KorAP: Find »[drukola/base=plagă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...159 >

3,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

pericol viața bolnavului. Ca urmare, efectuarea cât mai precoce a hemostazei reprezintă o necesitate vitală. 12.3.5.1.2. Semnele clinice particulare ale plăgilor funcție de regiunea anatomică interesată a. Plăgile craniocerebrale pot fi clasificate schematic în nepenetrante și penetrante. plăgile nepenetrante interesează părți moi epicraniene, cu sau fără leziune osoasă, dar păstrează integritatea durei mater. Leziunile părților moi au aspecte diferite după agentul vulnerant care le-a determinat și sunt asemănătoare cu orice plagă din altă regiune. Ceea ce le caracterizează

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
clasificate schematic în nepenetrante și penetrante. plăgile nepenetrante interesează părți moi epicraniene, cu sau fără leziune osoasă, dar păstrează integritatea durei mater. Leziunile părților moi au aspecte diferite după agentul vulnerant care le-a determinat și sunt asemănătoare cu orice plagă din altă regiune. Ceea ce le caracterizează este sângerarea abundentă datorită vascularizării bogate a acestei regiuni. Unele traumatisme deschise ale craniului ce survin în cursul accidentelor de muncă (mai frecvent la femei vezi etiologia) pot determina smulgeri parțiale sau totale ale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
bogate a acestei regiuni. Unele traumatisme deschise ale craniului ce survin în cursul accidentelor de muncă (mai frecvent la femei vezi etiologia) pot determina smulgeri parțiale sau totale ale pielii capului (scalp) ce pun grave probleme terapeutice. Fracturile care însoțesc plăgile pot fi incomplete, prin înfundare, sau cominutive dar fără leziune cerebrală concomitentă. plăgile penetrante cranio-cerebrale, cu leziuni ale creierului și învelișurilor sale, sunt diferite ca importanță anatomo-clinică fiind legate de particularitățile anatomice ale regiunii lezate. Anatomic se constată necroze și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
accidentelor de muncă (mai frecvent la femei vezi etiologia) pot determina smulgeri parțiale sau totale ale pielii capului (scalp) ce pun grave probleme terapeutice. Fracturile care însoțesc plăgile pot fi incomplete, prin înfundare, sau cominutive dar fără leziune cerebrală concomitentă. plăgile penetrante cranio-cerebrale, cu leziuni ale creierului și învelișurilor sale, sunt diferite ca importanță anatomo-clinică fiind legate de particularitățile anatomice ale regiunii lezate. Anatomic se constată necroze și distrugeri la locul leziunii, hematoame și tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
distrugeri la locul leziunii, hematoame și tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian, fenomene ce explică simptomatologia clinică în care domină alterarea stării de conștiență și semnele de suferință ale trunchiului cerebral cu afectarea respirației și aparatului cardio-circulator, etc. b. Plăgile gâtului sunt mai frecvente decât contuziile și mult mai grave datorită prezenței în această regiune a trunchiurilor nervoase importante. Pot fi superficiale când sunt secționate planurile anatomice deasupra mușchiului sternocleidomastoidian și profunde când interesează toate planurile până la os. Acestea sunt

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
secționate planurile anatomice deasupra mușchiului sternocleidomastoidian și profunde când interesează toate planurile până la os. Acestea sunt grave, deoarece pot determina secțiuni sau rupturi ale vaselor, nervilor, traheei, esofagului, faringelui, domului pleural, marilor vase limfatice. Dintre acestea cele mai grave sunt plăgile arterelor gâtului (arteră carotidă primitivă, externă și internă) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragia externă masivă, uneori fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte. c. Plăgile toracelui pot fi nepenetrante și penetrante: plăgile nepenetrante, cu

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
marilor vase limfatice. Dintre acestea cele mai grave sunt plăgile arterelor gâtului (arteră carotidă primitivă, externă și internă) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragia externă masivă, uneori fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte. c. Plăgile toracelui pot fi nepenetrante și penetrante: plăgile nepenetrante, cu sau fără leziuni osoase, sunt asemănătoare plăgilor din altă regiune ; plăgile penetrante pot fi: pleuropulmonare, cardio-pericardice și toracoabdominale. Plăgile pleuro-pulmonare se clasifică în funcție de comunicarea cu exteriorul în: plăgi cu torace închis

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
grave sunt plăgile arterelor gâtului (arteră carotidă primitivă, externă și internă) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragia externă masivă, uneori fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte. c. Plăgile toracelui pot fi nepenetrante și penetrante: plăgile nepenetrante, cu sau fără leziuni osoase, sunt asemănătoare plăgilor din altă regiune ; plăgile penetrante pot fi: pleuropulmonare, cardio-pericardice și toracoabdominale. Plăgile pleuro-pulmonare se clasifică în funcție de comunicarea cu exteriorul în: plăgi cu torace închis, cu torace deschis și cu pneumotorax cu

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și internă) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragia externă masivă, uneori fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte. c. Plăgile toracelui pot fi nepenetrante și penetrante: plăgile nepenetrante, cu sau fără leziuni osoase, sunt asemănătoare plăgilor din altă regiune ; plăgile penetrante pot fi: pleuropulmonare, cardio-pericardice și toracoabdominale. Plăgile pleuro-pulmonare se clasifică în funcție de comunicarea cu exteriorul în: plăgi cu torace închis, cu torace deschis și cu pneumotorax cu supapă. Dat fiind aspectul clinic, aceste plăgi pun probleme

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
o mortalitate ridicată prin hemoragia externă masivă, uneori fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte. c. Plăgile toracelui pot fi nepenetrante și penetrante: plăgile nepenetrante, cu sau fără leziuni osoase, sunt asemănătoare plăgilor din altă regiune ; plăgile penetrante pot fi: pleuropulmonare, cardio-pericardice și toracoabdominale. Plăgile pleuro-pulmonare se clasifică în funcție de comunicarea cu exteriorul în: plăgi cu torace închis, cu torace deschis și cu pneumotorax cu supapă. Dat fiind aspectul clinic, aceste plăgi pun probleme dificile de diagnostic și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fulgerătoare, ce pot duce la tulburări cardiace, cerebrale, sincopă și moarte. c. Plăgile toracelui pot fi nepenetrante și penetrante: plăgile nepenetrante, cu sau fără leziuni osoase, sunt asemănătoare plăgilor din altă regiune ; plăgile penetrante pot fi: pleuropulmonare, cardio-pericardice și toracoabdominale. Plăgile pleuro-pulmonare se clasifică în funcție de comunicarea cu exteriorul în: plăgi cu torace închis, cu torace deschis și cu pneumotorax cu supapă. Dat fiind aspectul clinic, aceste plăgi pun probleme dificile de diagnostic și de tratament chirurgical, motiv pentru care se vor

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și moarte. c. Plăgile toracelui pot fi nepenetrante și penetrante: plăgile nepenetrante, cu sau fără leziuni osoase, sunt asemănătoare plăgilor din altă regiune ; plăgile penetrante pot fi: pleuropulmonare, cardio-pericardice și toracoabdominale. Plăgile pleuro-pulmonare se clasifică în funcție de comunicarea cu exteriorul în: plăgi cu torace închis, cu torace deschis și cu pneumotorax cu supapă. Dat fiind aspectul clinic, aceste plăgi pun probleme dificile de diagnostic și de tratament chirurgical, motiv pentru care se vor folosi toate metodele clinice și paraclinice (examen radiologic, bronhoscopic

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sunt asemănătoare plăgilor din altă regiune ; plăgile penetrante pot fi: pleuropulmonare, cardio-pericardice și toracoabdominale. Plăgile pleuro-pulmonare se clasifică în funcție de comunicarea cu exteriorul în: plăgi cu torace închis, cu torace deschis și cu pneumotorax cu supapă. Dat fiind aspectul clinic, aceste plăgi pun probleme dificile de diagnostic și de tratament chirurgical, motiv pentru care se vor folosi toate metodele clinice și paraclinice (examen radiologic, bronhoscopic etc.). d. Plăgile abdominale: În raport cu starea peritoneului și cu leziunile viscerale pe care le determină plăgile abdomenului

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
închis, cu torace deschis și cu pneumotorax cu supapă. Dat fiind aspectul clinic, aceste plăgi pun probleme dificile de diagnostic și de tratament chirurgical, motiv pentru care se vor folosi toate metodele clinice și paraclinice (examen radiologic, bronhoscopic etc.). d. Plăgile abdominale: În raport cu starea peritoneului și cu leziunile viscerale pe care le determină plăgile abdomenului pot fi: nepenetrante, când nu depășesc peritoneul, având aceeași etiologie ca a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
aceste plăgi pun probleme dificile de diagnostic și de tratament chirurgical, motiv pentru care se vor folosi toate metodele clinice și paraclinice (examen radiologic, bronhoscopic etc.). d. Plăgile abdominale: În raport cu starea peritoneului și cu leziunile viscerale pe care le determină plăgile abdomenului pot fi: nepenetrante, când nu depășesc peritoneul, având aceeași etiologie ca a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri cu rupturi întinse ale peretelui abdominal). penetrante, care pot fi simple, fără leziuni

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
vor folosi toate metodele clinice și paraclinice (examen radiologic, bronhoscopic etc.). d. Plăgile abdominale: În raport cu starea peritoneului și cu leziunile viscerale pe care le determină plăgile abdomenului pot fi: nepenetrante, când nu depășesc peritoneul, având aceeași etiologie ca a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri cu rupturi întinse ale peretelui abdominal). penetrante, care pot fi simple, fără leziuni viscerale dar se pot complica evolutiv cu: peritonită, ca urmare a infecției cavității peritoneale prin

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
bronhoscopic etc.). d. Plăgile abdominale: În raport cu starea peritoneului și cu leziunile viscerale pe care le determină plăgile abdomenului pot fi: nepenetrante, când nu depășesc peritoneul, având aceeași etiologie ca a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri cu rupturi întinse ale peretelui abdominal). penetrante, care pot fi simple, fără leziuni viscerale dar se pot complica evolutiv cu: peritonită, ca urmare a infecției cavității peritoneale prin agentul traumatic sau retenție de corpi străini, cu fenomene

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
penetrante, care pot fi simple, fără leziuni viscerale dar se pot complica evolutiv cu: peritonită, ca urmare a infecției cavității peritoneale prin agentul traumatic sau retenție de corpi străini, cu fenomene ocluzive, prin hernierea și strangularea unei anse intestinale prin plagă; traumatismele deschise complexe, cu leziuni viscerale ce pot interesa un singur organ (univiscerale) sau mai multe (pluriviscerale). Organele afectate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare, clinic, vom constata: sindrom de peritonită generalizată prin perforații ale stomacului, intestinului, colonului

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
urmare, clinic, vom constata: sindrom de peritonită generalizată prin perforații ale stomacului, intestinului, colonului etc., sindrom de hemoragie internă prin rănirea organelor parenchimatoase sau a pediculilor vasculari și sindroame mixte. 12.3.6. COMPLICATIILE PLAGILOR Depind de gravitatea și caracterul plăgii; sunt reprezentate de: șocul traumatic, anemia acută cu sau fără șoc hemoragic, complicații septice ori transmiterea unor boli. șocul traumatic sau mixt, poate să apară în plăgile multiple dar mai ales în cele contuze cu distrucții tisulare mari și asociate

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și sindroame mixte. 12.3.6. COMPLICATIILE PLAGILOR Depind de gravitatea și caracterul plăgii; sunt reprezentate de: șocul traumatic, anemia acută cu sau fără șoc hemoragic, complicații septice ori transmiterea unor boli. șocul traumatic sau mixt, poate să apară în plăgile multiple dar mai ales în cele contuze cu distrucții tisulare mari și asociate cu leziuni organice. Anemia acută este consecutivă leziunilor vasculare mari sau întinse, de obicei secțiuni arteriale și la care nu s-a aplicat un procedeu de hemostază

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
mari și asociate cu leziuni organice. Anemia acută este consecutivă leziunilor vasculare mari sau întinse, de obicei secțiuni arteriale și la care nu s-a aplicat un procedeu de hemostază în timp util. Infecția este cea mai frecventă complicație a plăgilor. Poate să se manifeste sub formă de infecție localizată (abcese, flegmoane, erizipel, flebite, adenoflegmoane etc.) sau generalizată (septicemii, tetanos, boli infectocontagioase). La nivelul cavităților (în plăgile penetrante), în funcție de segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
un procedeu de hemostază în timp util. Infecția este cea mai frecventă complicație a plăgilor. Poate să se manifeste sub formă de infecție localizată (abcese, flegmoane, erizipel, flebite, adenoflegmoane etc.) sau generalizată (septicemii, tetanos, boli infectocontagioase). La nivelul cavităților (în plăgile penetrante), în funcție de segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite etc. În aceste cazuri la semnele clinice ale plăgii apar simptome specifice fiecărei forme anatomopatologice. 12.3.7.TRATAMENTUL PLAGILOR Bazați pe datele de biologie și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
localizată (abcese, flegmoane, erizipel, flebite, adenoflegmoane etc.) sau generalizată (septicemii, tetanos, boli infectocontagioase). La nivelul cavităților (în plăgile penetrante), în funcție de segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite etc. În aceste cazuri la semnele clinice ale plăgii apar simptome specifice fiecărei forme anatomopatologice. 12.3.7.TRATAMENTUL PLAGILOR Bazați pe datele de biologie și bacteriologie a plăgilor, în tratamentul lor sa impus o atitudine chirurgicală activă, de excizie a celor recente urmate de sutură. Prin acest tratament

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite etc. În aceste cazuri la semnele clinice ale plăgii apar simptome specifice fiecărei forme anatomopatologice. 12.3.7.TRATAMENTUL PLAGILOR Bazați pe datele de biologie și bacteriologie a plăgilor, în tratamentul lor sa impus o atitudine chirurgicală activă, de excizie a celor recente urmate de sutură. Prin acest tratament se înlătură zona țesuturilor contaminate, contuzionate și comoționate cu corpi străini prezenți în plagă, iar țesuturile sănătoase se suturează, evoluând

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
datele de biologie și bacteriologie a plăgilor, în tratamentul lor sa impus o atitudine chirurgicală activă, de excizie a celor recente urmate de sutură. Prin acest tratament se înlătură zona țesuturilor contaminate, contuzionate și comoționate cu corpi străini prezenți în plagă, iar țesuturile sănătoase se suturează, evoluând ca o plagă operatorie. Ca urmare, plăgile recente din primele 6-8 ore vor beneficia de excizie și sutură, iar cele vechi de peste 8 ore, de un tratament chirurgical diferențiat în funcție de condițiile locale și generale

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]