43,193 matches
-
vorba de cele 5 volume din Cartea vremii. În 1966, la trei ani după moartea scriitorului, Muzeul Literaturii Române primea, ca urmare a unei adrese a M.A.I., „un număr de materiale” care au aparținut poetului: decupări din ziare, cărți poștale, scrisori fără plicuri, mai multe buletine de analize medicale și bilete de ieșire din spital, dar și conferința dactilografiată „Constituția Stalinistă” a lui D. Stăniloaie, prezentată în cadrul dizertațiilor Rugului aprins.
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
altă dimineață, când am ajuns la Curte, șeful de cabinet mi-a dat o scrisoare venită prin poștă. Cea despre care se spune că a fost trimisă de un deținut din Penitenciarul Giurgiu (n.r. - Nicu Pîrlă’eanu). Avea o ștampilă poștală de undeva dintr-o comună din zona Făgăraș. Era groasă. Am crezut că sunt felicitări pentru ziua mea, care se apropia. Am deschis-o de față cu domnul judecător Tudorel Toader și cu șeful de cabinet. Între foile ei era
Aspazia Cojocaru: am fost ameninţată cu moartea, prin interfon () [Corola-journal/Journalistic/42383_a_43708]
-
want to break free. Afară e înnorat, dar nici un strop de ploaie. Mă îmbrac în cele mai frumoase haine și mă pregătesc. Azi e ultima zi importantă din viața mea. Ies din casă. Închid ușa și las cheile în cutia poștală. O iau spre periferie pe bicicletă. Nu e nici cald, nici frig. E tocmai bine pentru o plimbare. Caut pe cineva dispus să facă jobul pe care am să i-l ofer. Pedalez vreo patru kilometri. După o vreme văd
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Mulțumesc tuturor celor de la care am primit documente și informații privind activitatea de poștă și telecomunicații. Doresc să mulțumesc în mod special d-lui ing. Călin Marinescu din București și d-lui prof. Aurel Maxim din Iași, cercetători ai istoriei poștale, care mi-au oferit lucrări de specialitate și informații prețioase pentru această nouă ediție. Datorez profundă recunoștință d-lui ec. Nicolai Costrâș, director Oficiul Județean de Poștă Suceava, pentru interesul manifestat și sprijinul acordat publicării acestei lucrări. Fălticeni, 2012 PRIVIRE
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Județean de Poștă Suceava, pentru interesul manifestat și sprijinul acordat publicării acestei lucrări. Fălticeni, 2012 PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA POȘTELOR DIN ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI MOLDOVA PÂNĂ LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA Pe teritoriul de astăzi al României au existat comunicații poștale încă din timpul Imperiului roman. Chiar cuvântul ,,poșta” este de origine latină(“posita”) provenind din verbul ,,ponere”a pune, prin care romanii înțelegeau releele așezate, din loc în loc, pe drumurile pe care fuseseră organizate serviciile de poștă numite “cursus publicus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe drumurile pe care fuseseră organizate serviciile de poștă numite “cursus publicus”, ce transportau curieri cu porunci, dregători și alți funcționari ai statului. După cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie romană, învingătorii au amenajat și construit drumuri extinzând rețeaua poștală pentru a asigura legături permanente între Roma și noua provincie. Sub presiunea atacurilor popoarelor migratoare și ale dacilor liberi din afara granițelor provinciei, împăratul Aurelian(270-275) a dispus în anul 271, retragerea la sud de Dunăre a armatei și administrației din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tătari etc, populația daco-romană continuându-și existența în condiții dificile. În lungul răstimp al migrațiilor, comunitățile românești și-au păstrat organizarea socialteritorială și nu este exclusă activitatea unor mesageri, care să ducă știrile dintr-un loc în altul. Oricum, serviciul poștal roman încetase. De altfel, după destrămarea imperiului, sistemul roman de organizare a poștei a dispărut treptat din toată Europa. Abia în secolele XIII-XIV, serviciul poștal asemănător celui roman, începe să funcționeze în mai multe țări europene. O dată cu întemeierea celor două
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exclusă activitatea unor mesageri, care să ducă știrile dintr-un loc în altul. Oricum, serviciul poștal roman încetase. De altfel, după destrămarea imperiului, sistemul roman de organizare a poștei a dispărut treptat din toată Europa. Abia în secolele XIII-XIV, serviciul poștal asemănător celui roman, începe să funcționeze în mai multe țări europene. O dată cu întemeierea celor două state românești, nevoia de comunicare, de transmitere a poruncilor domnești sau de primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
începe să funcționeze în mai multe țări europene. O dată cu întemeierea celor două state românești, nevoia de comunicare, de transmitere a poruncilor domnești sau de primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
alte rațiuni, se acordau scutiri pentru darea cailor de olac. Era o favoare specială, un privilegiu întărit printr-un act domnesc, tot mai des întâlnit în secolele următoare. Scutirile date pentru caii de olac demonstrează cu prisosință existența unui serviciu poștal și după cum se va observa, evoluția lui va fi influențată de condițiile economice, sociale și politice, care se înțelege, nu rămâneau aceleași de la o perioadă la alta. Pe măsura întăririi structurilor statale, de la sud și est de Carpați, a crescut
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
noaptea și ziua, ca să fim și noi gata și să ne ridicăm împreună cu domnia voastră împotriva acelor vrășmași”. De bună seamă cererea sa era motivată și de existența unui sistem de legături, bine pus la punct și în sens invers, serviciul poștal executându-se după aceleași norme ca în trecut. Cu siguranță, Ștefan cel Mare trebuie să fi dispus de mulți curieri în acest scop. Relațiile cu țările vecine s-au întins, determinate mai mult de pericolul otoman. Turcii, după ce au supus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vornicul Țării de Jos, care îi adusese vestea sosirii unui ambasador turc”. Domnii Țării Românești și ai Moldovei au avut la curte dregători pentru toate nevoile, inclusiv pentru lucrările de cancelarie. Unul dintre ei, Marele Postelnic, se ocupa de serviciul poștal, ținea corespondența domnului, atât cea internă cât și cu străinătatea. Dregător de curte important, era ajutat de vătafi de călărași. În timpul lui Constantin Brâncoveanu(16881714), de pildă, funcționa o cancelarie numeroasă, care primea informații și întreținea legături prin corespondență cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost o piedică în dezvoltarea normală a celor două Țări Române, nevoite de la jumătatea secolului al XV-lea, să recunoască suzeranitatea Porții, totuși de-a lungul timpului, nefiind desființate ca entitate statală, păstrîndu-și autonomia internă, religioasă și culturală, serviciul poștal a avut o evoluție progresivă, cu unele perioade de stagnare pe timp de război și de ocupație. Introducerea releelor poștale, cu schimb de cai, pe la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost un pas înainte pentru buna funcționare a poștelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
recunoască suzeranitatea Porții, totuși de-a lungul timpului, nefiind desființate ca entitate statală, păstrîndu-și autonomia internă, religioasă și culturală, serviciul poștal a avut o evoluție progresivă, cu unele perioade de stagnare pe timp de război și de ocupație. Introducerea releelor poștale, cu schimb de cai, pe la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost un pas înainte pentru buna funcționare a poștelor. Serviciul poștal, organizat la început numai pentru nevoile statului, admite acum călătoria persoanelor particulare, dar cu autorizația domnului. În acest
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
avut o evoluție progresivă, cu unele perioade de stagnare pe timp de război și de ocupație. Introducerea releelor poștale, cu schimb de cai, pe la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost un pas înainte pentru buna funcționare a poștelor. Serviciul poștal, organizat la început numai pentru nevoile statului, admite acum călătoria persoanelor particulare, dar cu autorizația domnului. În acest timp, curierii interni se mai numesc lipcani. Cei pentru străinătate, călărașii, realizau legătura între Țările Române cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
luată de la turci și anexată temporar de Austria(1718), iar Moldova de nord este cedată de Poartă Imperiului habsburgic(1775). Cu toate acestea, pe vremea habsburgilor (1718-1739) și fanarioților (17111821), au loc schimbări pozitive, inclusiv în organizarea și funcționarea serviciului poștal. În Oltenia, austriecii au luat măsuri pentru consolidarea dominației lor(1719), încredințând autoritatea politico-administrativă unui consiliu condus de un ban și numind câte un vornic și câte un ispravnic în fiecare județ. Totodată, au organizat serviciul poștal cu un conducător
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și funcționarea serviciului poștal. În Oltenia, austriecii au luat măsuri pentru consolidarea dominației lor(1719), încredințând autoritatea politico-administrativă unui consiliu condus de un ban și numind câte un vornic și câte un ispravnic în fiecare județ. Totodată, au organizat serviciul poștal cu un conducător, 20 de poștași și 80 de vătafi, care să transporte scrisorile oficiale și particulare. Caii necesari însă, proveneau tot de la populația satelor. Dările tot mai multe și tot mai apăsătoare, cu abuzurile în rechiziționarea cailor și căruțelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vătafi, care să transporte scrisorile oficiale și particulare. Caii necesari însă, proveneau tot de la populația satelor. Dările tot mai multe și tot mai apăsătoare, cu abuzurile în rechiziționarea cailor și căruțelor, obligau țăranii să fugă din calea olăcarilor, amenințând serviciul poștal cu dezorganizarea. Această situație a silit pe unii domni fanarioți să înfăptuiască o serie de reforme sociale, economice și administrative. Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei în patru rânduri și al Țării Românești în șase rânduri, în răstimpul dintre 1730-1769, a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dintre 1730-1769, a încercat modernizarea administrației, a realizat o reformă a justiției, una fiscală etc. Cea mai importantă a fost abolirea șerbiei, dar tot atât de însemnată a fost trecerea în sarcina statului, în anul 1741, a cheltuielilor de întreținere a serviciului poștal din Moldova. El pune la menziluri: “Căpitani, oameni de Curte Domniei Mele”, cumpărând și caii necesari. A mai hotărât, să li se dea bani căpitanilor “Ca să se așeze mezalurile, totodată și ca să nu se supere locuitorii țării, nici cai a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe lângă ludele satelor s-a cheltuit și suma de ...”. La fel, Alexandru Ipsilanti(1774-1782 și 17961797), domn al Țării Românești, a reorganizat fiscalitatea și administrația, a realizat o reformă a justiției etc., dar și-a legat numele de reorganizarea serviciului poștal, trecându-l în anul 1775, în grija statului. Ca urmare, s-au dezvoltat releele de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un tarif al visteriei ...”. logofăt... să aibă purtare de grije a menzilurilor, să treacă în condică numele celor ce merg și vin și a celor ce merg cu ugeritul, și a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
întâiu cal care se întâlnia, iar bietul păgubit trebuia să umble mult până să-și reia calul viu sau mort”. In timpul războaielor austro-ruso-turce din secolul al XVIIIlea, operațiunile militare, purtate și pe teritoriul românesc, au ca urmare înrăutățirea serviciului poștal. În războiul Rusiei și Austriei cu Turcia(1787-1792), rușii au ocupat Moldova, iar austriecii Muntenia și o parte din Moldova. Serviciul poștal pus sub autoritatea trupelor de ocupație este folosit excesiv, fără a suporta cheltuielile de întreținere. Căpitanii de poștă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
războaielor austro-ruso-turce din secolul al XVIIIlea, operațiunile militare, purtate și pe teritoriul românesc, au ca urmare înrăutățirea serviciului poștal. În războiul Rusiei și Austriei cu Turcia(1787-1792), rușii au ocupat Moldova, iar austriecii Muntenia și o parte din Moldova. Serviciul poștal pus sub autoritatea trupelor de ocupație este folosit excesiv, fără a suporta cheltuielile de întreținere. Căpitanii de poștă, numiți de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai și hrană de la țăranii satelor. Totuși, sub austrieci sau deschis, în primul rând
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]