deci / prea ușor trecătoare / și chipul tău pâlpâind mic oprindu-se adunîndu-se / ca o flacără mică plăpândă // (țî-rîitul greierilor în iarba înaltă / ce strălucire afară) / / nici 148 bucurie nu rămâne / nici amărăciune nu rămâne / / beau apă dintr-un pahar / călduță fără nici un gust / ies afară din casă / o pajiște verde / o vacă / și ce strălucire." Animalele sânt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mamei despre toate astea.„ A nu, nu se poate să o supăr”, se gândi ea. În seara aceea Ramona adormi greu. Cum ațipea, în viziunea ei apărea chipul lui Radu cu a sa privire glacială. Pentru sufletul ei atât de plăpând acest incident însemna prea mult, marcând întreaga ființă atât de profund. Ea ducea o viață pașnică, liniștită și monotonă în preajma copiilor a căror profesoară era, se simțea în largul ei, puritatea și inocența ei se contopea cu cea a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
problema cu bunicii, părinții mamei lui care deși foarte bătrâni, erau cei mai potriviți pentru a-i purta de grijă iar el s-ar simți mai liniștit, știind-o sub ocrotirea lor. Când Radu ajunse acasă, bunicul său, un bătrânel plăpând, trecut de optzeci de ani, era în poartă, așteptându-l. Ei se îmbrățișară cu ochii plini de lacrimi, parcă fiecare dorind să ia povara durerii celuilalt. Radu avea compasiune față de bătrânețea și amărăciunea bunicului său iar bătrânului pentru că încă îl
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
zise Ramona puțin îmbufnată. -Copila mea, cu acest om nu mai vreau să ai nimic, te rog să înțelegi pentru totdeauna. -Iubirea nu are logică mamă, cine iubește, iubește și atât. Doamna Neli, supărată, ieși în grădină, respirând adânc. Acest plăpând băiat se dovedi a fi un slujbaș bun dacă a fost înzestrat cu asemenea funcție, dar viața lui personală nu este deloc sociabilă, dureros este însă că fiica mea nu vede sau nu vrea să vadă, astfel gândi doamna Neli
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Tic toc tic toc. Obișnuiți să facă numai ce vor. Ce bine cunosc tonuăsta! Da sunt un slujitor al statului. Mă ocup cu menținerea legii. Se aplică aceleași reguli. Trag adânc aer În piept și o privesc În ochi. E plăpândă, speriată și izolată În ciuda bogăției ei. Poza soțului, care domină Încăperea, pe șemineul de marmură. Un soldat de top. Umpic ruginit, Însă pus În valoare de splendoarea ramei. Poți să vezi cancer scris pe fața lui. O poză recentă. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de liniște tihnită și parcă neștiutoare de agitația permanentă a străzii. O oază de ingenuitate a naturii În deșertul urban. Neverosimilă și parcă amenințată În existența ei delicată și neintegrabilă contextului. Pentru a face cititorul să resimtă această prezență oarecum plăpîndă, rătăcită printre nenumăratele vehicule aflate Într-un necontenit dute-vino, trebuia să chem În fața ochilor două imagini contrastante. Aveam nevoie mai Întîi de o sintagmă care să rezume expresiv circulația neîntreruptă și intensă, riguros reglementată vivacitatea ei mecanizată. Am supralicitat, hiperbolizînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
el, dintre toți eroii Iliadei, este înzestrat cu această forță de expresie, aici și pretutindeni. Iar restul de trei comparații nu sunt cu nimic mai puțin surprinzătoare dacă ne gândim cine le rostește. În toate trei apar ființe neajutorate sau plăpânde: un copilandru porcar, luat de 113 apele unui puhoi pe care vrea să-l treacă într-o zi de furtună (Ahile este el însuși gata să se înece în apele, încrâncenate împotriva lui, ale Scamandrului); niște pui de păsări încă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
el, dintre toți eroii Iliadei, este înzestrat cu această forță de expresie, aici și pretutindeni. Iar restul de trei comparații nu sunt cu nimic mai puțin surprinzătoare dacă ne gândim cine le rostește. În toate trei apar ființe neajutorate sau plăpânde: un copilandru porcar, luat de apele unui puhoi pe care vrea să-l treacă într-o zi de furtună (Ahile este el însuși gata să se înece în apele, încrâncenate împotriva lui, ale Scamandrului); niște pui de păsări încă fără
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
misiune umană. Când vede în fiecare seară această mulțime atât de inteligentă și atât de avansată care a făcut din Paris cetatea centrală a progresului, îngrămădindu-se în număr mare în fața unei cortine pe care gândirea sa, a lui, acest plăpând poet, o va face să se ridice dintr-o clipă în alta, își dă seama cât de puțin valorează el, față de atât de multă așteptare și curiozitate; simte că dacă talentul lui nu înseamnă nimic, trebuie ca probitatea lui să
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
recurge la ascendența mitologică pentru a crește nivelul intelectual și moral al benzii desenate și a justifica astfel demersul din punct de vedere calitativ (un alt exemplu edificator este eroul Captain Marvel, care intră în scenă atunci când Billy Bateson, adolescentul plăpând, rostește parola SHAZAM, acronim pentru Solomon = înțelepciunea, Hercule = forța, Atlas = rezistența, Zeus = puterea, Ahile = curajul și Mercur = viteza). De fapt, super-eroii și zeii au în comun tocmai ierarhia în continuitate, distincția dintre forță și putere (autoritate), precum și rezidența, Asgard sau
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
îi strecurase în minte ideea că ar fi putut arăta bine într-o rochie diafană și feminină, cu imprimeuri de trandafiri roșii; o rochie despre care vânzătoarele îi spuseseră că îi stătea „drăgălaș“. Asta și dorise, să arate drăgălașă și plăpândă și romantică, pentru ca Aidan să se simtă ultramasculin când o cerea în căsătorie, dar în sinea ei nu se considera genul de fată căreia să-i reușească figura cu drăgălășenia. Nieve râdea. — După cum observi, nici eu nu sunt făcută pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și o probă de secreție vaginală și am găsit urme recente de spermă, care aveau aceeași grupă sanguină cu cea a bărbatului. Cred că avuseseră o seară de pomină. A, și ea era Însărcinată În opt săptămâni. Asta e, lumânarea plăpândă a vieții arde foarte puțin. — Însărcinată, am repetat eu cuvântul gânditor. Illmann se Întinse și căscă. — Da, zise el. Vrei să știi ce mâncaseră la cină? — Nu, am răspuns eu cu fermitate. Spune-mi, În schimb, ceva despre seif. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
a înțeles Buboera o vestitoare a primăverii... Primul ghiocel Canton Florin, S.A.M. Valea-Seacă Era înca zăpadă, da soarele își mai trimitea timid raze blânde spre pământ. Într-o dimineață, am observat că își trimise și primul vestitor. Mic și plăpând și-a scos capul de sub zăpada rece, pentru a anunța sosirea primăverii. Supărată, iarna a plecat, iar firavul ghiocel și-a deschis petalele. Era de o frumusețe rară și avea un parfum atât de îmbietor...Frunzele verzi îl susțineau la
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
și primăvara. Am învins zăpada rece, Gerul cel năprasnic Și zâmbesc ca și un rege Unul mândru, strașnic. Primăvara Pricop Petronela , S.A.M. Sirețel Primăvara a venit Peste dealuri și câmpii Încet se topește neaua Și steluțele argintii. Ghiocelul cel plăpând Și-a scos iarăși capul De sub a haina albă, grea, Ne-a zâmbit săracul. Glasuri de copii răsună În întreaga țară Tot în jur se înverzește, Soarele blând strălucește; Floricelele încep Rând pe rând să ne zâmbească, Cu mulțime de
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
perplexitate, la început, la tinerii care aruncă în obrazul trecătorilor o pulbere parfumată. Apoi îmi amintesc ceea ce am citit despre vechile sărbători care se celebrau în Mexic când înspica porumbul. Tinere fecioare dansau atunci cu pieptul gol, apoi culegeau florile plăpânde și dansând, cântând, în procesiune solemnă, azvârleau peste spectatori polen. Poate e tot polen și pulberea parfumată pe care mi-o șterg de pe față... Odinioară, aztecii erau convinși că beția îi punea în comunicare cu zeii. Acum, de două zile
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]