2,904 matches
-
lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați, populația locală, carpică și daco-getică, ocupa cu precădere zonele de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse între noii veniți și autohtoni va determina, în timp, o sedentarizare și ulterior o asimilare a sarmaților. În privința ariei de formare și de răspândire a culturii sarmatice, informațiile arheologice pledează pentru o
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
La acestea se mai adaugă alte câteva descoperiri ulterioare, publicate de Al. Levinschi, S.M.Agulnikov, E. Sava, V.G. Bubulici și V.P. Haheu. Principalele descoperiri sunt grupate în sectorul sudic, urmând apoi cele din partea nordică,zona centrală mai înaltă, de podiș, neînregistrând decât prezențe sporadice, izolate. Mormintele secundare au fost identificate în peste o sută de movile tumulare din epoca bronzului, de formă semisferică, stereotipe, construite din pământ, cu diametre de la 10-15 metri până la 20-30 de metri și având o înălțime
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
se defrișează circa 10-15 milioane de hectare pe an. În Statele Unite au fost defrișate în secolele XIX-XX 140 milioane de hectare; în China, tăierea a 85 milioane de hectare în secolul al XX-lea a dus la extinderea consecutivă a podișului de loess; în Rusia Europeană (1915) au fost deforestate 67 milioane de hectare, rezultând răcirea climei. În regiunile ecuatoriale și subecuatoriale, unde s-a practicat agricultura itinerantă, situația este cea mai dramatică. Sunt defrișate sau incendiate terenuri care se folosesc
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
măsurile de menținere și sporire a fertilității. În România se disting trei ecozone pedoclimatice mari: * ecozona I, 53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul și vestul țării, inclusiv Dobrogea; * ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podișurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei și Transilvania; * ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice și depresiunile intramontane. Ecozonele prezintă deosebiri însemnate, cu implicații semnificative pentru structura culturilor, sistemului de lucru și fertilizare a solului, lucrărilor hidroameliorative și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vest și sud, și cu fragmentare mai redusă în zonele din centru și nord, format din trei subunități: Câmpia Moldovei, cu relief larg vălurit și altitudini cuprinse între 125-150 m, în partea de nord; Culoarul Siretului și ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor, respectiv Dealul Mare, cu masive deluroase și platouri structurale de 400-500 m, în partea de vest; Podișul Central Moldovenesc, cu relief înalt și masiv, cu suprafețe structurale și altitudini de 350-450 m, în partea de sud Altitudinea maximă este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Câmpia Moldovei, cu relief larg vălurit și altitudini cuprinse între 125-150 m, în partea de nord; Culoarul Siretului și ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor, respectiv Dealul Mare, cu masive deluroase și platouri structurale de 400-500 m, în partea de vest; Podișul Central Moldovenesc, cu relief înalt și masiv, cu suprafețe structurale și altitudini de 350-450 m, în partea de sud Altitudinea maximă este de 556 m la Dealul Holm iar cea minimă de 28 m la confluența Jijia - Prut. Clima Datorită
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
partea de sud Altitudinea maximă este de 556 m la Dealul Holm iar cea minimă de 28 m la confluența Jijia - Prut. Clima Datorită poziției geografice, clima județului Iași are un caracter continental destul de pronunțat, integrându-se condițiilor climatice ale Podișului Moldovei, cu variații ale temperaturii între -36°C și 40°C. Clima este influențată de prezența maselor anticiclonilor continental și atlantic. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate; iarna, zona județului este acoperită de mase de aer reci dinspre nord-est
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
s-au format pe rocile calcaroase din platourile structurale. argiluvisoluri (luvisoluri*) (soluri brune argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc, care acoperă o suprafață de 50.496 de hectare; soluri hidromorfe (hidrisoluri*) (lăcoviști, lăcoviști salinizate, soluri gleice, soluri pseudogleice) care s-au format în luncile principalelor cursuri de apă datorită excesului de umiditate și acoperă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pe rocile calcaroase din platourile structurale. argiluvisoluri (luvisoluri*) (soluri brune argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc, care acoperă o suprafață de 50.496 de hectare; soluri hidromorfe (hidrisoluri*) (lăcoviști, lăcoviști salinizate, soluri gleice, soluri pseudogleice) care s-au format în luncile principalelor cursuri de apă datorită excesului de umiditate și acoperă o suprafață de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din suprafața județului. Prezența pe teritoriul județului Iași a unor unități geomorfologice și climatice bine individualizate a determinat și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se găsesc zăvoaie de plop, salcie, șleauri de luncă. Dacă se are în vedere raportul dintre pădure și silvostepă, se observă extinderea acesteia din urmă datorită intervenției antropice. Din flora spontană sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
capitală istorică și culturală a regiunii Moldova și a întregii Românii, reprezentând pentru țara noastră ceea ce este Cracovia pentru Polonia sau Sankt Petersburg pentru Rusia. Din punct de vedere geografic, municipiul Iași este localizat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc fiind așezat pe următoarele șapte coline: Galata, Cetățuia, Bucium, Șorogari, Tătărași, Copou, Păcurari. Iașiul este amplasat la intersecția unor drumuri comerciale importante ce treceau prin Moldova venind dinspre Polonia, Ungaria, Rusia și Constantinopol. Economie Meșteșugurile sunt menționate în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pajiște fiind ușor afectate de secetă, dar fără repercursiuni asupra numărului de specii (a diversității biologice). Starea pădurilor Din suprafața totală a județului Iași, 99.022 de hectare sunt ocupate de ecosisteme forestiere care acoperă suprafețe întinse în partea sudică (Podișul Central Moldovenesc) și în partea vestică a județului (Podișul Sucevei). Pădurile sunt alcătuite din: stejar (23%), fag (20%), diferite esențe tari (35%), diferite esențe moi (20%) și rășinoase (2%). 90.776 de hectare fac parte din fondul forestier național repartizat
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
asupra numărului de specii (a diversității biologice). Starea pădurilor Din suprafața totală a județului Iași, 99.022 de hectare sunt ocupate de ecosisteme forestiere care acoperă suprafețe întinse în partea sudică (Podișul Central Moldovenesc) și în partea vestică a județului (Podișul Sucevei). Pădurile sunt alcătuite din: stejar (23%), fag (20%), diferite esențe tari (35%), diferite esențe moi (20%) și rășinoase (2%). 90.776 de hectare fac parte din fondul forestier național repartizat astfel: grupa I-a păduri cu rol deosebit (25
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
comuna Mădârjac; accesul la rezervație se face fie pe DN sau CFR IașiMădârjești (37 km), DJ Mădârjești-Sinești (20 km), DF Sinești rezervație (12 km), fie pe DJ Iași-Schitu Stavnic (20 km), DF Schitu Stavnicrezervație (22 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă și deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
S-a observat o localizare a argilei pe locuri mai așezate (platouri). Materialul parental, alcătuit din roci ușor dezagregabile, a favorizat formarea de soluri destul de profunde, lipsite de schelet, cu volum edafic de la mijlociu la mare. Rezervația este situată în Podișul Central al Moldovei, în partea nordică. Din punct de vedere morfogenic face parte din tipul Suceava și cuprinde podișuri sculptural erozive monoclinale, cu fragmentare deluroasă, cu văi largi însoțite de terase și versanți. Panta terenului este de la ușoară la moderată
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a favorizat formarea de soluri destul de profunde, lipsite de schelet, cu volum edafic de la mijlociu la mare. Rezervația este situată în Podișul Central al Moldovei, în partea nordică. Din punct de vedere morfogenic face parte din tipul Suceava și cuprinde podișuri sculptural erozive monoclinale, cu fragmentare deluroasă, cu văi largi însoțite de terase și versanți. Panta terenului este de la ușoară la moderată. b) Aspecte pedologice: pe suprafața rezervației sunt soluri de tipul brun argiloiluvial tipic, brun luvic și aluvial tipic. c
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de terasă) pe terenul plan, respectiv asociația Aro orientalis Carpinetum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la rezervație se face fie pe DN sau CFR Iași-Pd. Iloaiei (25 km); DJ Pd. IloaieiMădârjac (24 km); DF Mădârjac-rezervație (7 km), fie pe DJ Iași Schitu Stavnic (20 km); DF Schitu Stavnic rezervație 12 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se încadrează în Podișul Moldovei, mai exact în partea nordică a Podișului Central. Panta terenului este de 6-7°. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt brune argilo-iluviale tipice. Solurile sunt profunde și foarte profunde. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Răchita
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se încadrează în Podișul Moldovei, mai exact în partea nordică a Podișului Central. Panta terenului este de 6-7°. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt brune argilo-iluviale tipice. Solurile sunt profunde și foarte profunde. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Răchita, afluent al Sacovățului care se varsă în pârâul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu grosime de 60-100 cm. Vânturile dominante din direcția nord-est, sud-est au viteze de 2-4,1 m.s -1 . II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure seculară de amestec cu: gorun, stejar, carpen, tei și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 130-140 ani cu înălțimi de peste 30 m și diametre de 45-50 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: Asociația Aro orientalis-Carpinetum (stejăretoșleau teizat). Dintre angiosperme amintim pe: Anemone ranunculoides, Asarum europaeum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 47°00’ latitudine nordică, 27°40’ longitudine estică Căile de acces: localități apropiate: satul Dobrovăț, comuna Dobrovăț; accesul la rezervație se face pe: DN Iași-Vaslui, DJ IașiDobrovăț, drum forestier - rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]