1,260 matches
-
confecționate din textile (cu exceptia îmbrăcămintei și lenjeriei de corp) Această clasă include: - fabricarea de articole confecționate din orice material textil, inclusiv din materiale tricotate sau croșetate: . paturi, inclusiv cuverturi; . lenjerie de pat, de masă sau de bucătărie; . cuverturi, plăpumi matlasate, plăpumi de puf perne, saci de dormit etc.; - fabricarea articolelor pentru decorarea locuințelor: . perdele, draperii, jaluzele, cuverturi de pat, huse de mobila sau de mașină etc.; . prelate, corturi, articole pentru camping, pânze pentru ambarcațiuni, parasolare, huse de automobil etc.; . steaguri, drapele
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
și somiere Această clasă include: - fabricarea de suporturi pentru saltele; - fabricarea de saltele: . saltele cu arcuri, saltele umplute cu orice tip de material; . saltele din cauciuc poros neacoperite sau saltele din material plastic, neacoperite. Această clasă exclude: - fabricarea de perne, plăpumi cu puf și cuverturi, vezi 17.40; - fabricarea de saltele pneumatice, vezi 25.13 362 Fabricarea bijuteriilor și articolelor similare 3621 Baterea monedelor și medaliilor Această clasă include: - fabricarea de monede, inclusiv cele utilizate ca masa monetară, din metale prețioase
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
2. Pat cu saltea - x x 2.3. Masă și scaune x x x 2.4. Dulap sau spațiu amenajat pentru haine și lenjerie în folosință exclusivă a turiștilor x x x 2.5. Oglindă x x x 2.6. Plapuma sau pled x x x 2.7. Cearșaf pentru pat și cearșaf plic pentru pled, pătură sau plapuma x x x 2.8. Perne mari x x x 2.9. Fete de pernă x x x 2.10.Prosoape de
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
spațiu amenajat pentru haine și lenjerie în folosință exclusivă a turiștilor x x x 2.5. Oglindă x x x 2.6. Plapuma sau pled x x x 2.7. Cearșaf pentru pat și cearșaf plic pentru pled, pătură sau plapuma x x x 2.8. Perne mari x x x 2.9. Fete de pernă x x x 2.10.Prosoape de față și de baie x x - 2.11.Perdele x x x 2.12.Covoare sau mocheta x
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese atunci când acesta dă în pârg; Balaur Ioan, fierar și potcovar; Radu Ioan folosește fier brut sau laminat pentru potcovărie și unelte agricole. Având în vedere
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
veni o picătură de apă din cer pe pământul însetat, sau la vremea când cineva îi va uda rădăcina care stă să moară și o va lua în casă, fără ca iarna să o prindă afară.... Pământul este acoperit cu o plapumă de frunze de toate culorile. Și el este trist. Oare de ce ? Că a venit toamna ? Nu, niciunul nu este supărat. Sunt doar obosite de atâta muncă de o vară. În sfârșit, toamna a venit cu o frânghie aurie și le
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se așterne întunericul, liniștea este deplină, tăcere de mormânt. Lucian Ambăruș BINE AI VENIT, PRIMĂVARĂ ! A sosit primăvara. Păsărelele au venit. Soarele își face loc printre norii cenușii, trimițând câteva raze spre întinderile albe. O rază de soare a topit plapuma de nea. Dinspre câmpie, aburi ușori se ridică, ducând spre cer unda vie a pământului reavăn. Ghioceii, victorioși în războiul cu neaua, își scutură cerniți clopoțeii de argint. Prin vii, mai găsești câte o viorea care de-abia își deschide
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ca o petală de trandafir, soarele apune. Primăvara e aici și îi simt răsuflarea caldă în fereastră. Bine ai venit, primăvară ! Alexandru Purice BASMUL TOAMNEI După o vacanță lungă, de neuitat, a venit în sfârșit toamna. S-a așezat încet plapuma caldă de frunze. Miroase a pământ reavăn după ploile din ultima vreme. Izvoarele încă mai suspină, dar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbrele prelungi se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
am văzut pentru prima dată (spun prima dată , conștient) o steluță. Steluțe de zăpadă albe, spumoase, dansau în lumina unui bec din fața casei. Aveam vreo doi ani și jumătate și nu mai văzusem niciodată zăpadă. Cerul cernea încet-încet ca o plapumă de mătase în fața ferestrei, iar eu, o ștrengăriță , desenam pe sticla ușor aburită a ferestrei. Când nu mai aveam loc să desenez, am început să privesc afară și atunci am văzut cu uimire mii și mii de steluțe aproape perfecte
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
vacanțe fără însoțitori-protectori. Să-și stabilească traseul profesional mai degrabă în funcție de vocația și dorințele personale decât de distanța față de grădinița copilului, timp pentru menaj și, mai ales, de acceptarea de către parteneri și șefi a suprafeței până unde li se întinde plapuma dreptului la aspirații personale. Ele n-au încetat să țină cont de aceste variabile de dependență personală, dar nu mai acceptă asimetria de gen în privința limitelor spre care aspiră. Ne-a lipsit tradiția autonomiei și libertății, deci nu avem „istorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ele sunt astăzi perfect funcționale după standardul democratic și că sunt apreciate ca parteneri credibili și profesioniști de cei ce au, cu siguranță, toate informațiile necesare unei astfel de judecăți. Atunci, care ar fi baiul? Ridicând impudic un colț al plapumei, Traian Băsescu ne sugerează, cred eu, că foști ofițeri, deși dezactivați între timp, se folosesc de platoșa pe care le-o oferă legea conspirării precum și de rețelele economice subterane și, având acces la informații clasificate, devin cei mai importanți jucători
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și să visezi sub cerul liber; cât despre baldachinul maxi-size, acesta subîntinde, -n lung și-n lat, un pat de aria unui palat cu latura de circa 33 de m. pe care, dragi cumetri, se așterne un maldăr de saltele, plăpumi, perne“. DANS: „Se înțelege de la sine că o prințesă se cuvine să știe bine, de la cea mai fragedă etate, arta dansului, - pe care-a practicat-o cu gingășie și cu grație, -n societate. E cea mai jalnică dizgrație pentru prințese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
e foarte bolnavă. Am luat un buchet frumos de flori și am plecat cu mama să o salut pe tanti Ghența: stătea în pat, s-a scuzat că nu se poate ridica. Eu i-am pus buchetul de flori pe plapumă, la picioare, pentru că nu le putea ține în mână; și atunci mi-a spus că se duce, simte că nu mai are mult. Am rugato să mai rămână, dar cu vocea ei blândă dintotdeauna mia spus că s-a terminat
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
cap umflat pe-o parte, Pistruiat, cu plete-n vânt, Pe potecă, de departe, Vine ,,p’’, la noi, cu-avânt. Papagalul îl primește; Îl putem găsi și-n prune; Petru, când se odihnește, Chiar pe pernă, -n pat îl pune. Plapuma, pisica popii, La-nceput îl au și pace! Tu pe planșă poți să-l copii, Să-l pictezi frumos, de-ți place! În piper, în timp el vine, În pantof, papuc, perete, În panerele ce-s pline, Pâine, pescăruș și
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
cruntă, dăruite miștocar, subtil, deșănțat, crinamitard, într-o ortografie fantezistă, buclucașă, dezlănțuită-n invențiuni zgubilitice, de nestăpânit copil bătrân, flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor zimțate, răzlețite-n plăpumi și ponoare, râvnitor să râdă strașnic, bubuitor, demiurgic, din foale, din încăperile inimii, din sângele ficatului și-al splinei, din rinichii pișorcoși, din mațul minților nălucindu-i genial pampuște duioase, crudele, virginale... pe urmele voioase, bine întipărite în memorie, ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
așteptam impactul nasol, clipocitul critic, secunda când loco... etc. (chestia aia găsită într-un almanah pentru stuparii profesioniști)... fiindcă eu veneam din urmă... și dânsa mă ocolea cu respect, cu delicatețe, mda... cu grijă... când... atingea cearceaful cam murdar al plapumei... și eu, haț!, opream scamatoria!!! Priveam ușa. Dăinuia acolo, cum am tot spus, întruna am repetat, loco... nu se clintise, fusese o părere, o halucinație a ochilor mei dedați ochelarilor cu dioptrii grele, bombate... se odihnea pe tăblia de placaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
lâna pentru flanele, ciorapi, mănuși sau chiar sumanul (postav gros țesut numai din fire de lână de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare și chiar la cusutul carpetelor. A predominat rasa țurcană de culoare neagră, albă sau brumărie, rasă mixtă, bună de lapte și pentru pielcele de miel. în timpul colectivizării au fost aduse la noi și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rar din piele de vită. Ca să țină mai mult, opincile erau tratate cu piatră vânătă. Pe cap purtau căciulă de miel care de multe ori era purtată și vara. Peste corp purta cojoc care de cele mai multe ori servea și ca plapumă pentru 5-6 copii pe care îi avea. Vara toți umblau desculți. Costumul național de sărbătoare nu-l posedau decât cei cu putere economică mai ridicată. Cămașa de in sau din combinații tort și in sau tort și bumbac avea motive
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de zestre pentru toate fetele pe care le avea de măritat. Materiile prime din care se confecționa îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vară era cald că într-un cuptor, iar iarnă frig că într-un beci. Baraca era împărțită în 24 încăperi extrem de mici, iar în fiecare dintre ele se găseau 4 - 5 paturi de scânduri. O saltea de paie și două plăpumi murdare constituiau tot așternutul. Nu există nicio rufărie”. O altă relatare provine de la Fiume (Rieka), unde la șantierele navale și în alte întreprinderi domnea dezordinea și haosul. În majoritatea cazurilor, conducătorii nu posedă suficiente cunoștințe tehnice, întrucat criteriul după care
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Doar în partea de sus. La fizionomie. Pieptul și brațele se încadrează și ele în parametri normali. De la talie în jos imaginea se schimbă dramatic. Omul are niște pantaloni imenși, în care pare să-și fi băgat cu forța câteva plăpumi și perne. Problema e că-mi dau seama că nu are nici plăpumi și nici perne în pantaloni. Încerc să mă uit în altă parte. Apare chelnerul și-mi pune în față o farfurie plină cu creveți. Îi mulțumesc, apuc
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ele în parametri normali. De la talie în jos imaginea se schimbă dramatic. Omul are niște pantaloni imenși, în care pare să-și fi băgat cu forța câteva plăpumi și perne. Problema e că-mi dau seama că nu are nici plăpumi și nici perne în pantaloni. Încerc să mă uit în altă parte. Apare chelnerul și-mi pune în față o farfurie plină cu creveți. Îi mulțumesc, apuc furculița, apuc cuțitul, le schimb dintr-o mână-ntr-alta. În spatele meu, bebeloiul
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
când ne-a prins o ploaie în câmp. Un picior mă durea, părea amorțit. Simțeam o înțepătură mai sus de genunchi. Somnul îmi dispăruse brusc, mă uitam dezamăgit la cerul cenușiu și copacii triști de afară. M-am pipăit pe sub plapumă și am constatat cu stupoare că aveam o mică crescătură pe coapsa piciorului stâng. M-am speriat ca și atunci când am înghițit un os de pește, pentru că mama mi-a spus că poți să mori din asta. Mă vedeam mort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]