1,096 matches
-
izvor de inspirație, prin Sfânta Scriptură și operele Sfinților Părinți, care sunt adevărate monumente ale culturii universale. Istoria este chemată să se solidarizeze cu religia, fără să se anuleze identitatea fiecăreia dintre ele. Este cunoscut faptul că încreștinarea ținutului carpato-danubiano pontic a coincis cu procesul de formare a poporului român. Religia creștină a fost un factor de perpetuare și continuitate socială sau culturală. Multe secole de cultură s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici. Clerici importanți s-au implicat în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
momente de hegemonie în regiune ale elementelor etnice iranice, în condițiile în care grupe alanice se vor succeda în spațiul circumscris bazinului carpatic până în perioada dominației mongole, exemplul cel mai reprezentativ al unui episod de reviviscență iranică în arealul nord-vest pontic constituindu-l reminiscențe de tip Černjachov care par să fie conținute în cultura de tip Penkovka, asociată, în general, confederației anților, entitate politico-militară extrem de activă pe tot parcursul secolului al VI-lea. DESCOPERIRI SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN SPAȚIUL PRUTO-NISTRIAN
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate în țara noastră: cca. 60 % din populatia europeană
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate în țara noastră: cca. 60 % din populatia europeană de urs brun (Ursus arctosă cca. 40 % din populatia europeană de lup (Canis lupusă cca. 40
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fi considerat și un oraș acuarelogenic și aceasta deoarece acuarela la malul mării se simte la fel de bine ca pretutindeni. Poate chiar mai bine prin calitatea aerului și a luminii. Viorica Toporaș glosează și ea pe tema aerului oriental al orașului pontic, surprinde din unghiuri întotdeauna sugestive, străduțe povîrnite, clădiri marcate de trecerea timpului, ambarcațiuni săltînd vesel în apa mării, hanuri vechi și celebre. Un punct de atracție tratat artistic cu o atenție specială este Platul Reginei, amestec insolit de arhitectură orientală
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Românească, București, 1983. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică, Lista lui Manolescu, Proza, Teatrul, Editura Aula, 2001. Marin, Petrică, Ion Luca Caragiale, Bibliografie de recomandare, Editura de Stat pentru Cultură și Artă, București, 1964. Miculescu, Sergiu, Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003. Mihăilescu, Dan, C. Cuvânt înainte la I.L.Caragiale Despre lume, artă și neamul românesc, Editura Humanitas, București, 1994. Mihăilescu, Dan, C., Întrebările poeziei, Editura Cartea Românească, București, 1988. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, p. 40. 192 Eugen Ionescu, Elegii pentru ființe mici, Editura "Jurnalul literar", seria "Poesis" nr. 1, Cuvânt introductiv de Nicolae Florescu, București,1990, p. 22. 193 Sergiu Miculescu, Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003, p. 78. 194 Eugen Ionescu, Eu, Editura Echinox, Cluj, 1990, p. 134. 195 Ion Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010, p. 280. 196 Reținem, pentru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
E un caz patologic, nu tragic, în sens nobil" (Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 428). 55 Așa cum a demonstrat recent Sergiu Miculescu în Măștile lui Eugen Ionescu, Editura Pontica, Constanța, 2003. 56 Gelu Ionescu, Anatomia unei negații, Scrierile lui Eugen Ionescu în limba română, 1927-1940, Editura Minerva, București, 1991, p. 12. 57 Eugen Ionescu, Căutarea intermitentă, traducere de Barbu Cioculescu, Editura Humanitas, București, 1994, p. 42. 58 Aceasta a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
între Marea Caspică și Golful arabo-persan, a fost fără îndoială refugiul pentru vitis vinifera 8 (vița de vie europeană, așa cum o numesc americanii) pe parcursul perioadei glaciare. În cadrul vitis vinifera (sau vitis sativa), se disting trei mari grupe 9: • Vitis vinifera pontica, localizată aproape de izvoarele Tigrului și Eufratului în Mesopotamia, în Armenia, pe muntele Ararat, și în Anatolia. Această varietate cultivată și răspândită mai întâi de sumerieni, apoi de către asirieni și de către urmașii lor peste Hellespont (care va lua numele de strâmtoarea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
autorul mai multor lucrări erotice: Amores, Heroides, Ars amandi, Remediile iubirii. Heroides include douăzeci și una de epistole erotice imaginare, șaptesprezece dintre ele sunt dedicate unor personaje feminine legendare, una dintre ele este dedicată poetesei Sapho. Ovidius este și autorul Metamorfozelor, Tristelor, Ponticelor, a creat Ars amandi sau Ars amatoria, o capodoperă a literaturii erotice. Autorul s-a substituit fiului zeiței Venus, Amor / Cupidon, pentru a-i sfătui pe bărbați și pe femei să-și cucerească iubitele / iubiții la teatru, în forum, la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
șapte de ani. Curtezane și pseudocurtezane în literatură Corina Publius Ovidius Naso, Amores / Iubiri Ovidius (43 î.H.-18 d.H.) aparține curentului clasic al literaturii latine și strălucitei triade, alături de Vergilius și Horațius. Este autorul unor lucrări recunoscute ca valoare: Pontice, Triste, Metamorfoze, autorul elegiilor erotice cultivate în: Amores, Ars amandi sau Ars amatoria, Heroides, Remediile iubirii. Poetul latin a fost influențat de epoca de libertinaj moral în care a trăit și pe care a reflectat-o cu mijloace artistice. Opera
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
l-a găsit vinovat pentru imoralitatea fiicei și nepoatei sale și a altor femei pe autorul "licențioaselor" elegii și a hotărât exilarea poetului la Tomis (Constanța) în anul 8 d.H, unde și-a plâns suferințele, a scris Triste și Pontice și a așteptat zadarnic iertarea împăratului. Aici, printre geți, a și murit. Frumoasa, senzuala și răsfățata Corina este soția unui demnitar vârstnic care, din nevoia amorurilor multiple cu bărbați de condiții diferite și din capriciu, îl menține pe amantul său
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea era Danubius pentru unii și Istros pentru alții. Ovidiu (în sec. I î.e.n. - I e.n.) ne vorbește în "Tristele" despre înghețul Dunării, pod pentru carele cu boi ale sarmaților. Iar în "Pontica" spune "Istrul cel cu două nume" - binominis Ister (I.VIII.12). În secolul I e.n., Plinius cel Bătrân ne spune că Dunărea are 60 de afluenți, iar delta sa șase guri, pe care le numește, în ordinea de la sud la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lui Plotin, îngr. și introd. Cristian Bădiliță, Iași, 1998; Epicurea, îngr. și introd. trad., București, 1999 (în colaborare cu Constantin Balmuș); Plutarh, Viețile paralele: Demostene și Cicero, îngr. și pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: A. Suceveanu, „Istoria epocii elenistice”, „Pontica”, 1997, 30. G.Dn.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
noului mod de viață, ceea ce se distinge este cel mult o dezvoltare accelerată și diversificată, În cadrul căreia apar unele aspecte ideologice pe un fond moștenit de tradiții. Zone de acest tip bine studiate sunt bazinul superior al Eufratului, Anatolia, regiunile pontice și Balcanii. Este deci util să purcedem la descoperirea omenirii rurale, Începând cu Eurasia Occidentală. Chiar În inima acestui teritoriu se deosebesc recurențe și afinități sugestive Între leptolitic și neolitic. Din Ucraina până În Moravia, ne aflăm probabil În fața unor culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sa - a lăsat o amprentă profundă la vest de lumea iraniană (Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 227 sqq.). În mod analog, la nord și la nord-vest, În Armenia guvernată de o nobilime În mare parte de origine iraniană, ca și În regiunea pontică și caucaziană, iranismul a continuat să exercite o influență profundă (cf. Chaumont, 1969, pp. 25 sqq.). În același timp, toate ținuturile limitrofe Iranului, de la vest la est, din Siria În Bactriana, unde s-a afirmat În final dominația Kush³nilor, interpretările
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vin d'honneur: mică petrecere festivă dată în cinstea cuiva. (n.trad.) 21 R. Dion, Viticulture ecclésiastique et viticulture princière au Moyen Age, Revue historique, CCXII, iulie-septembrie 1954. 22 Ibid. 23 U. Ecco, Pendulul lui Foucault, vol. I, Constanța, Editura Pontica, 1991, p. 102, traducere de Ștefania și Marin Mincu. 24 Ibid. 25 D. Seward, Les moines et le vin, Paris, Pygmalion-Gerard Watelet, 1982, p. 17. 26 În original: La vigne doit voir le fleuve. 27 R. Weinhold, Vivat Bachus, Zurich
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
b) euroasiatice: spălăcioasa - Senecio integrifolius, toporașul - Viola pumila; ... c) europene: poroinicul - Orchis ustulata; ... d) central-europene: laptele câinelui - Euphorbia dulcis; ... e) continentale: stânjenelul de stepă - Iris ruthenica, cinci degete - Potentilla alba, dedițelul - Pulsatila patens, gălbinarea - Serratula wolffi, veronica - Veronica incana; ... f) pontice: barba boierului - Ajungă laxmanni, vinețeaua - Centaurea marschalliana, sipica - Cephalaria uralensis, zambila pitică - Hyacinthella leucophaea, clopoțelul - Asyneuma canascens; ... g) mediterano-pontice: lintea pratului - Lathyrus pannonicus; ... h) mediteraneene: usturoiul sălbatic - Allium flavum, trinița - Trinia glauca; ... i) balcano-dacice: centaurea - Centaurea banatica. ... Speciile floristice de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și capul șarpelui - Echium russicum. Datorită prezenței acestor specii, habitatul are valoare conservativă ridicată, o diversitate floristică ridicată, îmbinând elemente xerofite și xero-mezofile, mediteraneene, pontice, central europene și eurasiatice, cu accent pe cele xerofite și termofile, ce definesc pajiștile uscate de pe substraturi calcaroase. Există de asemenea, specii precum ruscuța de primăvară - Adonis vernalis sau frăsinelul - Dictamnus albus, in galben - Linum flavum, ineață - Linum austriacum, iarba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Rosa gallica și salcâm. Regimul hidric moderat spre modest determină instalarea unor specii rezistente la uscăciune. Sub numele generic de stepe, se reunesc pajiștile uscate cu origine primară sau secundară, dezvoltate pe substrate calcaroase. În această categorie se încadrează pajiștile pontice, panonice, sarmatice sau, în funcție de compoziția de specii, combinații ale acestora. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziții puternic expuse, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Scorzonera parviflora, Plantago maritima. Valoare conservativă: mare. Compoziție floristică: specii edificatoare precum: Puccinellia limosa, Artemisia santonicum. Speciile caracteristice: Puccinellia limosa. Alte specii importante: Limonium gmelini, Plantago maritima, Suaeda maritima, Juncus gerardi, Centaurium pulchellum, C. spicatum, Rumex maritimus, Lactuca tatarica, Agrostis pontica, Cynodon dactylon, Chenopodium glaucum, Triglochin palustris, Juncus bufonius, Daucus guttatus, Silene conica. Habitatul R3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre și Chaerophyllum hirsutum Răspândire: Locuri umede, din lungul văilor colinare și montan inferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova. Suprafețe: de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]