4,027 matches
-
cu șiruri pe mâneci și pe piept, covoare care să-i acopere toți pereții odăilor, prigitori și brâie, ștergare țesute cu motive florale și ghete cu tureac Înalt pe care le va lua tata când se va Întoarce de la dusul plutelor, poale cu altițe, suman și bondă, numaidecât trebuie să aibă până la anul. Că cine știe ....? Până atunci, pe acasă sunt bune opincile că țin mai cald și se fac aici În casă. La sașii aceia din Reghin, unde se duce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu altițe, suman și bondă, numaidecât trebuie să aibă până la anul. Că cine știe ....? Până atunci, pe acasă sunt bune opincile că țin mai cald și se fac aici În casă. La sașii aceia din Reghin, unde se duce cu plutele, tatăl tău va găsi papuci (ghete) de cei cu tureacul Înalt și piele moale ca bumbacul. Lada de zestre va trebui să fie plină cu de toate. Nici flăcăii nu erau de neglijat. Câteva cămăși cu altiță cusută sau țesută
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Social Networks, Addison-Wesley, Massachusetts Bîrsan-Pescaru, A. (2004), Parteneriat în educație, familie-școală-comunitate, Editura Aramis, București Blaikie, N. (2000), Designing Social Research. The Logic of Anticipation, Polity Press Butcher, H; Glen, A; Henderson, P; Smith, (ed.), (1993), Community and Public Policy, CO: Pluto Press Boulder Bulai, A. (2000), Focus-grupul în investigația socială, Paideia, București Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice: metode calitative și cantitative, Editura Economică, București Coleman, J. S. (1987), "Families and Schools", Educational Research, 16 (6), 32-38 Cortes, E. Jr. (1993
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Editura Științifică, 1957. Assmann, Jan, Religion and cultural memory. Ten studies, Standford, California, Standford University Press, 2006. Audi, Robert (ed.), The Cambridge Dictionary of Philosophy, Cambridge, Cambridge University Press, 1999. Augé, Marc, The War of Dreams: Studies in Ethno-Fiction, London, Pluto Press, 1999. Barthes, Roland, Imagine, Music, Text. Essays Selected and Translated by Stephen Heath, Glasgow, William Collins & Co, 1977. Barthes, Roland, Mitologii, traducere, note și prefață de Maria Carpov, Iași, Editura Institutul European, 1997. Bataille, George, Lascaux or the birth
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rock-and-roll-ului, consfințind instaurarea adolescenței, a sexualității, a libertății, a lipsei de griji și a extravaganței. Elvis pare să fi creat civilizația îndeletnicirilor plăcute și nu invers." (Ibidem, p. 73). 275 Marc Augé, The War of Dreams: Studies in Ethno-Fiction, London, Pluto Press, 1999, p. 85. 276 Ibidem, p. 108. 277 Thomas Ryba, "The Utopics of Disney World's Magic Kingdom: a Stroll Through a Realized American Eschatogoly", în Temenos, 35-36, 1999-2000, pp. 219-221. 278 Ibidem, p. 219. 279 Jeppe Sinding Jensen
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trebuie să suporte totul cu tărie de caracter (perfer et abdura, v. 7), așa cum face el, care s-a obișnuit să fie curajos de nefericit (fortiter miser, v. 4). Oricum, să știe răuvoitorul că Ovidiu nu este exilat, ci relegat: pluta sa e încă la suprafață, chiar dacă e în derivă... De aceea, poetul se alătură poporului pentru a-i ura viață lungă Cezarului și-i cântă cu toatele forțele sale laude pentru clemență și generozitate: "pentru ca zeii să țină încă închise porțile
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Pusesem câte două lansete la peștișor viu, îl aveam pregătit de acasă într-o gălețică. Eu am pus și un băț de mână de vreo cinci metri. Stăteam cocârjiți ca doi pui de bogdaproste, când Țuți mi-a zis:Nelu, pluta ta nu se mai vede. Și uite vârful bățului cum își face de cap! Am apucat bățul, care mai-mai să se ducă cu totul în apă și l-am tras în sus. După vreo cinci minute de eforturi, aveam pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
era un act imoral și chiar rasist. Cu părere de rău, președintele a cedat, iar politica fața de imigranți a fost schimbată. Urmarea a fost o creștere bruscă a numărului de haitieni care încercau să-și părăsească insula cu ajutorul unor plute pline de spărturi și al unor bărci nepotrivite pentru traficul maritim. În mod inevitabil, o parte dintre vasele supraaglomerate s-au scufundat, ceea ce a dus la moartea a sute de oameni. Așa cum dovedesc aceste cazuri, eforturile de a respecta un
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
găsit chiar în mijlocul apei o logodnică valahă gătită cu cele mai frumoase veșminte ale sale și cu un înșesit colier din monede, etalându-și zestrea pe umeri. Rudele o înconjurau; așteptau cu toții răbdători în carul lor bătut de curent o plută ce se construia pe mal. O orchestră de țigani (boemieni), tocmită pentru nuntă, le cânta lucrătorilor cântece de circumstanță. O ceată obraznică de copii de ambele sexe, tot țigani, țopăiau pe jumătate goi, fără pic de rușine, cerșind cu îndrăzneală
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
comunice cele două teritorii. Judecând importanța Prutului după celebritatea acestui nume în calitate de frontieră, ne așteptam să găsim un curs de apă însemnat; nu e deloc așa; Prutul e un râușor îngust și foarte liniștit; abia dacă duce ușoare convoaie de plute; traversarea e lină și nu necesită niciuna dintre formidabilele mașini de război a căror utilizare o credeam trebuincioasă când telegrafele îi lansau Turciei această terifiantă veste: rușii au trecut Prutul! La Sculeni, apele sale limpezi, trecând peste un nisip auriu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ce urcă de la Galați prin cele două văi inferioare. Drumul urcă apoi abrupt povârnișul dealurilor împădurite, al căror vârf marchează frontiera dintre aceste văi; coboară după aceea printr-o pantă mai lină spre Siret, pe care îl traversăm pe o plută pentru a ajunge la Roman, capitală de ținut, așezat la confluența Siretului și a Moldovei. Descoperim de departe elegantele cupole ale edificiilor religioase, dar nu pătrundem în oraș decât după ce traversăm prin vad sau pe câteva bârne prost legate cele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lumina galbenă, trei bărbați goi până la brâu, aproape negri, purtând pălării de formă conică. Stăteau nemișcați, bine înfipți pe picioarele lor ușor depărtate, cu trupul aplecat puțin înainte din pricina curentului puternic ce izbea cu apele sale nevăzute în marginea unei plute mari și rudimentare ce se ivi abia la urmă, din noapte și din ape. Când bacul se apropie mai mult, omul zări în spatele adăpostului, în partea dindărăt, doi negri înalți, purtând și ei pălării mari de pai și îmbrăcați doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
adăpostului, în partea dindărăt, doi negri înalți, purtând și ei pălării mari de pai și îmbrăcați doar cu niște pantaloni de pânză groasă. Stăteau alături, mânuind din răsputeri niște prăjini, care se afundau încet în fluviu, spre partea dindărăt a plutei, în timp ce negrii, cu aceeași mișcare încetinită, se aplecau deasupra apei, până la limita echilibrului în față, cei trei mulatri, nemișcați, tăcuți, priveau cum se apropie malul, fără să-și ridice ochii către cel care-i aștepta. Dintr-o dată, bacul se izbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
loviturii, începu să se legene. Negrii încremeniră cu mâinile înălțate, agățați de capătul prăjinilor ușor cufundate în apă, dar cu mușchii încordați, străbătuți de un freamăt neîntrerupt, ce părea că vine din apă și din apăsarea ei. Ceilalți oameni de pe plută zvârliră niște lanțuri în jurul stâlpilor debarcaderului, săriră pe el, și desfășurară un fel de punte rudimentară, al cărei plan înclinat acoperi partea din față a plutei. Omul se întoarse la mașină și se urcă în ea, în timp ce șoferul punea motorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
neîntrerupt, ce părea că vine din apă și din apăsarea ei. Ceilalți oameni de pe plută zvârliră niște lanțuri în jurul stâlpilor debarcaderului, săriră pe el, și desfășurară un fel de punte rudimentară, al cărei plan înclinat acoperi partea din față a plutei. Omul se întoarse la mașină și se urcă în ea, în timp ce șoferul punea motorul în mișcare. Mașina se cățără încet pe povârniș, se profilă o clipă pe cer, apoi se înclină către fluviu, începând să coboare. Cu frâna pusă, înainta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pusă, înainta încet, alunecând ușor pe noroi, oprindu-se, apoi pornind din nou. Străbătu debarcaderul cu zgomot mare de scânduri săltate, ajunse la capătul lui, unde mulatrii așteptau în tăcere, de o parte și de alta, și trecu încetișor pe plută. Când roțile de dinainte o atinseră, aceasta se scufundă puțin, dar săltă aproape de îndată la suprafață, primind întreaga greutate a mașinii. Șoferul duse mașina până în partea dindărăt a plutei, în fața acoperișului pătrat de care atârna lanterna. Fără să mai întârzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
tăcere, de o parte și de alta, și trecu încetișor pe plută. Când roțile de dinainte o atinseră, aceasta se scufundă puțin, dar săltă aproape de îndată la suprafață, primind întreaga greutate a mașinii. Șoferul duse mașina până în partea dindărăt a plutei, în fața acoperișului pătrat de care atârna lanterna. Fără să mai întârzie, mulatrii strânseră puntea mobilă și își făcură vânt pe bac, dezlipindu-l de malul noroios. Fluviul se arcui sub plută și o ridică la suprafața apei, pe care începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
greutate a mașinii. Șoferul duse mașina până în partea dindărăt a plutei, în fața acoperișului pătrat de care atârna lanterna. Fără să mai întârzie, mulatrii strânseră puntea mobilă și își făcură vânt pe bac, dezlipindu-l de malul noroios. Fluviul se arcui sub plută și o ridică la suprafața apei, pe care începu să alunece încet, la capătul unui drug înalt de fier, ce alerga pe cer, de-a lungul cablului. Negrii traseră prăjinile pe bac. Omul și șoferul ieșiră din mașină și rămaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
la suprafața apei, pe care începu să alunece încet, la capătul unui drug înalt de fier, ce alerga pe cer, de-a lungul cablului. Negrii traseră prăjinile pe bac. Omul și șoferul ieșiră din mașină și rămaseră neclintiți la marginea plutei privind în susul apei. Nimeni nu vorbise în timpul manevrei, și, chiar și acum, toți stăteau la locurile lor, nemișcați și tăcuți, în afară de unul dintre negri, care-și răsucea o țigară din hârtie groasă. Omul privea către locul unde fluviul se ivea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
sălbatic, ca și continentul de arbori ce se întindea dincolo de el, pe mii de kilometri. Între oceanul atât de apropiat și această mare vegetală, mâna de oameni care plutea la acel ceas pe fluviul sălbatic părea pe veci pierdută. Când pluta se izbi de un nou debarcader, ai fi putut crede că ajunsese, cu toate odgoanele rupte, la țărmul unei insule învăluite în întuneric, după zile întregi de navigație înspăimântată. Când coborâră pe pământ, se auzi, în sfârșit, și glasul oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
D'Arrast îl văzu atunci pe bucătar. Tocmai ieșea din biserică, gol până la brâu și purtând pe capul lui bărbos un uriaș bolovan pătrat, așezat de-a dreptul pe țeastă, care nu-i era apărată decât de o foaie de plută. Coborî cu pas sigur treptele bisericii, cu piatra bine potrivită în arcuitura brațelor sale scurte și vânjoase. Când ajunse în spatele raclei, procesiunea porni. Din biserică se iviră atunci muzicanții, îmbrăcați în tunici viu colorate și suflând din răsputeri în alămurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pe umăr, crestându-i-l adânc, și-i căzu la picioare. Pierzându-și echilibrul, bucătarul se prăbuși pe o parte. Cei care mergeau înainte se îmbulziră cât ai clipi în jurul lui, scoțând strigăte puternice. Cineva culese de pe jos foaia de plută, în timp ce alți câțiva încercau să ridice piatra spre a i-o pune din nou pe cap. Aplecat peste el, d'Arrast îi ștergea cu palma umărul mânjit de sânge și de praf, în timp ce omul, cu fața lipită de pământ, gâfâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și bucătarul, plângând, i se lăsă cu totul în voie, înfrânt, cu capul răsturnat pe umărul acestuia. D'Arrast îl privea, neștiind ce să-i spună. Se întoarse și văzu în depărtare mulțimea, care striga întruna. Atunci smulse foaia de plută din mâinile celui care o ținea și se îndreptă către piatră. Le făcu semn celor din jur s-o ridice și o așeză pe cap, aproape fără sforțare. Ușor încovoiat sub povară, cu umerii aduși înainte și gâfâind puțin, privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
a se mai ușura de greutate, avea nevoie de toată puterea brațelor sale uriașe. Când ajunse la primele străzi de pe povârnișul lunecos, umerii îi înțepeniseră cu totul. Se opri și ascultă. Era singur. Își potrivi bine piatra pe foaia de plută și coborî cu pași prevăzători, dar hotărâți, spre cartierul colibelor. Când ajunse, gâfâia și brațele îi tremurau în jurul pietrei. Grăbi pasul, sosi, în sfârșit, în mica piață, unde se înălța coliba bucătarului, alergă către ea, deschise ușa izbind-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
când tocmai se agitau guvernanții În legătură cu FMI-ul... Acu’, mormăi Gicu, dacă iau ăștia și pielea de pe noi, că banii trebe să-i dea statu’ Înapoi, iar statu’ suntem noi, venim aci, la cârciumă, și bem până ne stă limba plută. Bună ideea? Aplaudară toți trei, iar Sandu Șpriț agită tirbușonul. Gicule, nici dacă erai fratele meu nu te iubeam așa de tare. Bem, mă, și la bucurie și la necaz, auzii că pe lumea ailaltă nu mai e nici criză
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]