7,468 matches
-
Alex. Ștefănescu Poetă și prozatoare, publicistă, Aurelia Lăpușan s-a angajat în ultimii ani în scrierea unor lucrări monografice de mare interes, consacrate celor mai importante localități din Dobrogea (Constanța, Medgidia, Cernavoda etc.) și activităților specifice zonei (navigația, cultivarea și valorificarea grâului etc.
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
extenuat. Radiografia pe zile a festivalului a arătat astfel: după cazarea participanților în cursul după-amiezei de vineri, 8 iunie, seara a avut loc prima ședință de lectură de poezie la Hotelul "Ambasador" din Neptun. Moderatoarea ședințelor de poezie a fost poeta Ioana Ieronim, a cărei fizionomie nordică, emanînd o serenitate plăcută și plină de căldură, i-a conferit blazonul unei amfitrioane care a știut perfect să-i introducă în scenă pe protagoniștii orelor de lectură. Într-o enumerare seacă, au citit
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
problematizarea, tensiunea emoțională și organizarea materiei după principiul dicteului automat, este vorba despre combustiile unui suflet pus în fața spectacolului vieții și a fascinantelor povești din lumea literaturii. În amețitorul ritm al vieții cotidiene, scindat între lumea reală și lumea fictivă, poeta este incapabilă să își găsească eul intim. Scopul final al poeziei, ultima patrie, devine până la urmă anticul îndemn la descoperirea propriului sine. O spune explicit autoarea într-un poem profesiune de credință: "scriu poezie împotriva lumii din mine/ cu nașterea
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
Cari-n poală o licornă odihnesc și-i mângâi cornul.../ - Ei, drăcie, noi pre Vodă îl aflăm o dată, or nu-l?/ Ce, să ne holbăm la țâțe dă muieri dă pă perete?/ Am venit acilea oare? Sau te cam muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz./ Aide-n sala de ospețe, că acolo joacă az/ șobola-nii-n strai dă purpuri. După mine, hai, țaruki!/ Armele ridic în bolte și răcnește toți: paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
îmi spunea recent profesorul Nicolae Balotă referitor la ură, prejudecățile și anumite mentalități nostalgice retrograde care mai colcăie în România lui Gigi Becali sau Corneliu Vadim Tudor, cel cu bîlciul grotesc din parlament. La antipodul lor stau personalități exponențiale precum poeta Ana Blandiana de care îmi amintesc în acest context prin asociație cu un scurt eseu al ei mai vechi, un fel de profesiune de credință morală care m-a impresionat cu mult timp, înainte de a o cunoaște în carne și
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
exces de imaginație, pentru că se pune întotdeauna în locul celuilalt, încercînd să-l înțeleagă, chiar nedîndu-i dreptate. Iar această înțelegere îmi slăbește reacția, mă împiedică să-l pot urî cu putere și să pot lovi cu forță". Este, dealtfel, motivul, adaugă poeta, judecîndu-și semenii dur în sufletul ei, pentru care intelectualii nu au fost niciodată specialiști în ură. Din alte motive decît ale Anei Blandiana, nici eu nu sînt capabilă să urăsc: resentimentele mele de moment se tocesc prea repede, se volatilizează
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
de vindictă, lovituri sub centură, răniri cu vorba și cu fapta - toate sub imperiul mîniei, a vanităților oarbe, violenței, invidiei, setei de putere și glorie, adesea tot atîtea componente ale urii; să-mi amintesc mai degrabă de cei, asemeni marii poete, nu cunosc presiunea implacabilă a dorinței de răzbunare, a geloziilor, orgoliilor dezlănțuite și a susceptibilităților exacerbate, nu o dată asociate - vorba prof. Nicolae Balotă - cu prostia și incultura. Unul dintre aceștia a plecat de curînd dintre noi după ce a fost prețuit
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
am întors cu ultima literă din cuvânt/ De foame de frică de frig", partitură ce i-ar fi plăcut lui Constant Tonegaru. S-ar zice, la o lectură înșiruind pagini că, mai îndată decât purul fior al lamento-ului, pe poetă o atrag virtualitățile sunetului în sine alcătuitor de sugestii imagini, ciocnirea rimelor pe foaia albă de pe care lipsesc pătrățelele jocului de șah. De altmintedri, un condensat poem, Gambitul reginei pune pe tapet o asemenea partidă: "Calul regelui tău vine din
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
răspunde tranșant și convingător. Dar, pentru că revista noastră e literară, Cronicarul va cita opinii literare (pentru cele politice citiți paginile 11-12 din revista 22, dar și restul numărului dedicat referendumului). Întrebată cum se împacă poezia cu semnăturile pe apeluri civice, poeta răspunde: "Poezia înseamnă mai mult decît poezie, înseamnă a acționa permanent pe limbaj, pe tine însăți ș.a.m.d. Eu mă consider din acest motiv o persoană activă, iar lirismul îl definesc ca fiind acțiune concentrată la maximum pe centimetru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
pe limbaj, pe tine însăți ș.a.m.d. Eu mă consider din acest motiv o persoană activă, iar lirismul îl definesc ca fiind acțiune concentrată la maximum pe centimetru pătrat de cuvânt". Poate poezia să transforme oamenii, întreabă intervievatoarea, iar poeta răspunde, dincolo de clișeu: "Eu cred că, dacă ai creier, tot ce te înconjoară are darul de a te forma. Literatura nu face nimic special. Este. Doar atît. Nu vi se pare imens?" Ba da, răspunde, din centimetrii lui pătrați de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
uitat să vină./ Paharele sunt goale,/ Sticlă plină.../ Discret, pe tortul ne-nceput/ Adoarme-acum și ultima lumină.// E semn că sărbătoarea... a trecut." (p. 31) Bonne Anniversaire! este formulă delicat-cinică la care gândul zboară automat după lectură acestui poem. Viziunea poetei este mai puțin paradoxala decât pare la prima vedere. Într-un fel, ea este chiar tipică pentru ultimii ani ai adolescenței. Pentru că, în fond, dincolo de imaginarul nostru excesiv de optimist, "prima tinerețe" este vârstă marilor nefericiri. Încă înainte de apariția curentului "Emo
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
lucruri. Cei pro și cei contra nu se aflau pe poziții ireconciliabile politic, dar reconciliabile în plan social și individual, erau pur și simplu adversari pe toate fronturile. Ciudată trebuie să i se fi părut, ne dăm seama abia acum, poetei britanice Fleur Adcock, aflată în vizită în România, întrebarea pe care i-o pune Denisa Comănescu, în august 1990 (România literară, nr. 31), despre relația pe care o are ca scriitor cu politica: "Acasă, noi poeții avem întotdeauna o atitudine
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
a avea uneori rolul hotărâtor, cu totul altfel stau lucrurile la nivelul stilului. Iolanda Malamen este un sprit calofil și această constatare se vede în plasticitatea fragmentelor care compun puzzle-ul textual. Multe dintre fragmente poartă semnele sensibilității artistice a poetei Iolanda Malamen, atât la nivelul grijii pentru formă, cât și la cel al trăirii propriu-zise. Un adevărat poem în proză sunt paginile scrise la moartea Mariei Gavrilovna. Fragmentul este edificator pentru sensibilitatea, acuratețea observației asupra detaliilor, imaginația debordantă și forța
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
a mai trăit mult, face din scriitori, fără a-i obliga, ca mai încolo, la nici o concesie, vedete de stand. Minulescu își vinde propriile cărți, admonestîndu-i pe cititorii... la fața locului, niciodată cumpărători: Nu răsfoi cartea, domnule! C-o murdărești!". Poete de ocazie și maeștri hîrșiți ies, în preajma sărbătorii Sfîntului Constantin, la balul cu măști tipărite. În rest, vremea lor se duce prin cenacluri, trei la număr: al Vieții Literare, al Literelor, al Sburătorului. Primele două, conduse de I.Valerian și
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
acidă șarjă pe adresa moravurilor literare ale provinciei moldave, cu personaje în care, cu siguranță, se vor recunoaște veleitari, grafomani și toxici reclamagii. Ce se cred, cel puțin, genii neînțelese. Inedit ni se pare călugărul-poet erotic, singurul pe placul Ornelei, poeta depresivă care, prin delațiune, ajunge să publice un grupaj la Gazeta literară. Și, totuși, cea mai emoționantă povestire ni se pare "Eu și amicul Voltaire", în care natatorul, trăind ca de obicei, din expediente (traduceri din engleză despre fluturi) în
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
ci pentru a da deplină credibilitate unor situații care le reclamă), viața este privită fără nici o urmă de fard, expresionismul imaginii, tensiunea existențială sunt uneori greu de suportat. Îi lipsește însă "machismul" feminin care caracterizează o bună parte din producția poetelor și prozatoarelor din ultima generație, nu pare atrasă de ego-proză, mânuiește cu o dexteritate de scriitor încercat stilurile epice și dovedește o forță puțin comună în a descrie senzații și sentimente. Fără a fi în mod declarat analitică, proza Danielei
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
în destrămarea mâinii mele/ în degetele pline de ramii nervilor/ spirale fierbinți în inelar/ în mijlociu și în arătător -/ canale de sidef prin care/ trupul și sufletul comunică/ mărturisind prăbușirea lor unul/ spre celălalt" (tu pari a fi strâns). Incontestabil, poeta încearcă teama absolutului. Nu se poate confrunta imediat cu absolutul, așa cum nu ne-am putea aținti privirea asupra soarelui, de unde o retractilitate reflexă, retragerea în adăpostul părelnic al umbrei-vorbitoare, id est al poeziei care constituie un paravan în calea razelor
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). Adică un soi de realism psihologic. Un mesaj al sfielii cu care poeta se apropie de cele ce ființează ca și de sine, o experiență a solitudinii mereu amestecate în demersurile deschiderii, ale dăruirii, dînd impresia a amîna, paradoxal-dureros, clipa de har... Corelația retractilității o reprezintă surdina afectivă. Iubitoare de "lucruri mici", Constanța
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
foșnetul unor azururi/ și stăruind te vei simți citind/ stând între omoplații unui înger/ cuvintele ce n-au fost scrise încă" (citește și nu te speria). Ne-am mai putea întreba - naivă întrebare, dar ne-o sugerează un cuvînt al poetei - dacă d-sa, aflată mai tot timpul în compania "lucrurilor mici", optînd pentru "nivelarea" cu toate entitățile existenței, ar putea fi "fericită". Deși la un moment dat declară: "tu aproape tremuri/ fericit în plutire/ împreună cu frunza-n cădere/ amestecat între
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
lucrurile mici" laolaltă cu capacitatea lor de-a constitui ambasada celor "mari", stăruie totuși o neîmplinire endemică, o taină ai cărei "martori" pot fi "îngerii", străbătută de "puterea sfintelor petreceri", precum o "obsedant, neatinsă stea", spre a relua cuvintele importantei poete Constanța Buzea a cărei producție conștiința noastră de cititor o primește cu o pururi confirmată satisfacție. n P.S.: în privința versiunii în limba franceză a poeziilor Constanței Buzea, înfăptuită de Miron Kiropol, el însuși poet de mare dăruire, ne îngăduim a
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
cunoscuți: creatorul n-a răspuns prin cuvinte. În fond, spectacolele sale sunt răspunsul. Și după mine, ele ar vrea să spună : pînă la infinit! Avangarda, se pare, e un fluviu fără maluri...ea e trecutul rănii viitoare - cum ar spune poeta. O nouă demonstrație a stranietății montărilor lui Wilson : „...În timpul spectacolului, Chris vorbea la microfon și, concomitent, tasta pe calculator hărți ale lumii. Avea douăsprezece radiouri mici pe masă, care erau potrivite fiecare pe altă frecvență și care emiteau programe diferite
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
m-a indignat, ci indecența cu care-și rememora aventurile de gay, mîndrindu-se parcă, cu cuceririle-i deplorabile și bolile venerice deloc stimabile! Și la heterosexuali nu dă bine ...lauda de sine, d’apăi la pederaști! (acum doi-trei ani, o poetă celebră, de limbă română, a publicat un jurnal din care reieșea că a fost femeia fatală, iubită cu disperare de toți scriitorii români: nu m-ar fi interesat cartea nici dacă respectiva ar fi fost o doamnă prezentabilă, d-apăi cînd
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și În primul rând Veronica Franco. Veronica Franco a fost cea mai celebră curtezană care a trăit În Veneția Între anii 1546-1591. A fost inițiată În arta amorului de către mama ei, o cortigiana onesta a timpului. Rămâne În istorie ca poeta prostituată - a scris doua volume de poezie: Terze rime În 1575 și Lettere familiari a diversi În 27 1580. A publicat cărți de versuri și a colecționat operele altor scriitori În antologii, dar a trăit și experiențe erotice variate, frapând
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fi un gram de adevăr! De-ar fi... August 2013 (septembrie 1969) - evenimentul... Câteva gânduri destre o carte... A fost Într-o zi de toamnă, toamnă ce-și etala formele ispititoare și culorile-i mirifice. „Toamnă de jar” (semnat de poeta Eleonora Stamate - Tecuci) redă Într-un registru de mare rafinament clipa trăită. Toamnă „ cu clipe de liniște, de Înălțare, pastel de-nchinare „(...) „Toamnă de jar, ademenește-mă cu fluturi tomnateci, zidește-mă În lutul cărămiziu, pe pragul apusului, sculptează-mi trupul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
peregrinare prin labirintul propriului Sine, neliniști duse până la “strigăt” și agonie... singurătăți “everestice”, sufletul lor, luminând ca un rug În nopțile smolite . Volumul s-a bucurat de o recenzie deosebită care a necesitat o muncă sisifică recenzie realizată de distinsa poetă și pictoriță Cella Negoiescu ( cunoscută atât În țară cât și În afara ei). Îi mulțumesc mult, pe această cale! De asemenea, s-a bucurat de o prefată “Argument” scrisă de profesorul, poetul Vasile Popovici, cuprins În paginile antologiei. Citez un fragment
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]