2,542 matches
-
ie, ?i precedat de un portic strict doric hexastil. Apoi, Teatrul de Stat sau Schaus-pielhaus (1818-1821), despre care Schinkel spunea c? �imit? formele arhitecturii grece?ți ?i metodele acesteia de construc?ie at�ț c�ț permitea complexitatea proiectu-lui� (vezi pliantul, foto 18). Se recunoa?te aici spiritul neoclasic �mpins c?tre elaborarea unei arhitecturi edilitare care conjug? referin?ele culturii antice universalizate � �n cazul acesta, ordinul ionic � cu o volumetrie exterioar? abstract? dictat? de program, dar �mbog??it? �n interior
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
G. Semper concepe pentru cea de-a doua oper? din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic. Cu Opera din Paris (1860-1874), eclectismul are capodoperă să (vezi pliantul, foto 20). C. Garnier (1825-1898) amplific? progresiv efectele stilistice ?i plastice din partea din spate a monumentului p�n? la fă?ada de la intrare, unde �mprumuturile din secolul al XVI-lea italian ?i din secolul al XVII-lea francez ordoneaz? o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1850-1851), destinat s? ad?-posteasc? prima Expozi?ie universal?, este conceput de J. Paxton (1801-1865) că un sistem modular bazat pe un num?r restr�ns de componente industrializate � coloane din font?, grinzi cu z?brele, panouri din sticl? (vezi pliantul, foto 19). Acest edificiu, gigantic ?i total transparent, are o expresivitate inedit?. Ceea ce va confirma, la Expo-zi?ia universal? de la Paris, �n 1889, Galeria Mă?inilor, lung? de 420 m, acoperit? de grinzi f?r? coard?, de 115 m că
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Est (1847-1852) este datorat? arhitectului F. A. Duquesney ?i inginerului P. Cabanel de Sermet. Dac? imensă hal? a g?rîi Saint-Pancras (Londra, 1863-1865) de Barlon ?i Ordish este totalmente mascat? de o construc?ie neogotic? de G. G. Scott (1868-1874; vezi pliantul, foto 22), dimpo-triv?, la triplă hal? a g?rîi de la Frankfurt pe Main (1881-1888) domin? fă?ada desenat? de H. Eggert. C�ț despre I. Hittorff, arhitect al G?rîi de Nord (Paris, 1861-1866), el g?se?te un frumos
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Paris, 1843-1850), ?i Bibliotecă Na?ional? (Paris, 1857-1867), a c?rei spa?ioas? sal? de lectur?, cu iluminare zenital?, comunic? vizual cu depozitele al?turate echipate cu pardosele metalice, cu interspa?îi pentru difuzarea luminii diurne la toate nivelurile (vezi pliantul, foto 21). O astfel de armonie �ntre cultur? clasic? ?i realit??i contemporane clar afirmate este ceea ce sus?ine �n Trăit� d�architecture (1850-1858) L. Reynaud (1803-1880), cu girul Academiei, c?ci el respinge de asemenea orice referin?? la goticul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
activ (casele Huot de E. Andr�, 1902), dar Parisul, unde negustorul de art? S. Bing este un propagandist eficace al stilului Art nouveau, este dominat de personalitatea puternic? a lui H. Guimard (1867-1942). Autor a numeroase construc?îi private (vezi pliantul, foto 23), el este cunoscut mai ales pentru într?rile sale de la metroul parizian, ?i ast?zi la fel de originale ?i eficace. Dar opera să emblematic? este Castel B�ranger (Paris, 1894-1898), un imobil de leg?tur?, redesenat dup? o vizitare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
40, �n Europa, se degaj? un ansamblu stilistic puternic marcat � calificat, de altfel, drept �internațional style� de americanii H. R. Hitchcock ?i Ph. Johnson, �n 1932 � dar de asemenea larg diversificat. Dac? noile cl?dîrî ale Bauhaus-ului (Dessau, 1925-1926; vezi pliantul, foto 25), oper? a lui Gropius, �?i extrag estetică din extremă tensiune �ntre?inut? de afirmarea riguroas? a func?iilor ?i a arhitectonicii, proiectul de turn pentru Inter-na?ionala a III-a (Moscova, 1920) de V. Tatlin (1885-1953) st? m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
400 de metri, pentru energia, tragismul ?i spe-ran?a pe care o st�rnesc la vremea aceea revolu?ia bol?e-vic? ?i inspir? constructivismul sovietic, care neag? artă pentru art?. Continuitatea spa?ial? obstinat?, comun? casei Schroder (Utrecht, 1924; vezi pliantul, foto 26) de G. Rietveld (1888-1964) ?i pavilionului german pentru Expozi?ia internă?ional? de la Barcelona (1929) de L. Mies van der Rohe (1886-1969) fac cu at�ț mai clare diferen?ele de viziuni de construc?ie ?i de sensibilitate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ln, 1914) de B. Taut. H. Scharoum ?i fra?îi Luckhard particip? de asemenea la aceast? utopie expresionist?. �n acela?i timp, E. Mendelsohn (1887-1953) dezvolt? un limbaj de o plastic? sculptural? foarte fluid? �n turnul Einstein (Potsdam, 1920-1921; vezi pliantul, foto 24), veritabil manifest al expresionismului care, dup? acest arhitect, �este transformarea realit??îi, c?ci el sper? s? g?seasc? dincolo de ea o semnifică?ie care aduce libertatea, fericirea ?i pacea�. 4. Habitatul social din perioada interbelic? �n marile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
30 � de a armoniza func?ionalismul aflat �n serviciul proiectului cu contextul natural ?i uman. Acest demers �?i extrage �ntreaga originalitate ?i complexitate dintr-o comand?, modest? la �nceput: centrul civic al oră?ului finlandez S�yn�tsalo (1949-1952; vezi pliantul foto 28). Corpurile de cl?dîre din c?r?mid? �nconjoar? cu volumetria lor contrastat? un patio plantat la nivelul primului etaj. Pe strad?, buticuri ?i o clinic? completeaz? rolul administrativ al prim?riei cu func?îi sociale ?i conviviale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Aceast? concep?ie �contextualist?� a arhitecturii evoc? anumite principii ale arhitecturii organice, practicat? de americanul F. L. Wright. Rară capacitate de a sublima spiritul unui loc �n for-mele modernit??îi str?luce?te �n capelă Notre-Dame-du-Haut, la Ronchamp (1950-1955; vezi pliantul, foto 27), conceput? de Le Corbusier �ntr-o arhitectur? calificat? de el drept �acustic? . �ntr-adev?r, aceast? cl?dîre atipic? de mare expresivitate pare s? culeag? ?i s? reflecte, �n formele sale alternativ convexe ?i concave, at�ț �n interior, c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sf�r?ițul anilor �50 o dat? cu relansarea economic?, deci a comenzilor ambi?ioase. Arhitectul Nervi produce atunci operele sale cele mai des?v�r?ițe: hala de expozi?ie, Torino, 1948-1949, micul palat al sporturilor, Romă, 1960 (vezi pliantul, foto 29). �ntre 1957 ?i 1959, inginerul N. Esquillan (1902-1989) permite construirea uneia dintre cele mai �ndr?zne?e bol?i �n form? de membran? de beton precomprimat, palatul CNIT-ului, la Paris � La D�fense (R. Camelor, B. Zehrfuss
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la Rogers, par s? antreneze pe furi? acest demers esen?ialmente ra?ionalist c?tre un manierism tehnologist. O deriv? stilistic? pe care Foster ?i Rogers ?tiu s? o evite atunci c�nd primul deseneaz? Centrul Renault (Swindon, 1983, vezi pliantul, foto 30) sau aeroportul de la Sansted (1985-1991) ?i c�nd cel de-al doilea d? planurile uzinei Imnos (Newport, Marea Britanie, 1992). Cercet?rile pe care germanul F. Otto (1925) le face pe ansamblurile portante u?oare ?i pe structurile naturale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fără droguri”, la Școala „Varlaam Mitropolitul”, unde a avut loc și evaluarea parțială a proiectului, expoziția „Buletin de identitate pentru o lume fără droguri” la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” Copou, realizarea unor postere de informare afișate în instituțiile partenere, pliante informative despre data și locul desfășurării activităților din proiect, realizarea unui spot publicitar difuzat la Radio Trinitas Iași, apariția în presa locală și națională, pe posturile de radio și televiziune locale și naționale cu informații referitoare la proiectul nostru. BUGET
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
împreună” - secțiunea “Prevenirea consumului de substanțe etnobotanice”, coordonată de Asociația Salvați Copiii și care s-a desfășurat la Casa Corpului Didactic; -înscrierea proiectului la simpozionul “Anul European al voluntariatului”, -înscrierea la concursul “Mesajul meu antidrog”, la mai multe secțiuni: film, pliante, postere, eseuri etc.; -work shopul cu tema “Tineri cu vise frumoase, fără droguri”, desfășurat la școala “Varlaam Mitropolitul”, unde au fost prezentate și montaje, PPT-uri, postere etc. b. Poveste de succes în cadrul proiectului Povestea mea poate oricând să fie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
am participat la marș. Nu mă ocoliți, oricând aveți nevoie, vă stau la dispoziție cu materiale, sugestii, sfaturi!” Dr. Tudor Ciuhodaru, șef serviciu urgență la Spitalul Clinic de Urgențe „Sfântul Ioan” Iași „Mi-a plăcut prezentarea, materialele folosite, ideea proiectului, pliantele. Am învățat într-o oră mai mult decât din alte sfaturi și materiale folosite la ore. Mi-a plăcut totul: fetele care au prezentat și acadelele și poveștile prezentate și care erau reale. Pentru că locuiesc în mediul rural și stau
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
Vaslui, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Vaslui, Consiliile Raionale Hâncești și Leova, adresat către aproximativ 35.000 de turiști, prin crearea unui sistem de semnalizare turistică, constituirea unui centru de informare turistică la Vaslui, ghiduri turistice, afișe, pliante, bannere electronice, suport multimedia, desfășurat în 2008 - 2009. * Constituirea Centrului Economic Transfrontalier, cu centrul la Iași, între 2006-2008, în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui și primăria orașului Sângera din Municipiul Chișinău, pentru dezvoltarea oportunităților de investire
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
diminuarea/ prevenirea violenței în școală; - elaborarea unui set de recomandări destinat cadrelor didactice și părinților cu scopul de ameliorare a fenomenului violenței. Din activitățile desfășurate menționăm: - organizarea unor mese rotunde cu reprezentanți ai poliției, jandarmilor; - activități sportive; - concurs de postere, pliante, fotografii; - prezentari PowerPoint pe tema antiviolenței, punctând în acest fel și data de 5 mai Ziua Internațională Impotriva Violenței Asupra Copilului. Din faptul că în proiect s-au implicat un număr mare de elevi, cadre didactice, părinți, participând cu entuziasm
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica-Doiniţa COCALEA, Mădălina VIȘINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93170]
-
-a din Grupul Școlar “Anghel Saligny” Iași - Părinții copiilor; - Comunitatea locală 2.DURATA: aprilie - mai - 2010 III. RESURSE UMANE - Cadre didactice Grupul Școlar “Anghel Saligny” Iași - Aistent social din cadrul Centrului de zi “Sfântul Nicolae” IV. RESURSE MATERIALE - material didactic: planșe, pliante, coli albe. VI. RESURSE INFORMATIONALE - Parteneriatele incheiate cu partenerii proiectului;Chestionare aplicate participanților;Pliante, broșuri, cărți care au legătură cu subiectele abordate in proiect; VIII. SCOP Formarea unei atitudini pozitive și responsabile față de propria sănătate și a celor din jur
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mihaela GORGAN, Lăcrămioara POPA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93172]
-
mai - 2010 III. RESURSE UMANE - Cadre didactice Grupul Școlar “Anghel Saligny” Iași - Aistent social din cadrul Centrului de zi “Sfântul Nicolae” IV. RESURSE MATERIALE - material didactic: planșe, pliante, coli albe. VI. RESURSE INFORMATIONALE - Parteneriatele incheiate cu partenerii proiectului;Chestionare aplicate participanților;Pliante, broșuri, cărți care au legătură cu subiectele abordate in proiect; VIII. SCOP Formarea unei atitudini pozitive și responsabile față de propria sănătate și a celor din jur, a unui stil de viață sănătos prin derularea unor activități referitoare la clarificarea valorilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mihaela GORGAN, Lăcrămioara POPA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93172]
-
vor fi însoțite de anumite ilustrații și tablouri caracteristice. Deosebit de sugestive sunt tablourile apărute în ultimul timp care reprezintă aspecte din țara noastră: Valea Prahovei, Valea Ialomiței la Cheile Tarcăului, priveliști din Piatra Craiului, Munții Făgăraș sau o serie de pliante cum ar fi: Lacuri de munte, Peșteri din țara noastră, Țărmul mării, etc. În afară de tablouri pot fi folosite ilustrații sub formă de cărți poștale, decupaje din ziare, ilustrații din manual sau din alte cărți, fotografii și ilustrații prezentate la aparatul
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
munții săi. Dacă nu i-ați văzut decât câmpia, nu mai puteți spune: <Am văzut România>". Acest fragment pune în evidență frumusețea Carpaților din România și faima lor peste hotare. Predarea acestui capitol poate fi însoțită de vederi, diafilme, albume, pliante care redau frumusețea munților românești. Alt fragment pune în evidență măreția Ceahlăului. „Ceahlăul era domnul din veac. Către el se întorceau cei mai mulți, către el suspinau acei care se depărtaseră de obârșie, colonizând câmpiile și întinzând aria neamului." sau „Pe stânga
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de informare Europa din municipiul Câmpulung Moldovenesc să includă Poteca tematică - „Regenerarea pe arbori” din Codrul Secular Giumalău printre punctele de atracție turistică din zonă și să pună la dispoziție detalii privind traseul și importanța științifică a acesteia prin intermediul unor pliante. Proiectul va fi promovat prin activitatea de cercetare a unei echipe de elevi de la Colegiul Silvic Bucovina, care va participa la: - Simpozionul Internațional „Creativitate și modernitate în Școala românească” organizat de Grupul Școlar „Anghel Saligny” Iași în colaborare cu Universitatea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
acestui cartier. Cum sunt multe blocuri de beton și sticlă ale Îmbogățiților tranziției, care strică imaginea unui București ce se mai dorește Încă a fi perceput ca Micul Paris. Oare cum ar arăta un asemenea bloc În Cartierul Latin? Din pliantul muzeului și de pe internet aflu mai multe despre acest original colecționar. Krikor Zambaccian (1889-1962) a fost unul dintre cei mai mari colecționari de artă din România și un adevărat Mecena al timpului său. tatăl său era originar din Cezareea Capadociei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Baie de mulțime? Oare cine e președinte? După palat, vizităm, alături, Muzeul trăsurilor, niște corăbii imense, grele, butucănoase, bogat decorate, cred că nici cu șase cai nu le urneau. Mai mult de 50, din diferite epoci, facem câteva poze, cumpărăm pliante la ieșire. Fata care vinde vederi și pliante, tânără, Îi spune Rodicăi că e foarte elegantă. Era cum e ea În mod obișnuit, pe stradă la Iași. Reconfortant. Pe o bancă, la palat, un cuplu vorbește românește. Oameni sărmani, lucrând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]