10,542 matches
-
doi foști președinți români (afini!), Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu, scriitoarea afirma că întreaga țară s-a solidarizat cu protestele anticomuniste de la Timișoara. Cititorul s-ar putea întreba: s-a coagulat o asemenea solidaritate în decembrie 1989? Din titlul capitolului pomenit mai sus înțelegem că e vorba despre toate Româniile autoarei. În schimb, parcurgând articolul, vom vedea că Ruxandra Cesereanu radiografiază aceeași țară, parcelată, totuși, de mai multe mahalale - lingvistică, sentimentală, vestimentară, arhitecturală, socială, politică ș.a. La sfârșit, iată câteva cuvinte-cheie
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
a dispărea cu totul. Teologia este semnul premonitor al colapsului unei religii. Teoria ucide sentimentul și obturează viziunea, iar creștinismul este o religie a cărei viziune (în sensul de Weltanschauung) este atît de precară că nici măcar teologii nu o mai pomenesc. La fel, sentimentul (în sensul de credință) pe care o vizuine depășită îl poate stîrni este pe măsura reprezentării din care s-a ivit: trăire călduță ascunsă sub masca blîndeții duhovnicești. Dacă la asta mai adăugăm sterilizarea continuă pe care
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
operei coșbuciene sunt legate de două aspecte, care ar trebui lămurite de o ediție critică o dată pentru totdeauna: începuturile elevului Coșbuc în revista manuscrisă "Musa someșană" și creațiile sale didactice din manualele al căror autor a fost. Gh. Chivu nu pomenește în nota asupra ediției două contribuții importante în aceste sectoare: George Coșbuc elevul-poet, antologie și postfață de Constantin Catalano, Editura "George Coșbuc", Bistrița, 2001, 154 p. și George Coșbuc, Ochiul lui Dumnezeu (poezii inedite și regăsite), ediție îngrijită și prefață
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
sau trăind o nouă încarnare în lumea sonoră de mare diversitate de după 1900 (Hindemith, Șostakovici, Bartok etc.)" (pag. 21). Asistăm în continuare la celebrarea fugii sub toate aspectele ei sintactice, morfologice și de vocabular. Ca într-o sacră liturghie sunt pomenite multe din cele cca. 250 de fugi pe care le moștenim de la I. S. Bach. Fugi pentru orgă, pentru clavecin, pentru lăută, pentru vioară și violoncel ori pentru cor sau/și orchestră. Și tot cu iz de procesiune este întoarsă
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
ele. Pregătită și redactată astfel, nota respectivă, cea mai bine informată din cîte se publicaseră pînă atunci (apreciez, fără falsă modestie), nu putea intra în detalii, cum nu putea fi scutită de lacune și de unele inexactități. Astfel, nu se pomenește în ea de vreo lucrare strict beletristică nici de vreo intenție în acest sens. (Întîlnisem, totuși, consemnate asemenea intenții în puținele paginile diaristice văzute pînă atunci 3, dar, în absența fie și a unor încercări, le privisem ca simple bovarisme
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
între ei: Ce zîci de fete, măi? PUNGESCU: Au zestre oare? BONDICI: Așa-mi miroasă..." Chirița, neînstare, se vede, să dibuiască nici înșelătoriile cu ochi și cu sprîncene, este răpusă de ironiile Luluței și ale mamei, văduva Afin, care-i pomenește, ei, venită să-și căpătuiască fetele, nici mai mult, nici mai puțin decît de Piatra din casă, ultimul succes al teatrului... La care teatru se joacă, de altfel, chiar în seara balului la Afinoaia, și Două fete și-o nineacă
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
condamnare grea, - trec peste detalii, - în orice caz acesta îl ajută să treacă toate examenele, bacalaureatul, chiar și Facultatea de Litere, ușoară de tot pe vremea aceea... Profesorul îi dă să citească romanele vechi, printre care pe N. Filimon care pomenea primul despre comunism și despre artiștii parveniți (aici se ascundea... iepurele lui Visarion!) Pandeluță nici nu-și dădea seama că avea de a face cu un mare autor român... * * * Tehnica auctorială... a naratorului, care pune în scenă acțiunea, va fi
Jurnalul unui informator român by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9707_a_11032]
-
petrec minuni și cînd/ nu-i scoți". Sau: "răscolesc în această femeie ca într-o carte plină/ de labirinturi/ iubita mea locuiește într-un reflector de alcool" (ibidem). Aci încap diverse interpretări. Ori muza dicteului automat, sălășluind între "fantasmele inconștientului", pomenite de poet, e o mijlocitoare a harului dumnezeiesc, ori e doar dispensatoarea unui har pe care nu-l putem socoti decît secular. în cazul în care admitem o acoladă demonică pentru toate elementele registrului poetic secund cultivat de Paul Aretzu
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
a păstrat, undeva, cultura noastră minoră. Nestatornicia, nebuniile de tot felul sînt sarea vieții și vrăjmașii ei. Asemenea idei, răspîndite, așa-zicînd, pe-a lumii scară-ntreagă, dau prilejul unor largi ocoluri, în care Călinescu se prinde cu bucurie, ajungînd să pomenească nu doar de alți latini, bunăoară de Plaut, ci și de Shakespeare, Moliere, Petrarca, du Bellay, Schopenhauer, Eminescu. Ba chiar încearcă, poposit în literatura română, o filiație în toată regula, începînd cu Grigore Alexandrescu, căruia-i urmează Alecsandri, junimiștii, "micile
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
mediul în care s-a obișnuit să trăiască, clachează deprimant în cursa vieții. Obișnuit să trăiască în universul interior al fanteziei proprii, el își dorește viața de dinaine de potop, adică exercițiul apolinic al gîndirii solitare, și cînd acolo se pomenește în plin potop, în șirul imprevizibil de împrejurări ce ne alcătuiesc viața, și astfel se duce la fund din neputința de a se păstra pe linia de plutire socială; asta dacă nu capătă de-a dreptul un comportament antisocial a
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
sau trăind o nouă încarnare în lumea sonoră de mare diversitate de după 1900 (Hindemith, Sostakovici, Bartok etc.)" (pag. 21). Asistăm în continuare la celebrarea fugii sub toate aspectele ei sintactice, morfologice și de vocabular. Ca într-o sacră liturghie sunt pomenite multe din cele cca. 250 de fugi pe care le moștenim de la I. S. Bach. Fugi pentru orgă, pentru clavecin, pentru lăută, pentru vioară și violoncel ori pentru cor sau/ și orchestră. Și tot cu iz de procesiune este întoarsă
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
har, cu mare har, cu mare dăruire, cu concentrare și cu atenție la fiecare gest, la încărcătura lui exactă, la rigoare. Doi artiști speciali, modești, care umplu scena și de la care nu-ți poți lua nici ochii, nici urechile. Documentul pomenit în articolul lui Emil Iordache este, de fapt, o notă de plată întocmită de un mecanic al Academiei Imperiale de Științe: "La porunca Luminăției Voastre, am făcut, pentru funcționarul din suita hanului persan, un nas artificial din argint, aurit pe
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
și cu dorința de a se afla cu o femeie În noaptea aceea a apăsat pe butonul ciclame de după perdeaua de lângă patul cu baldachin. Peste câtva minute, soneria Îl anunță că este cineva la ușă. Înfrigurat, deschise ușa și se pomeni cu o arătare Înaltă Înveșmântată din cap până În picioare Într-o djalubă neagră din care nu se putea vedea nimic, doar pe sub glugă se zărea un iașmac negru, o broboadă ce-i acopera complet capul și avea doar o fantă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
merg la teatru, concerte, urmez facultatea de profil, lucrez În cercetarea științifică și ... tot așa! Îmi place siguranța ta și am surprins o anumită dualitate pasională, artă-știință, nu-i rău, e frumos și greu În același timp. Dar nu ai pomenit nimic de căsătorie, soție, copii! Vor fi ... la timpul lor. Dacă tot suntem un pic de prieteni, aș vrea să-mi vorbești, atât cât se poate, despre ...cum să zic eu... Dacă am vreo prietenă? Da! Am mai multe, iar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Îți spun prietenește și fără să te superi: ești un mare fraier și ai pierdut ani buni de ... știi tu?! Tatăl tău, prietenii tăi sunt rahitici? Vino-ți În fire și Încearcă atunci când vei avea ocazia și cheful, mă vei pomeni, prietene! Peste o săptămână, Ada a plecat la facultate, poate nu avea să o mai vadă niciodată pe cea a cărei „imoralitate” o tăinuește și acum, pe buna sa prietenă specială care l-a Învățat să cânte la pian piese
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
plăti ratele la bănci, cu asumarea unor riscuri de tot felul și cu suportarea unor presiuni psihice și financiare de necrezut, dar toate obținute numai cu ajutorul lui Dumnezeu! În rugăciunile noastre, am Învățat și copiii să procedeze la fel, Îi pomenim cu evlavie și recunoștință pe sfinții noștri pământeni, mam’Maria și nenea Victor, dumneavoastră fără de care nimic din toate câte am spus nu ar fi putut fi posibile! Nu poți să-ți Închipui, nene Victor, cât de mult ține și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
omul de afaceri Dinu Patriciu scria în ziarul său - ironia sorții, tot Adevărul - despre Mineriada continuă. Însă pe domnul Patriciu nu-l deranjează mineriadele zilnice de la televiziunile de știri, din Parlament sau din justiție. Nu. Nu le vede, nu le pomenește și cred că în sinea lui le acceptă, fiindcă ele sunt mineriade utile, împotriva inamicului său numărul 1, Traian Băsescu. Pe domnul Patriciu l-a deranjat un film despre capitalismul românesc, din care domnia sa iese cam șifonat, și generalizează în
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ale partidului. Pentru că asta e ultima redută a partidului. Ai informația, deci juridic ai puterea! Ai Poliția, Poliția Judiciară în mână! Domn’e, ții o treabă, vorba ta, la putere poți să ai și dosaru’, îl bag înainte și te pomenești condamnat de ai tăi. Am dreptate?“ Despre Poliția Judiciară vom vorbi însă pe larg în Partea a II-a: Secretul rețelei. Ce este statul-rețea? Pe scurt, originea și rădăcina rețelei trebuie căutate înainte și după 1989, în regimurile tulburi din
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
dar urăște listele, că asta numai în dictatura securistului Băsescu se poate întâmpla. Golănaș, vorba talentatului domn Vântu. Să recitească CTP portretele făcute de prietenul său de idei, Nistorescu, în Cotidianul, unor Patapievici, Liiceanu, Cărtărescu, Lăzăroiu, Voinescu etc. Sau te pomenești că tocmai ei or fi „inșii din secta Martorii lui Băsescu“ și că, în sinea lui, CTP freamătă de bucurie citind Topul fripturiștilor întocmit de Nistorescu? Își mai amintesc dl CTP, dl Nistorescu de listele „cu susținătorii lui Băsescu“ întocmite
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
declarat Manfred Weber, europarlamentar german PPE, explicându-i ministrului Igaș legătura între Schengen și corupție. Viziunea oficială sună, desigur, mult mai optimist. Ministrul Igaș și-a încheiat prezentarea, explicându-le parlamentarilor europeni că, deși fusese sfătuit în țară să nu pomenească nimic despre corupție în prezentarea sa tehnică despre Schengen - întrucât n-are a face cu justiția și corupția -, a decis să atace totuși tema la Bruxelles: „Adoptarea codurilor, legea ANI , mica reformă a justiției arată capacitatea instituțională a României. DNA
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
care le-a întins lui Pâcu și lui moș Dumitru. Ia pftim și beți de sufletul părinților mei și al babei mele - i-a îndemnat moș Petrache. Apoi să-i hodinească Dumnezeu în pace și dumneavoastră să trăiți să-i pomeniți. Spunând acestea, au lăsat să cadă în colbul drumului câte o picătură de vin „pentru morți”. Au băut pe așezate, gândind că și boulenii își vor trage sufletul în acest timp. După ce s-au omenit, moș Dumitru a dat semnalul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
intrat în spital. Acolo o dat peste o fimeie care era șefă. I-o întins hârtiuța udă de atâta sudoare și o rămas în așteptare, cu ochii holbați la doctoriță. Aceea o pus mâna pe tilifon și o vorbit ceva pomenind de Liuba. Nenea Jănel tremura ca varga și nu-și lua ochii de la intrare. La o bătaie în ușă o sărit de pe scaun de parcă l-ar fi ars cu fierul roșu. Ușa s-o deschis încet și în fața lui o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cei din jurul mesei au devenit mai vioi parcă...Vasile Hliboceanu i-a cuprins dintr-o privire și a pornit a vorbi: La mine în sat, oamenii îs cuminți și trăiesc în frica lui Dumnezeu. S-o întâmplat, însă - așa cum se pomenește și prin alte locuri - să mai și greșească unii...In seara asta am să vă povestesc o întâmplare pe care am auzit-o și eu de la un gospodar...Stiți prea bine că flăcăii merg seara la fete. Fetele...de...ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
grămada de crengi. Ia să te văd, Pâcule, cum aprinzi tu focul pe omăt și cu găteje ude? l-a provocat moș Dumitru. Iar te grăbești, Dumitre, ca...Stai și ascultă și ai să vezi ce au făcut țiganii. Te pomenești că au făcut focul...Mare minune! „Până la urmă, ne-am văzut lângă găteje. Atunci ni s-o părut că ne-o pus Dumnezeu mâna în cap” povestea țiganul. „Pe cei doi mai mari i-am pus de pază. Eu cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am îndestulat, nu ar strica un fum de lulea - a apreciat Pâcu momentul, învârtind demonstrativ punga cu tutun și luleaua. Să nu crezi, Pâcule, că în seara asta ai să scapi fără să spui povestea nepotului tău, despre care ai pomenit astăzi - l-a luat din scurt moș Dumitru. Cu care nepot, Dumitre? Că eu am atâția nepoți, că, dacă le spun povestea numai la jumătate din ei, ne apucă Paștele aici - a făcut-o Pâcu pe niznaiu. Păi nu spuneai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]