2,744 matches
-
irigație. Micul fermier nu-și poate realiza singur astfel de vise. Doar unirea aduce puterea și avuția în același timp. Așadar să dublăm efortul depus spre propria bunăstare nu să așteptăm revenirea rudelor din pribegie pentru ca împreună să stăm de pomană 200 zile anual în care „se usucă mâna dacă o pui pe ac sau lopată” cum recomandă Ortodoxia. Referință Bibliografică: A dubla, dublare / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul IV, 05 decembrie 2014. Drepturi de Autor
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
să fiu plecat pe la vreo două. Până ajung cu căruța la Constanța, durează drumul cel puțin patru ore și ceva. Sunt peste treizeci și cinci de kilometri. - Crezi că ai să reușești să obții un preț bun? Să nu bați drumul de pomană! Avem noi nevoie de bani, dar nici pe degeaba să ne dăm agoniseala de un an, nu putem. Știi că a venit iar Ionel Beleaua - preceptorul, să ne amintească că nu am plătit dările la primărie! De fapt pe Beleaua
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
meșter neîntrecut. Oare, o să trăiesc să mai apuc să fac vreo oală? O să-mi mai văd copiii și muierea care o să primească vestea că eu am murit? Ce-o fi în sat când se va auzi? O să-mi facă și pomană!... dacă or avea din ce. La început, e bine să-mi facă de post că-i costă mai puțin! Azi îi vinerea, zi în care sunt declarat mort la datorie. Cred că o să-i dea pensie, că-i văduvă de
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
o rïze thaj poʒin lej. Aven p-o priveʒi but rromă de-ande săști lumă thaj nikëren lej trin děj’. Pal-o trin děj’ źăn thaj prahon lej. Vaś i pomană ćinena ’ekhe balej, thona avri meseli sar p-o biav - xaben, pimo’ ande gläźi, săkon te śhorel pejqë șo kamel. Lejqë manuśa źalin, na xan, na
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
rugăciune. Oricât de popi am fi Dumnezeu nu ne permite să considerăm pe toți după chipul și asemănarea noastră. Poate pe pământ să existe oameni răi împinși de o energie negativă în contradicție cu oameni buni, muncitori nu cerșetori de pomeni chiar rugăciuni de-ar fi. Este însă nedrept să atribui aceste defecte întregului cosmos. Omul se teme, are potrivit Ortodoxismului, „Frica de Dumnezeu”. Neîncrederea se extinde și asupra semenului său prin propovăduirea de către preoți. Catolici în special, care au comercializat
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
distanți... Mai ales dacă devin șefi. Avem o regulă, dar încă nu am stabilit excepția care s-o confirme. • În iad îți trebuie protecție, dar nici în rai nu-ți strică o relație. • Nu orice mână de ajutor dă de pomană. • Omleta cu mărar își datorează renumele mărarului... Umorul nu este contagios, chiar dacă râsul e molipsitor. • Și când negi, afirmi ceva. Cum ar trebui să arate un monument al prostiei? • Pleci imediat?!? Fii binevenit! • Femeile trăiesc mai mult decât bărbații, mai
SUSPECT & CU LITERE MICI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372813_a_374142]
-
celălalt. • Părinții înțeleg cum se cresc copiii în momentul când devin bunici. Cuvintele sunt ca pâinea, trebuie să aibe și miez. • Mare e grădina... Și e plină ochi (Nicolae Călugăriță). Dacă ar fi vorbele pe bani, mulți ar plăti de pomană. DECENTE • Tot ce urcă va trebui să coboare... În afară de prețuri! • Știința nu se măsoară în kilograme. • Ești tânăr și prost? Nu fii necăjit, tinerețea trece. Nu te supăra de întrebare: când gândești, unde te doare? (semifolclor). Drumul cel mai scurt
VORBE & DECENTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372846_a_374175]
-
ai mei... Eu spun „Izkor"**, în Amintire. --------------------------------------------------------------- * Să-și amintească Dumnezeu de numele prietenei mele Cristina, Fiica lui Miroslav Otto și a Teodorei, care s-a dus pe lumea cealaltă; și pentru ea, fără promisiune solemnă, eu voi da de pomană. Ca răsplată, fie sufletul ei strâns în mănunchiul sufletelor celor vii, împreună cu sufletele lui Avram, Isaac și Iacob, Sara, Rebeca, Rahel și Lea și împreună cu toți cei drepți și cele Drepte din Grădina Raiului. Și să spunem: Amin! ** Traducerea din
SCRISOARE PENTRU CRISTINA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372839_a_374168]
-
uluite ale lui Mărțișor și Norocel. Cu moartea căpcăunului încetară și gemetele stafiilor de nisip. Treptat, treptat, ele se așezau încet, încet, pe marginea lacului. - Îți mulțumim, flăcăule, că ne-ai scăpat de căpcăun, ziseră stafiile. Dar, ca să-ți fie pomana deplină, caută izvorul vieții noastre ca să scăpăm de vraja asta blestemată și să fim din nou grădini fermecate. Izvorul vieții lor? Unde să-l caute? se miră Mărțișor. Dar el era bucuros că scăpase cu viață și răsuflă ușurat: - Mare
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
primenească. Suflet să-și purifice cu jertfa de pe cruce. Că nu știi al vieții final, respectă străvechi ritual! Ouă-n roșu să vopsești, meniu bun să pregătești! Să poți cina de sărbători, precum Iisus cu Apostoli! Iar prin datini creștinești, pomană să împărțești! Ca un trecător prin lume, săvârșește fapte bune! De Paște, odată-n an, nu uita frate sărman! Când poți și faci fapte bune, poartă-n suflet, rugăciune! Prin rânduieli creștinești, Fiul Domnului cinstești. După sacră îndrumare, să speli
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
însă evoluția lor a devenit vizibilă, fiind urmărită cu minuțiozitate de mai marii regizori ai practicii conspirațiilor. Pe fondul circului electoral care a mai secătuit bugetul țării de multele miliarde atât de necesare altor priorități, dar risipite pe accesorii și pomeni electorale, marile concerne financiare ale ocultei mondiale se pregătesc să pună mâna pe activele majore ale României, și nu oricum, ci la prețuri ridicole, la prețuri second hand. Este vorba de o politică aplicată de multă vreme atât de către îmbogățiții
PRACTICA, NU TEORIA CONSPIRATIEI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344854_a_346183]
-
însă evoluția lor a devenit vizibilă, fiind urmărită cu minuțiozitate de mai marii regizori ai practicii conspirațiilor. Pe fondul circului electoral care a mai secătuit bugetul țării de multele miliarde atât de necesare altor priorități, dar risipite pe accesorii și pomeni electorale, marile concerne financiare ale ocultei mondiale se pregătesc să pună mâna pe activele majore ale României, și nu oricum, ci la prețuri ridicole, la prețuri second hand. Este vorba de o politică aplicată de multă vreme atât de către îmbogățiții
PRACTICA, NU TEORIA CONSPIRATIEI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344854_a_346183]
-
cu toții- tot norodul să se-nchine- primăvara nu mai vine; îi teamă să n-o fure hoții, că stema noastră-i uzurpată. ce-ar găsi la noi, în țară? huzur în clica desfrănată, niște moși pe prisp-afară, brațe - întinse, la pomană, nebuni ce cad de la etaj, prin cimitire - vreo vădană, o coadă mare la somaj, vreo câț’va boi, între resteie, prefacându-se că ară și, stând în bar, cu sârg, să beie, plebea noastră... proletară. Referință Bibliografică: primăvara nu mai vine
PRIMĂVARA NU MAI VINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345943_a_347272]
-
eu să răspund sau să mi se răspundă: "Adevărat a Înviat!", îmi place să ciocnesc cu familia și cu prietenii ouăle roșii, albastre, galbene și de alte culori. Îmi place că în ziua sfântă de Paști se dă masa de pomană și se servește masa în familie, cu cei dragi alături. Îmi place să simt acele emoții de sărbătoare, acea liniște și pace sufletească. Îmi place primăvara, pentru că este de fiecare dată un nou început, o nouă viață renaște pe Pământ
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
lucru; vânzătorii în fața tarabelor își strigau marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare pe o butie, cu o frigare în mână, înfiptă într-un cap de purceluș, acel personaj rubicond care vine în întâmpinarea celor necăjiți al căror
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
planetar cu toate variațiile extreme de temperaturi la suprafața sa. Apa este unicul element care are această proprietate. Cel puțin până astăzi căci știința creează zilnic noi elemente undeva pe glob, chiar dacă nu sunt strict necesare ci ne complică de pomană viața. O particularitate a naturii. Natura nu repară nici o dată o presupusă eroare. Din contră, ori ce eroare din codul genetic generează de fapt o nouă temă de cercetare. Paralel se dezvoltă prin reproduceri identice atât indivizii generați de vechiul
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
cernite și acea atmosferă dimprejur care plutește la înmormântări, oprind ritmul inimii și împrăștiind neîncrederea în viitor, dezvăluiau întrucâtva tremurarea sufletului Nadiei. Nici lumânările de ceară nu s-au împrăștiat fără număr, nici cerșetorii nu au năvălit în ceată, nici pomenile stradale nu au oglindit bairamul, nici damigenele cu vin la poarta cimitirului nu au preschimbat înmormântarea într-o secvență de ritual arhaic, pentru că și în această privință, decența și liniștea au configurat caracterul raportat la suferința umană, nu la exhibiții
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
privește cu asprime. BOIERUL: Iar ați venit la cerșit, păcătoșilor!? Bătrânul cade în genunchi. MOȘUL:( cu jale) Boierule, mare pacoste s-a abătut asupra noastră.... BOIERUL: (în mândria sa nu observă ce are femeia în brațe) V-am dat destul de pomană! Nici copii n-ați fost în stare să faceți ca să-mi lăsați moștenire o slugă vânjoasă, dar nici de muncă nu mai sunteți buni! BABA: Boierule, n-am venit la cerșit. BOIERUL:(în batjocură) Ați venit să-mi înapoiați datoria
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cu brațele deschise. BOIER CIOCOIU: Ei căpitane, cum a fost? CĂPITANUL ARNĂUTU:(morocănos) Un adevărat măcel. BOIER CIOCOIU: (iscoditor) Dar... vreo comoară în loc de coșciug n-ați găsit? CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu ironie) Galbenii i-am îngropat lângă cadavre... să aibă de pomană! BOIER CIOCOIU: Căpitane, îți bați joc de mine!? CĂPITANUL ARNĂUTU: Vampirilor nu le pasă de aur. Ei își apără viața și nu aurul. BOIER CIOCOIU: (îl ia prietenește de după umeri) Haide în beci să te cinstesc! CĂPITANUL ARNĂUTU: Prefer să
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
îngropăciuni. S-a început ca până și morții să fie împachetați comercial. Mulți nu vrem așa. Dacă nu ne naștem la vrerea noastră, de ce nu suntem lăsați cum vrem, nici morți?! Preoții impun ceremonialuri de înmormântare din care ei scot pomană consistentă. Suntem mai buni morți decât vii pentru unii preoți, unii dintre noi! Ultima interzicere a dreptului la cuvânt o avem cu ocazia propriei înmormântări! Iar politicienii stau și se uită la umilirea românilor și complotează cu acești decăzuți preoții
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
n-are suflet... » Râseră toți, cum să aibă țara suflet ! și ce caută ei cu această cuvântare acolo ? Acolo nu se țin cuvântări, domnule, acolo trece fiecare prin fața catafalcului, își ia la revedere de la tovarășul și merge mai departe... Dar pomană s-o face ?” ,, L-or îngropa cu popi ?” ,, Cum să se facă pomană ? De unde iau ei atâta mâncare să dea la o țară întreagă ? Ar însemna să întindă mese pe toate străzile Bucureștiului... și cum să-l îngroape cu popi
ÎNMORMÂNTAREA (FRAGMENT DIN ROMANUL MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348915_a_350244]
-
ei cu această cuvântare acolo ? Acolo nu se țin cuvântări, domnule, acolo trece fiecare prin fața catafalcului, își ia la revedere de la tovarășul și merge mai departe... Dar pomană s-o face ?” ,, L-or îngropa cu popi ?” ,, Cum să se facă pomană ? De unde iau ei atâta mâncare să dea la o țară întreagă ? Ar însemna să întindă mese pe toate străzile Bucureștiului... și cum să-l îngroape cu popi ? Ăsta e ateist ! Nu crede în religia noastră, el a crezut în religia
ÎNMORMÂNTAREA (FRAGMENT DIN ROMANUL MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348915_a_350244]
-
că s-au dezrobit. Nu prea am înțeles ce înseamnă, însă... Mă rog, evreii la vremea aceea, și noi, târziu, abia acum. - Dezrobit?! Aiurea! - Răbdare! Pâinile se împart prin sat cu niște mucenici, cu un pahar cu vin, dat de pomană, apoi se mânâncă și se bea lângă focul făcut numai cu boji. - Din câte înțeleg, un fel de a sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
ele amintind de frumusețea raiului. • Pomul (ramura de copac) împodobit cu fructe, dulciuri, covrigi etc., care s-a purtat înaintea cortegiului mortuar, se înfige la mormânt lângă cruce, după ce a fost golit de bunătățile din el, care se dau de pomană. Tot acum se împart, pentru sufletul răposatului, diferite daruri. De preferat ca această milostenie să se îndrepte către străinii nevoiași. S-a încetățenit tradiția ca, după astuparea mormântului, să se dea "peste groapă", de pomană, o plapumă (sau o pătură
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
el, care se dau de pomană. Tot acum se împart, pentru sufletul răposatului, diferite daruri. De preferat ca această milostenie să se îndrepte către străinii nevoiași. S-a încetățenit tradiția ca, după astuparea mormântului, să se dea "peste groapă", de pomană, o plapumă (sau o pătură), perne, o căldare cu apă, o găină vie etc. Toate acestea nu au decât o singură semnificație: milostenia pentru sufletul celui răposat, care nu trebuie să treacă neapărat de la cel ce dă către cel ce
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]