15,917 matches
-
zile îi găsesc din ce în ce mai nepregătiți și pe cei mai încercați editorialiști. Însă, cum editorialistul scrie, dar nu se predă, încercările sale de a explica momentul se văd contrazise la mai tot pasul de mișcări imprevizibile individuale sau în grup ale politicienilor. În fond, se dau explicații ad-hoc pentru mutări ad-hoc, dar în același timp editorialistul, care pare a avea și propriile sale calcule politice, face și mici sau mai mari operațiuni de convingere a cititorilor săi încotro să-și îndrepte alegerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
ni se vor acorda facilitățile acestea. Ci, pur și simplu, pentru că în ultima perioadă în Occident s-au produs câteva mutații majore. Cea dintâi este schimbarea echilibrului demografic. Semnalele de alarmă trase de sociologi sunt luate foarte în serios de către politicienii occidentali. în absolut toate țările Uniunii Europene (ca și în Canada, de altfel) se remarcă un proces rapid de îmbătrânire a populației. Raportul de cinci la unu între "partea activă" și "pensionari" este primejduit de creșterea numărului mare de persoane
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
să furnizăm Occidentului sute de mii, dacă nu chiar milioane de tineri pentru funcționarea complicatului mecanism social și economic de dincolo de cortina de fier. Mă întorc și întreb: există în România o cât de vagă preocupare similară? Se gândește vreun politician la "profilul" de peste câțiva ani al României? Spre ce ne îndreptăm? Din ce vom trăi? Cine va plăti pensiile? Ce altceva înseamnă împrumutul pentru plata pensiilor anunțat de către premierul Isărescu decât falimentul indubitabil al unui stat? Nimeni nu-și face
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
golani" nu prea mai vor să audă de el, iar adversarii Pieței, membrii ai Alianței Naționale, au început să-și dea demisia în căutarea unei combinații personale mai sigure. S-ar putea spune, după această scurtă punere în pagină, că politicianul autohton face planuri grandioase de viitor atîta timp cît speră că ele i-ar putea aduce rezultate palpabile imediate. În momentul în care vine proba imediată a alegerilor, cu perspectiva de a nu intra în Parlament, el își ia adio
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
care vine proba imediată a alegerilor, cu perspectiva de a nu intra în Parlament, el își ia adio de la promisa epopee și se mulțumește cu un loc eligibil pe liste (aproape) oriunde s-ar afla acest loc. În anii tranziției politicianul a căpătat, la noi, o conștiință profesională de manufacturier, în toate ipostazele posibile, de la cea de șef pînă la cea de ucenic promițător care și-a făcut propria sa clientelă. Acesta e poate principalul motiv pentru care riscul unei eventuale
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
decepția, care face uz frecvent de un verb vitriolant: Nimic îmbucurător nu se anunță sub semnul sumbru al "revoluției culturale". Maimuțărim acum maoismul. Ieri concesii degradante rușilor, azi concesii chinezilor, nu mai puțin degradante - și totul pentru ca noua aristocrație a politicienilor și birocraților să-și apere poziția. Se clatină șandramaua" dar nu se dărîmă, căci mereu e proptită de cineva din afară. Sîntem niște "șmecheri" de soi, dar într-o zi tot o să ni se înfunde. Modelul în care se face
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
răstălmăcită". Ori această patetică dezicere de sistemul concentraționar, în tonuri drastice, echivalînd cu o incontestabilă concluzie: "Aș vrea să pot ieși măcar un timp din istoria care se face în jurul meu, regizată cu abilitate și cinism de către o speță de politicieni submediocri. Aș vrea să uit o vreme rușinea de a participa, împotriva conștiinței mele, la terfelirea demnității și la aservirea țării unor interese de castă. Sîntem ținuți cu nasul în propria noastră murdărie, sîntem puși să cîntăm și să ne
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
cu prințesa, redactată la 20 aprilie 1946 de A. Karaganov, locțiitor al președintelui Organizației pentru legături culturale cu străinătatea (VOKS), raportorul consemnează ce i-a spus textual soția lui George Enescu: ""La noi, în România, este o proastă politică și politicienii sunt proști. Noi n-am avut noroc". Am întrebat-o ce anume are în vedere. /D-na/ Enescu a răspuns: "Guvernul actual al României nu răspunde intereselor poporului și demnității țării. El acționează împotriva demnității țării, împotriva poporului. Eu nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
fapte nu există decât fleacuri. Singurele evenimente sunt ordonanțele de guvern, care țin locul ineficienței Parlamentului, și aceste negocieri cu Fondul Monetar Inetrnațional care n-au loc pe pagina întâi a ziarelor din cauza faptelor diverse, omoruri, accidente, sinucideri și violuri. Politicienii seamănă cu comentatorii de presă, comentatorii de presă fac politică, de parcă ar fi politicieni. Ziarele descoperă sau inventează scandaluri într-un deșert al acțiunii politice propriu-zise. Și câtă vreme lipsesc faptele, presa transformă vorbele într-o așa-zisă competiție politică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
ineficienței Parlamentului, și aceste negocieri cu Fondul Monetar Inetrnațional care n-au loc pe pagina întâi a ziarelor din cauza faptelor diverse, omoruri, accidente, sinucideri și violuri. Politicienii seamănă cu comentatorii de presă, comentatorii de presă fac politică, de parcă ar fi politicieni. Ziarele descoperă sau inventează scandaluri într-un deșert al acțiunii politice propriu-zise. Și câtă vreme lipsesc faptele, presa transformă vorbele într-o așa-zisă competiție politică din care nu se mai înțelege nimic. Arta politicienilor români e de a nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
fac politică, de parcă ar fi politicieni. Ziarele descoperă sau inventează scandaluri într-un deșert al acțiunii politice propriu-zise. Și câtă vreme lipsesc faptele, presa transformă vorbele într-o așa-zisă competiție politică din care nu se mai înțelege nimic. Arta politicienilor români e de a nu face nimic și de a-i acuza de inactivitate pe adversarii lor. La câtă energie electorală se consumă pentru a face paradă de intenții de integrare în Uniunea Europeană și în NATO, toată lumea politică ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
Ceaușescu. Trebuie să recunosc un lucru, nu văd nici în unul, nici în celălalt candidatul optim, nou-venitul care ar putea metamorfoza România bătînd din palme. Și unul și celălalt au însă un avantaj care contează acum în România. Față de candidații politicieni cu vechime, ei nu vin cu acel trecut politic care desparte România. Aici cred că președintele Constantinescu s-a aflat la înălțimea unei observații remarcabile. Că e nevoie de un președinte fără trecut în luptele politice din ultimii zece ani
Falsa problemă a tehnocrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16833_a_18158]
-
un personaj îndeletnicindu-se cu multiple - posibile - ocupații, avînd o anvergură de tip și de talie europene (dacă nu chiar universale), un ins mobil, cuviincios, constant, devotat, credincios (amintiți-vă de crucile ample, executate stîngaci). De fapt e vorba de politicieni (foști și actuali activiști de partid) care se pricep la toate și nu se pricep la nimic, iertate fiindu-ne afirmațiile îndrituite. Numărați-i pe degetele celor două mîini pe cei înzestrați cu har și pregătirea necesară... Septuagenarul cu smile
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
întâmplă" în țărișoară. Dac-ar fi fost să cred tot ce-am citit, ar fi trebuit să-mi trag imediat un glonț în cap. Pentru că între amorțeala tristă a vieții redescoperite în ajun și trăirile apocaliptice, combinațiile rău mirositoare între politicieni pitici, cu ambâțuri de mântuitori, nu există absolut nici o legătură. Motiv să le spun de la obraz: "Domnilor politicieni! Domnilor ziariști! Nu vă mai zvârcoliți degeaba! Nu sunteți decât fărâmele anemice de piper dintr-o piftie flască! în România anului 2000
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
trag imediat un glonț în cap. Pentru că între amorțeala tristă a vieții redescoperite în ajun și trăirile apocaliptice, combinațiile rău mirositoare între politicieni pitici, cu ambâțuri de mântuitori, nu există absolut nici o legătură. Motiv să le spun de la obraz: "Domnilor politicieni! Domnilor ziariști! Nu vă mai zvârcoliți degeaba! Nu sunteți decât fărâmele anemice de piper dintr-o piftie flască! în România anului 2000 nu se întâmplă absolut nimic! Nimic din ce spuneți nu e adevărat! Vai, nici măcar partidele priapice de sex
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
război, România și Germania au fost aliate. Colaboraționismul implică un ocupant. Se știe refuzul lui Titu Maiorescu de a avea de a face cu autoritățile germane de ocupație din timpul celuilalt război, care l-a prins pe bătrînul critic și politician în București. El n-a vrut să colaboreze, deși era filogerman. După cum n-a colaborat P.P. Carp, care, în Consiliul de Coroană din septembrie 1916, votase pentru intrarea României în război alături de germani. în schimb, au colaborat cu ocupantul Arghezi
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
capăt la altul. Și a improvizat prost. Filozofic vorbind, cu datele pe care le avea, domnul Constantinescu nici n-ar fi putut face altceva decât a făcut. Predispoziția la slugărnicie (se cunosc servilismele în raport cu Corneliu Coposu, dar și cu alți politicieni influenți ai vremii) alternează, la ucenicul călugărului Vasile, cu nonșalanța în a-și încălca promisiunile. Memorabilă e dezinvoltura și rapiditatea cu care domnul Constantinescu a ars etapele: monarhist la sânge, atâta vreme cât a simțit în ceafă privirea de gheață a lui
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
ediția a doua acoperă substanțial evenimentul. * În paginile din interior și EVENIMENTUL ZILEI a scos-o remarcabil la capăt, în ediția a doua, aceea pentru București. * JURNALUL NAȚIONAL acoperă știrea, dar, ziar de partid, o desfigurează, potrivit ideii că patronul politician trebuie să fie mulțumit dimineața când își răsfoiește foicica. * În ziarul dlui Octavian Știreanu (PDSR), diriguit de dl Ion Cristoiu (independent), directorul își păstrează unul dintre ticurile dobândite la EVENIMENTUL ZILEI - din nou am avut dreptate și își republică un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
personal al fiecărei persoane sau instituții publice. Cine o confundă cu cearșafurile din hoteluri n-are decît să tragă ponoasele. Pericolul sondajelor de opinie vopsite pe gustul comanditarului sau al vreunui plătitor secret nu e că ele îi încurcă pe politicieni în a-și face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei publice și aceea rezultată din sondajele de opinie
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
Matei Stârcea Crăciun Un an electoral, ca moment aparte, presupune cu necesitate difuzarea unor bilanțuri serioase, izbăvite de tentația pentru hipertrofierea momentului trăit, căreia atât mass-media, cât și discursul politicienilor le cad victimă în mod constant. Specialiștii sunt primii îndreptățiți să configureze, pentru înțelesul tuturor, tabloul cuprinzător al situării României în lume. Desigur, ieșiri la rampă ale unor istorici, economiști, sociologi se produc continuu, bunăoară, în cadrul interviurilor de presă sau
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
de posturile de televiziune sunt expresia îmbucurătoare a unei prese libere. Dar ar fi o greșeală de politică de termen lung ca (in)formarea opiniei publice asupra chestiunilor de fond ale țării să fie abandonată în sarcina presei și a politicienilor. Calitatea informației oferită cetățeanului determină calitatea votului său. Iar dacă accesul direct la avizul specialiștilor va proteja mai bine opinia cetățeanului față de impactul destabilizant al unei logici ancorate în jurnalier, în conjunctural, înseși canalele mass-media vor simți nevoia să-și
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
României. Se observă, în fine, că necontenita critică pe care am făcut-o instituției de la Cotroceni era adânc înrădăcinată în trista realitate de azi, a prăbușirii domnului Constantinescu. Oricât s-ar delimita acum, în ceasul al treisprezecelea, de partidele și politicienii care l-au susținut, dar mai ales de politicianismul dubios al acestora, președintele nu mai e auzit de nimeni. Curățenia trebuia începută încă din prima zi a venirii la putere. Ambiguitățile și pactizările cu oamenii fostului regim nu puteau să
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
cu care să le poată obține, partidele autohtone au ales, pare-se, calea de mijloc. Aceea a personalităților de închiriat. O rețetă e de a propune unui tehnocrat bine cotat în sondajele de popularitate să intre în tandem cu un politician cu scor mic sau îndoielnic. Alta e de a întrebuința un independent ca vedetă, fără a-l mai pune să intre în duet cu cineva. Circulă, de cîtăva vreme, două nume de independenți în jurul cărora se țes diverse scenarii - Stolojan
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
ce zic sondajele de opinie în privința preferințelor politice nu se poate pune mare temei. Criza de personalități primejduiește deopotrivă socotelile partidelor aflate la putere și ale celor din opoziție. Cum s-a ajuns aici? Explicația cea mai simplă e că politicienii uzați în acest deceniu nu acceptă înnoiri reale în partidele lor, de teamă ca numele noi să nu le ia locurile din ierarhia internă. Ar trebui să ne amintim însă și de crizele de creștere ale partidelor, din ultimii ani
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
Orizont din Melancolia renașterii. Tot ce pot face în spațiul de care dispun este că citez. Iată: "Deși scriitorii, profesorii, actorii și istoricii au devenit figuri dominante ale noilor democrații, nu cred că intelectualii doresc să facă front comun contra politicienilor și oamenilor de afaceri, contra revoluționarilor și agenților secreți, contra funcționarilor și clericilor. Intelighenția ar putea învăța meseriile acestor oameni; dar ele vor rămîne întotdeauna doar anexe ale profesiei sale de bază, aceea de a înțelege. Iată de ce nu cred
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]