7,369 matches
-
de producție. IAS 2 definește capacitatea normală de producție astfel: producția estimată a fi obținută, în medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade sau sezoane, în condiții normale, având în vedere Și pierderea de capacitate rezultată din întreținerea planificată a echipamentului. Standardul recomandă ca nivelul actual al producției să fie folosit dacă se consideră că acesta aproximează capacitatea normală. IAS 2 permite, în scopul simplificării procesului de evaluare, folosirea de entitate a unor tehnici de măsurare a costului care
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
numărul de unități obținute pe zi” (Cadrul conceptual IASB); b) Capacitatea normală de producție care reprezintă „producția așteptată a fi obținută, în medie, într-o anumită perioadă, în condiții normale de activitate, luând în considerare pierderea capacității rezultate din menținerea planificată” (IAS 2, articolul 13); c) Totalul activelor deținute de entitate la momentul curent, care presupune evaluarea acestora la costul curent al pieței (Sandilands Report, 1975); d) Utilajele Și alte active care încorporează progresul tehnologic, necesare obținerii aceluiași volum de bunuri
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
o relație între generații. Conținutul de bază al studiului sociologiei educației îl constituie originile sociale și consecințele diferențierilor în structurarea formală a conștiinței. Instituțiile de bază pe care ei încearcă să le înțeleagă sunt repetitori culturali. Relația educațională formală sau planificată este un repetitor a orice trebuie repetat, chiar dacă este ceva deosebit. Contextul interacțional, conținuturile și expresiile sale instituționale realizează în forme condensate și explicite, în moduri vizibile și invizibile, constrângerile și posibilitățile unei societăți date. În contextul, conținuturile și învelișul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
consens relativ la valorile de bază ale societății, ceea ce întreține un nivel fundamental de acord în ciuda diversității experiențelor individuale. Industrializarea accelerată din țările comuniste a impus o viziune similară cu privire la gestiunea resurselor umane în perioada „revoluției tehnico-științifice”. În condițiile unei economii planificate, școala trebuia să producă executanții necesari unei infrastructuri economice în continuă diversificare și creștere, suferind același control strict, materializat prin planificarea conținuturilor și a școlarizării, prin interzicerea formelor alternative de educație și prin tentative repetate de influențare a dinamicii demografice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dat. Cu alte cuvinte, experiența profesională, ca și educația sunt reglementate de legea randamentelor descrescânde. Următoarele două observații referitoare la relațiile descrise în grafic depind în mare măsură de politicile de salarizare. Situația este mai evidentă în statele cu economie planificată, cum a fost și România până în 1990, în care, prin politici de salarizare arbitrare, se încerca gestionarea exhaustivă a pieței muncii, nu numai în scop economic, dar și politic și cultural. Pe de altă parte, dacă salariul crește cu atât
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fi justificată pur și simplu în virtutea mitului eficienței sociale a expansiunii instrucției. Efectul economic al investițiilor în educație depinde de mulți factori, iar absența unor politici adecvate în alte sectoare poate face inutilă cheltuiala socială cu educația. Educația însăși trebuie planificată astfel încât să stimuleze productivitatea. Problema investiției în educație se pune în termeni diferiți pentru țările industrializate față de cele în curs de dezvoltare. Țările bogate urmăresc să-și amplifice competitivitatea, în timp ce țările sărace sunt obligate să se concentreze pe alfabetizare și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
În fiecare dintre etapele evoluției economice, organizarea sistemului de formare era orientată către acoperirea necesarului de resursă umană al sectoarelor economice prioritare. Tabelul 9. Relația dintre educație și dezvoltarea industrială în Singapore Sursa:Ashton și Sung, 1997, p. 209 Evoluția planificată din insula asiatică nu ar fi fost posibilă fără tenacitatea elitei sale politice, care a putut lua decizii relativ independente de interesele deținătorilor de capital și ale sindicatelor și a avut sprijinul unei birocrații de stat puternice și eficiente. Mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
caseta 8.1 cu definiții adaptate după Trice și Beyer, 1984). Și pentru aceste definiții succinte sunt necesare explicații suplimentare și chiar exemplificări, dacă se dorește o utilizare operațională pentru un audit cultural. Caseta 8.1 Rit: set de activități planificate, relativ elaborate, teatrale, care concentrează într-un singur eveniment forme diverse ale expresiei culturale, set evidențiat prin interacțiuni sociale, în beneficiul unui public dat. Ritual: set de tehnici și comportamente detaliate și standardizate pentru diminuarea neliniștii, dar care produce deseori
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
CUG Cluj. Toate aceste firme au trecut prin restrângeri majore de producție. Azi, printre utilizatorii cu nume cunoscute se numără ABB cu diviziile sale, alături de distribuitori de uz general. Dacă înainte de 1990 comenzile producătorilor români erau fixate într-un sistem planificat centralizat, ceea ce presupunea predictibilitate, azi situația comenzilor prezintă fluctuațiile specifice economiei de piață. Acest fapt obligă firma la o abordare rapidă și flexibilă, cu asumarea unor riscuri economice asociate comenzilor de mici dimensiuni, ca număr de motoare și valoare. În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
postindustrială, succesul unei organizații constă În eficiența sistemului intelectual, iar performarea de activități care au la bază cunoașterea În vederea producerii de noi bunuri și servicii trebuie să devină funcția principală a structurilor care se străduiesc să atingă parametrii de operare planificați și să mențină această stare pe o perioadă cât mai lungă de timp. Organizațiile pot obține o imensă răsplată a eforturilor depuse atunci când soluțiile KM facilitează atragerea cât mai multor specialiști care să-și Împărtășească problemele sau experiențele. Managementul tradițional
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
în familie, în grupurile de joacă, în timpul exercitării profesiunii etc. Ea mai este denumită și învățare socială. Cealaltă formă este învățarea sistematică, realizată în școli ori în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Aceasta, fiind o formă de activitate instructiv-educativă planificată, organizată pe baza unei experiențe acumulate timp de multe secole și analizate de filosofi și pedagogi străluciți, este mai eficientă, dă un randament mai mare. Totuși, efectele ei se resimt îndeosebi în planul dezvoltării intelectuale, al însușirii cunoștințelor, al formării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care au devenit de masă) este, în opinia sa, aceea de a găsi o cale de mijloc între liberalismul întemeiat pe laissez-faire și regimurile autoritare sau totalitare. Reorganizarea societății implică posibilitatea apelului la elite, pentru a realiza o ordine socială planificată, evitându-se astfel extremele anarhiei liberale și ale organizării dictatoriale. Influențat de concepțiile werberiene, Mannheim e conștient de faptul că orice formă de planificare implică o extindere a raționalității birocratice în noi domenii ale vieții. Or, acest lucru pune problema
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
simplitatea, garanția unor rezultate pozitive sau legitimitatea. M Măsurarea dezvoltării sociale: indicatori ai dezvoltării sociale - Cosmin Briciu Măsurarea dezvoltării sociale (m.d.s.) este definită din perspectiva rolului sistemelor de indicatori de a ghida/orienta intervenția publică, de a contribui la caracterul planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Indicatorii sociali, în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii practice (Mărginean, 2002, p. 33), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
proiectului; particularităților de limbaj (care pot aduce o mai bună înțelegere a informației culese prin alte metode calitative, de tipul interviu); comunicării non-verbale; asupra a ceea ce se întâmplă de fapt (absența unor activități care, dintr-un motiv sau altul, deși planificate, nu au de fapt loc etc.) Interviul este una dintre tehnicile care permit investigarea perspectivelor persoanelor care sunt considerate importante pentru evaluarea proiectului (beneficiari direcți/indirecți; persoane aparținând organizațiilor care implementează proiectul etc.), obținerea de informații, date despre acestea. Cele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în puține cazuri (Gamson, 1990). Evaluarea succesului m.s. în funcție de reușita impunerii programului statutat este arareori corectă, deoarece m.s. acționează în multe situații nu pentru a promova anumite politici, ci pentru a împiedica schimbări indezirabile. În plus, față de promovarea unor schimbări planificate, m.s. obțin rezultate importante pentru dezvoltare, unele așteptate, altele mai puțin: Promovează pe agenda publică teme de dezvoltare. Campaniile de solidaritate cu Lumea a Treia au reușit, în alianță cu alți actori, să atragă atenția guvernelor occidentale asupra obstacolelor pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în practică a politicilor sociale, programele sociale cuprind o gamă largă de acțiuni menite să contribuie la îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea capacității oamenilor de a participa la activități sociale. De asemenea, putem spune că programele sociale reprezintă un ansamblu planificat și coordonat de resurse (materiale, financiare, umane) și activități alocate, derulate pe o perioadă de timp (necesar pentru atingerea unui obiectiv), în scopul satisfacerii unei nevoi sociale, al prevenirii sau al rezolvării unei probleme sociale. Programele sociale sunt, nu de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltare spațială (ESDP) este un document semnat în anul 1999 de statele membre UE în vederea obținerii unei dezvoltări teritoriale echilibrate și durabile la nivelul Uniunii. Regiunea urbană policentrică reprezintă ultimul exemplu al preocupărilor responsabililor europeni de planificare. Polii de creștere planificată au fost considerați ca declanșatori ai transformării economice profunde a modelului cultural al regiunii din care fac parte, deoarece determină dispersia beneficiilor generate de creșterea economică dinspre pol către aria înconjurătoare (Rodwin, 1961, apud Parr, 2005). În ultimul deceniu regiunea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
suficient de eficiente. În societățile tradiționale multe probleme fie persistă indefinit, fie sunt soluționate printr-un proces spontan de schimbare a condițiilor care au generat respectiva problemă. Caracteristica societăților moderne este asumarea problemelor sociale și, tot mai mult, abordarea strategică planificată a acestora. Din acest motiv, tematica problemelor sociale devine o componentă esențială a paradigmei dezvoltării sociale. Ea este baza dezvoltării sociale, dar și punctul de pornire, și elementul său central. Potențial/actual În literatura standard americană, este curentă considerarea că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
producerea de noi soluții, la selectarea lor pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Creșterea capacității colectivităților de înțelegere a p.s. și de evaluare a soluțiilor adoptate reprezintă o contribuție majoră la creșterea capacității de dezvoltare socială. Proces planificat de schimbare - Sergiu Bălțătescu Conceptul desemnează o schimbare controlată care urmează un plan dinainte realizat. În cele ce urmează, voi prezenta definițiile date acestui concept, făcând referire la diferitele domenii ale vieții personale și sociale, apoi voi discuta trăsăturile schimbării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de schimbare - Sergiu Bălțătescu Conceptul desemnează o schimbare controlată care urmează un plan dinainte realizat. În cele ce urmează, voi prezenta definițiile date acestui concept, făcând referire la diferitele domenii ale vieții personale și sociale, apoi voi discuta trăsăturile schimbării planificate. Schimbarea este prezentă în însăși esența dezvoltării sociale. După cum tot mai mult se recunoaște, în societatea contemporană este din ce în ce mai frecventă concepția că viața personală, organizațională și socială trebuie transformată în mod rațional, prin efort persistent, planificare și luare de decizii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
profesionale și maritale care se vor concretiza în căsnicii și cariere mai stabile. Mai recent, orientările biografice au fost studiate și dintr-o perspectivă sociologică, abordare ce le leagă de constrângerile ocupaționale și sociale (Shanahan, 2000). În dezvoltarea organizațională, schimbarea planificată trebuie privită ca un efort disciplinat de a produce decizii și acțiuni fundamentale care să ghideze ceea ce face organizația, printr-o continuă reevaluare a obiectivelor (vezi planificare strategică). Mai concret, schimbarea organizațională este un răspuns la provocările externe, ea necesitând
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cuprinde determinarea priorităților (vezi priorități), fixarea scopurilor și obiectivelor (vezi obiective) și selectarea, printr-o cântărire sistematică a alternativelor, de politici, programe sau proceduri pentru a le atinge. Dacă pe parcursul secolului XX devine tot mai pregnantă nevoia de schimbare socială planificată, spre sfârșitul perioadei ea trece tot mai mult în sarcina comunităților, pe măsura descentralizării (vezi descentralizare). Avem acum mai multe tipuri de planificare: de la efortul coordonat la scară națională, caracterizat de abordarea de sus în jos, până la abordările de jos
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
intervenției statului, condus de partid, în toate domeniile vieții, inclusiv în cel personal, proces care a avut ca efect abolirea celor mai multe libertăți individuale. Pe de altă parte, sistemul economic a fost reconstruit pe bazele unei planificări radicale. A apărut economia planificată sau de comandă, în care decizia în legătură cu producția, alocarea prețurilor și distribuirea bunurilor era coordonată de la nivel central. Eșecul acestui tip de planificare în regimurile comuniste a început să se întrevadă încă din anii ’60 și a fost unul dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ambițioase de schimbări sociale de amploare, organizate de stat și ghidate de sisteme de indicatori sociali cu relevanță națională (Wong, 2006). În schimb, s-a pus un accent tot mai mare pe aspectele pragmatice și legate de politici sectoriale. Abordarea planificată a dezvoltării a revenit tot mai mult nivelului descentralizat al organizațiilor publice (vezi planificare strategică), ca și al administrației locale și regionale. Un mare avânt l-a luat planificarea urbană sau regională, definită ca distribuirea spațială a funcțiilor urbane, suburbane
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unice de indicatori sociali, valabili la mai multe nivele, menite a informa și monitoriza dezvoltarea. Pe de altă parte, organizațiile internaționale de dezvoltare, precum BM, FMI și ONU, exercită o presiune constantă asupra statelor, îndrumându-le să abordeze în mod planificat schimbarea economică și socială, bazată pe un sistem de obiective și priorități monitorizabile cu ajutorul indicatorilor. Indiferent de agenții planificării sociale (organizații locale, regionale, internaționale), pot fi identificate câteva trăsături ale schimbării sociale planificate: Existența unor valori și ideologii în legătură cu starea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]