2,366 matches
-
Început să fie utilizat mai frecvent În discursurile publice din mai multe țări occidentale. Acest fapt are două explicații. Pe de o parte, este strâns legat de paradigma „multiculturalismului”, care repune În discuție modelul de integrare prin asimilare și valorizează pluralismul identitar. Minoritățile etnice (formate prin reunirea unor imigranți care converg spre același spațiu) și naționale (comunități istorice și teritoriale existente pe un teritoriu dinainte de Înființarea statului-națiune sau care nu au contribuit la construcția acestuia) au căpătat, În acest context, noi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin urmare, un rol mai important În conținutul principiilor dreptății. Acesta este sensul cercetării Întreprinse, de circa zece ani Încoace, de Will Kymlicka. Acesta se străduiește să țină seama, dintr-o perspectivă ce se reclamă totuși de la liberalism, de exigențele pluralismului cultural, considerând că este vorba aici despre o miză democratică majoră (Kymlicka, 1995). Pentru filosoful canadian, principiile liberalismului presupun recunoașterea drepturilor colective ale anumitor culturi minoritare. Orice individ are dreptul la o apartenență comunitară, care constituie un „bun social de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la mémoire, Paris, Gallimard. VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Gallimard. VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu trebuie să le mai identificăm drept „rasiste” și pe care etnologul le consideră „legitime” țin de ceea ce obișnuim să numim etnocentrism sau xenofobie, fenomene care implică forme de intoleranță față de moduri de viață diferite sau străine. Or, În axiologia pluralismului cultural radical, apărat de Lévi-Strauss, norma necondiționată este aceea de a acționa În vederea conservării diversității culturale, chiar cu prețul unei anumite intoleranțe de grup. Poziție pe care aș numi-o diferențialistă. Rezultă că intoleranța implicată de etnocentrism posedă, conform antropologului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui electorat politic pornind de la propria etnie; 5) un tribalism de apărare sau de eliberare: mișcarea mau-mau din Kenya era kikuyu, Însă modernistă și nedirijată Împotriva altor etnii; mișcările pantribale ale indienilor din America de Nord urmăresc o democrație participativă sau un pluralism cultural autogestionat. În Africa modernă, politicile de integrare s-au tradus prin ofensive violente ale guvernanților Împotriva puterilor tradiționale (Peul În Guineea lui Sékou Touré, „feudali” În Beninul lui Mathieu Kérékou, șefi mossi În Burkina Fasso pe vremea lui Thomas
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
franceze să supraviețuiască asaltului american. În lumea întreagă, 80-90% din filmele care rulează sunt americane. Cu excepția Franței, unde sunt doar 40%. Diferența este enormă și asta înseamnă producție autohtonă. Problema în interiorul producției franceze de filme este găsirea echilibrului între necesitatea pluralismului și nevoia de a ameliora condițiile de producție pe de o parte, și dezvoltarea producției cinematografice ca laborator de creație, cu lansare de actori și regizori noi, pe de altă parte. Acest sistem francez este infailibil? Mulți spun că prețul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
să funcționeze în conformitate cu regulile proprii. Societatea începe să funcționeze "fără Dumnezeu", "ca și cum Dumnezeu nu ar există" (Schlegel, 2005, pag. 42) Un alt factor considerat ca având un rol important în procesul de secularizare îl reprezintă dezvoltarea diversității culturale și a pluralismului religios (Berger, 1969; Bruce, 1999). Conform lui Bruce "atunci când oracolul vorbea cu o singură voce, era probabil să crezi că aceea era vocea lui Dumnezeu. Atunci când oracolul vorbește pe 20 de voci diferite, suntem tentați să ne uităm în spatele ecranului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și valori, ajutându-i să-și depășească anxietatea. În schimb persoanele care trăiesc într-o societate caracterizată de o bunăstare materială relativ crescută, în care nevoile materiale imediat sunt satisfăcute, cum este cazul societăților industriale avansate, sunt mai deschiși spre pluralism și acceptă mai ușor puncte de vedere diferite, fiind mai supuși influențelor secularizării. Studiile realizate de Inglehart și Norris (2004) indică faptul că populația țărilor puternic industrializate a fost tot mai mult afectată de secularizare în ultimii 50 de ani
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
este de luat în considerare ipoteza asocierii dintre gradul de revitalizare religioasă a unei țări și diversitatea religioasă. Astfel, este posibil ca revitalizare religioasă să fie efectul deschiderii pieței bunurilor religioase fără ca nivelul absolut de religiozitate să fie influențat de pluralism. Însă, așa cum arătam în capitolul introductiv există și alți factori care determină variații în nivelul de religiozitate al statelor foste comuniste. Pollack (2001) include aici, pe lângă modernizare, represiunea politică, denominația dominantă și apropierea de ideile naționale. Astfel, în țările în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religios o deține în total populație. Atunci când piața se află în situație de monopol valoarea indicelui tinde spre 1000, în timp ce atunci când piața este împărțită între mai multe denominații valoarea indicelui scade. Valori reduse ale indicelui arată existența unei situații de pluralism, în timp ce valorile crescute indică existența monopolului. În analiza făcută în acest capitol valoarea inițiată a indicelui a fost împărțită la 100 pentru a facilita interpretarea rezultatelor. Un ultim indicator se referă la schimbarea petrecută în societățile post-comuniste după 1990, schimbare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ofertei, cu cât diversitatea este mai scăzută, cu atât credința este mai răspândită în rândul populației. Această relație puternică și înalt semnificativă se găsește în toate cele trei modele de regresie din Tabel 3.1. Astfel, datele empirice arată că pluralismul religios este cel care se asociază cu secularizarea și nu generează religiozitate, fapt susținut de către Berger (1969) și Bruce (1999). Conform autorilor citați pluralismul facilitează contactul cu alte religii și pune sub semnul întrebării atotputernicia unei singure ființe supranaturale, fapt
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în toate cele trei modele de regresie din Tabel 3.1. Astfel, datele empirice arată că pluralismul religios este cel care se asociază cu secularizarea și nu generează religiozitate, fapt susținut de către Berger (1969) și Bruce (1999). Conform autorilor citați pluralismul facilitează contactul cu alte religii și pune sub semnul întrebării atotputernicia unei singure ființe supranaturale, fapt care erodează sentimentele religioase. Tabel 3.1 Regresie lineară, variabila dependentă: religiozitate în Europa 2000 Modelul 1 Modelul 2 Modelul 3 B β B
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
rezultatele celor trei regresii se poate face o scurtă discuție cu privire la cauzele care determină existența unui nivel de religiozitate atât de crescut în România. Am văzut că nivelul de religiozitate al unei populații este rezultatul unei combinații între grad de pluralism religios și stocul de capital educațional acumulat. Luând în considerare cazul României, modelul respectiv se potrivește destul de bine cu situația existentă. Graficele prezentate în Figura 3.4 și Figura 3.5 ilustrează mai sugestiv ceea ce au relevat rezultatele regresiei. Gradul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
restricțiilor impuse de către regimul comunist practicii religioase sau creșterii ofertei pe piața bunurilor religioase, cum s-ar putea crede la prima vedere. Pentru țările europene gradul de religiozitate este rezultatul combinației a doi factori: nivelul de dezvoltare umană și absența pluralismului religios. Ceea ce contează nu este atât nivelul de dezvoltare economică, ci stocul educațional al populației. Cu cât populația unei țări este mai educată, cu atât credința religioasă este mai scăzut. Educația face ca lumea înconjurătoare să fie mai predictibilă, mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
altor orientări valorice. Pe de altă parte, așa cum indică rezultatele analizelor din capitolele anterioare, nivelul religiozității în România este unul destul de ridicat. România se numără printre țările cele mai religioase din Centrul și Estul Europei alături de Polonia. Motivele sunt multiple: pluralism religios scăzut, dezvoltare socială mai redusă comparativ cu alte membre ale lagărului comunist, asocierea dintre religia ortodoxă și identitatea națională sau statutul aparte al Bisericii ortodoxe în perioada comunistă. Dincolo de aceste argumente un fapt rămâne incontestabil: religia este încă importantă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe seama neimplicării acestei instituții în transformările sociale și economice care au avut loc în perioada de tranziție. Sper deosebire de instituțiile politice sau economice direct implicate în trecerea de la plan la piață, de la centralism la descentralizare, de la partidul unic la pluralism politic, biserica nu a jucat un rol vizibil în procesele de schimbare socială și economică. În multe cazuri aceste procese au implicat o serie de costuri pe care populația a trebuit să le plătească și toate acestea un prejudiciat imaginea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
p. 749 774 Clement, Olivier. 1996. "Biserica Ortodoxă", în Delumeau Jean (coord.) Religiile lumii. București: Humanitas, pag. 144 173 Confino, Michael. 2005. "Religion and power in the history of Eastern Orthodox Church" în Eliezer Ben-Rafael, Yitzhak Sternberg (coord.). Comparing Maternities. Pluralism vesrus Homogeneity. Boston, Leiden: Brill, pag. 339 364 Culianu, Ioan Petru. 1995. Mircea Eliade. București: Editura Nemira Deth Jan van, Scarbrought Elinor. 1994. "The Concept of Value". în Jan van Deth, Elinor Scarbrought (coord.) The Impact of Values. Cambridge: Oxford
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
výynamu agrárního hnutí v českých a československých dĕjinách (A propos de rôle et de l´importance du mouvement agrarien dans l´histoire tchèque et tchécoslovaque), Karolinum, Prague, 2001 7 M. Perottino, "Partis politiques, Etat de partis, système de partis et pluralisme sous la Première république tchécoslovaque, ou les vicissitudes d´un "modèle tchécoslovaque", surestimé", Document de Travail du CEFRES nr 20, 2001. 8 M. Hadjiiski, " La Fin du Forum civique et la naissance du Parti civique démocritique (ianuarie 1990-aprilie 1991)". Documents
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de zece milioane de cetățeni. 42 Este vorba de reprezentanții Uniunii Libertății. 43 Să nu uităm totuși regimul autoritar al celei de-a Doua Republici (1938-1939), Protectoratul (german) din Boemia și Moravia (statul slovac în altă parte a Cehoslovaciei) și pluralismul limitat al restaurării democrației (1945-1948). 44 Această abordare continuă în formele pe care le-ar fi luat normalizarea și noul "contract social" care rezultă de aici: bunăstarea relativă contra liniștii sociale în țările cehe, autonomie relativă contra liniștii sociale în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
after Independence, Edward Elgar, Chelentham, 1996. 3 H. Smith-Sivertsen, "Latvia", in Handbook of Political Change in Eastern Europe, 1998, p. 89. 4 J.C. Thomas, The Decline of Ideology in Western Political Parties, Sage Publications, London, 1975. 5A. Pizzorno, "Parties in Pluralism", in P. Mair (ed.), The West European Party System, Oxford University Press, New York, 1990, p. 61. 6 J.J. Linz și A. Stepan, Problems of Democratic Transition and Consolidation: Southern Europe, South America, and Post-Communist Europe, John Hopkins University Press, Baltimore
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asupra politicii în timpul perioadei de tranziție, fiind susținută de majoritatea opozanților regimului. Cu toate acestea, tranziția de la comunism la democrație pune Bisericile Europei Centrale și Orientale în fața unei situații cu totul noi. Instituțiile religioase, reprimate până acum, descoperă noi amenințări pluralismul religios, "libera piață a valorilor" și liberalismul care reduce Biserica la o sursă identitară printre altele. Biserica trebuie să găsească o nouă modalitate de a răspunde acestor provocări. În cea mai mare parte a țărilor postcomuniste, a avut loc o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
democrație. 1. Încorporarea: servitute voluntară Pentru români existența însăși a partidului politic ca formație de masă și dispozitiv de mobilizare era în bună măsură necunoscută până la venirea comunismului. Din 1875 (data instituționalizării primului partid) până în 1938 (data primei suprimări a pluralismului și instaurării partidului unic), viața partidelor s-a desfășurat în niște cadre sociale foarte restrânse, rezervate elitei centrale, notabililor locali și birocrației de stat. Constituția instituia o logică potrivit căreia regele organiza într-o manieră arbitrară partidul însărcinat cu formarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mediator între stat și societate. Partidul dominant al postcomunismului românesc, cel social-democrat, se găsește în situația strategică de a putea relua funcția de mediator dintre stat și societate exercitată odinioară de partidul unic. În acest fel, funcția de contestare inerentă pluralismului ideologic, asumată de către o parte a opiniei publice românești mai ales în perioada 1990-1996 a fost în bună parte abandonată în favoarea unei practici sociale de participare ancorate și rodate în comportamentele testate înainte de 1989. De fapt, Partidul Social Democrat se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Legitimacy", in S.P. Huntington, C.H. Moore (ed.), Authoritarian Politics in Modern Societies. The Dynamics of Established One-Party System, Basic Books, New York și Londra, 1970, p. 65. 58 Pretenție acceptată de exemplu de Vl. Tismăneanu, "Romanian Exceptionalism? Democracy, Ethnocracy, and Uncertain Pluralism in Post-Ceaușescu România", in K. Dawisha, B. Parrot (ed.), Politics, Power, and the Struggle for Democracy in South-East Europe, Cambridge University Press, Cambridge și New York, 1997, p. 414. 59 Supraviețuirea sub totalitarism a islands of separateness tolerate a fost notată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]