2,792 matches
-
avea colegi de an la facultate, fii și fiice de profesori universitari, cu care m-am împrietenit, din cauza preocupărilor și a gusturilor comune ( ei prin tradiție și educație, eu - doar - prin absorbție voluntară!), mi-au deschis porțile caselor în care poposeau mari artiști. Sau care erau frecventate de ilustre personalități ale epocii. Am aflat lucruri care îmi fuseseră inaccesibile ca elev de liceu ... Începusem să-mi rafinez gusturile, comportamental (și estetic!). Ecoul, deloc tardiv, al acestor învățături apare - într-un sonet
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
un scurt fragment din "Cântarea căntărilor" , trad. Gala Galaction (fragm. cap. 4, primele 7 versete): 1. Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sunt ochi de porumbiță, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre poposită pe coama muntelui Galaad.” Cant 1.15; Cant 5.12; Cant 6.5; 2. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. Cant 6.6
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
frumoasă de tot, iubito, și n-ai niciun cusur. Acum - aceeași, în traducerea lui Cornilescu: 1. Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sînt ochi de porumbiță, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2. Dinții tăi sînt ca o turmă de oi tunse, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3. Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
lor mi-au dat fiori și am văzut iubiri sfârșite, Rămase-n depărtare dar cu gândul către malurile Ce le-ar fi dăruit acel acasă și chipurile atâta de iubite!. Aș vrea să știu, daca iubirea, în portul meu va poposi Și dacă Timpul, va mai plânge în plete blonde răsfirate, Pe perne albe printre nori, dansează stele argintii Iară aicea pe pământ, lacrima timpului se zbate! Bătrâne Timp, de ești un Zeu rămâi aici, cu mine, De-o fi să
LACRIMA TIMPULUI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359180_a_360509]
-
Am mai aflat că bătrânii noștri se numeau de fapt, Ioniță. Numai că unul din ei se ocupa cu strânsul untului din comună pe care împreună cu alți consăteni, porne au de cu noapte cu căruțele să-l ducă la oraș. Poposeau în pădure, întotdeauna în același loc unde găsiseră un luminiș, puneau căruțele în cerc, aigurau paza prin rotație de frica lupilor iar dimineața plecau din nou. Și astăzi în hărțile topografice locale, mi-a spus unulm din unchii mei, locul
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
antologia „Planeta iubirii” și-a atins rolul izbăvitor într-o lume a absurdului, a răutăților, a invidiei și lăcomiei. Prezentările făcute la această lansare de carte ne-au incitat dorința de a călători pe această „Planetă a iubirii”, de a poposi asupra fiecărui vers, de a-i înțelege sensurile, de a cunoaște trăirile eului, de a respira parfumul iubirii în multitudinea nuanțelor sale. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: ELENA TRIFAN ÎNSEMNĂRI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1503
ELENA TRIFAN ÎNSEMNĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340463_a_341792]
-
Autorului Poveste de la Sântilie II (urmare) Și a mers fecioru-acela Pe cărări nemaiumblate, Rugi și lacrimi înălțându-și Pentru grelele-i păcate, Și s-a afundat în munte Unde-o peșter-a găsit Și acolo-n pocăință. Ani vreo trei a poposit. Ici veneau ca să-i aducă Hrana și-apă din izvoare Corbi cu penele cernite Ce pluteau pe-albastra zare, Iar el se ruga de Bunul Și Cerescul Împărat Să-i dea binecuvântare Și să-l ierte de păcat. Ba se
POVESTE DE SÂNTILIE 2 (URMARE) de LEONID IACOB în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340522_a_341851]
-
teatru a avut mai multe sedii de-a lungul timpului, pentru că se fac atât de mulți bani, încât îți permiți să te muți unde vrei. Glumesc. Ne mutăm pentru că ne era tare greu. În al doilea loc în care am poposit, undeva pe la Piața Națiunile Unite, aveam un bar și o scenă, iar seara târziu, după spectacolele de teatru, veneau diverși stand-up comedieni din București și făceau show-uri. La un moment dat au început să organizeze seri de Open-mic, adică
O meserie rară în România, mai ales pentru femei. „Am știut că e pentru mine când mi-am văzut prima oară prietenii pe jos de râs, pe stradă, literalmente” () [Corola-blog/BlogPost/338904_a_340233]
-
toată povestea, acesta este Scoția. Ea asigură același nivel înalt de pregătire a studenților, iar taxele pentru studenții din UE erau zero și înainte de Brexit. Acum, cu atitudinea anti-părăsire a Uniunii, Scoția va atrage probabil masiv afluxul de studenți care poposeau în Anglia. Drumul mai lung și vremea oribilă din Nord nu vor mai fi obstacole așa mari în fața perspectivei de a plăti 40 de mii de lire pe an. Vin tare din urmă și țările scandinave, tot cu taxe zero
Nu mai merge Anglia? E foarte bună și Scoția () [Corola-blog/BlogPost/338512_a_339841]
-
din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce le unea și urni căruța, îndreptând-o sub aripile agudului ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul poposi cuminte, la umbră, într-un colț de arie proaspăt măturat, curat ca-n palmă numai bun de bătut paiele de fasole. Dincolo de trunchiul scorțos al agudului, în fața chilerului, glasuri vioaie de copii tulburau amiaza. Prispa era plină de apă. Pe
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
Vai, dar mai sunt atâtea de făcut“. Trebuie să știți că la Pădureni, până la anul, va exista un sat de vacanță, în care să poată fi cazați oaspeții străini cu care satul e înfrățit sau ansamblurile și artiștii ce vor poposi în sala de spectacole a Centrului cultural. „Vreau să facem acest sat de vacanță, un restaurant cu produse locale, mă rog, cât ne-or duce pe noi puterile, mintea și brațele. Avem deja proiectul, prin Uniunea Europeană, pentru încurajarea turismului rural
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
Teatrului Național din Cluj interpretarea dumneavoastră în rolul Emiliei din Othello și în cel al Oliei din piesa sovietică Cei din urmă, despre care tocmai am vorbit. Dar cum a reușit Radu Stanca să vă cucerească? -D.S.: Când am poposit la Sibiu în turneu, Radu m-a făcut să iubesc orașul acela cu farmecul său istoric. M-a plimbat pe sub bolțile stradelor și piețelor, pe scările Fingerling, prin piațetele cetății, pe sub ziduri masive de burg. M-a oprit în biserici
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
ajunge la soțul meu, am pornit după ora 12.00 pe bicicletă de la Cluj spre Sibiu. O distanță de 180 km nu putea fi parcursă într-o singură jumătate de zi. Era exclus. De aceea, m-am văzut nevoită să poposesc noaptea la Răhău, în satul tatălui meu, unde am ajuns pe la ora 21.00. A doua zi am mai făcut vreo 50 km pe bicicletă de la Răhău până la Sibiu. Sunt sigură că dacă aș fi plecat dis de dimineață, cum
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
de o asemenea izbândă, căci ”nici distanțele, nici naționalitatea și nici timpul nu au granițe într-o prietenie născută din pasiunea pentru muzică”. Pentru intelectuala care a respirat din evlavia amintirilor pe care sculptorul Nicăpetre le-a lăsat, după ce el poposise rodnic în comunitatea românilor de la Toronto, în mod firesc un capitol substanțial din cartea memorialistică a Veronicăi i se cuvenea marelui artist. Ea l-a văzut pe sculptor la Câmpul Românesc de la Hamilton primind Medalia “Mihai Eminescu“ pentru bustul în
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Repartizat ca învățător la Țagani, în Basarabia, tânărul Manu a ajuns la destinație cu căruța negustorului Oto Wolf, târziu, noaptea, fiind găzduit de directorul școlii, Marcel Lepădat. În gospodăria acestuia, poposise, cu doi ani în urmă, în împrejurări dramatice, Irina, care acum avea să se ocupe de buna primire a oaspetelui. Între Irina și Manu se va înfiripa o frumoasă poveste de dragoste, dar care se va sfârși tragic. Manu și-
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
Anca Sîrghie, care la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în mai 1981 luase Doctoratul cu lucrarea „Radu Stanca-studiu monografic”, a manifestat interes pentru personalitatea și opera poetului regizor mult mai timpuriu, anume din anii când Radu Stanca, poposit în cetatea Sibiului, devenise regizor. Figura enigmatică a poetului și omului de teatru stârnea curiozitatea liceenei de atunci, care se simțea fascinată de splendoarea spectacolelor acestui singular prestidigitator al actului scenic sibian, pe cât de complex, pe atât de original. Venind
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
Avea numai 57 de ani. ( relatare făcuta de Victor ȚINCU). Rășinarii este o localitate veche, în Mărginimea Sibiului. Când am ajuns aici, un soare strălucitor cuprindea toată zarea. Voiam neapărat să vizitez aceste meleaguri încărcate de istorie. La popa Bratu poposise și adolescentul Eminescu în peregrinările lui prin țară și apelase la preot să-i fie înlesnită trecera graniței spre Muntenia. Și tot aici se născuseră doi mari oameni de cultură ai României. Este vorba de Octavian Goga și Emil Cioran
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
cumva bucuria ei în faptul de a nu ne mai fi controlat, este fără destinație exclusivă” (p.69). Obsesia timpului revine permanent pe toată întinderea romanului abordând și ideea că sufletul este călător în timp împrumutând diferite trupuri pentru a poposi din când în când pe pământ: „Înaintarea în vârstă coincide cu apariția ideii că moartea rezolvă crizele în care intri, legate de timp sau de faptul că un defect fizic, dacă-l ai, se va anula în moarte, în timp ce, până
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
-mi era locul? A trecut încă o toamnă roasă de melancolie și o iarnă viforoasă peste catapeteasma Bisericii mele. Iisus este tot acolo și mă așteaptă sigur. Uneori îl visez plângând. În scrisoarea Iisus cel bătut în cuie de cositor, poposim în casa bunicilor scriitoarei. Iisus era între noi, la locul lui, pentru a ne privi cum păcătuim în neștire și a ne ierta mai apoi cu o înțelegere aproape lumească, neieșindu-și niciodată din fire. Uneori, credeam că trăgea cu
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SCRIAM, MAI TÂNĂR, POEZII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La Mărginime de Sibii Scriam, mai tânăr, poezii Că poposeam ades la bar Și ciocneam câte-un pahar; Când fu cu gripa aviară M-au dat de la serviciu-afară Că vindeam pe veresie Și credeam că nu se știe: Formol, vaccinuri și pastile Și toate astea mie mi le Cu toții, puseră
SCRIAM, MAI TÂNĂR, POEZII de ION UNTARU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340806_a_342135]
-
își purtau mărfurile prin ținuturile Argeșului, Vâlcei și Piteștiului, pe unde se făcea legătura între meșterii tipografi din Sibiu, Rm. Vâlcea, Scheii Brașovului și Târgoviște. În pelerinajul său cu cărțile ascunse în desagi, Badea Cârțan, vestitul „Cioban cu cărți”, a poposit aici, împărțind lumină și îndrumând locuitorii acestor plaiuri: „Citiți-o și băgați de seamă ce scrie în ea”. Ca un precursor al său, Ion Duhovnicul (1826-1882) cunoscut și sub numele de Popa Niță, prima făclie a spiritualității domnișanilor, spunea: „Am
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
faptului că libertatea cuvântului era predominantă în viața politică și artistică a Atenei.Despre această realitate o spune cu mândrie Pericle în”Istoria Războiului Peloponeziac”scrisă de Tucidide-este vorba de „școala Ellasului”. Datorită acestui fapt filozofi din zona bazinului mediteranean poposeau la Atena atrași de marele interes cu care publicul atenian le asculta cuvântările.Socrate declarase că nu luase niciodată parte la vreuna dintre conspirațiile împotriva guvernului atenian și că nu comisese nici un act vădit împotriva acestui guver,însă acuzarea nu
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
din zile un boier din ținuturile de dincolo de munte plecă cu câțiva tineri la vânătoare. Tot alergând după o căprioară o pierdură din vedere tocmai când ajunseră în dreptul colibei celor doi bătrâni. Cu caii și ogarii obosiți de atâta alergătură poposiră câteva minute la căsuța țăranilor. - Măi, dar nici prin gând nu-mi trecea că la această margine de lume pot întâlni o locuință!- zise boierul minunându-se. Bătrânii îl poftiră în casă și rămase uimit de ceea ce-i văzură ochii
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
trei flori surori, cu nume de zori cu ochi lucitori, cu zâmbet de soare, cu dulce licoare luată din vânt, din miez de cuvânt, veniți peste munți, treceți pe frunți prin inimi cu dor de vis călător... Și-n gând poposiți să mi-l învârtiți, să mi-l răsuciți, ca trup de visare, petală de floare și raza de lună în inimi să pună iubire și șoapte și cântec de noapte... Voi trei rămurele, trei fire smicele, suflet purtați, suflet cântați
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341303_a_342632]
-
peste câteva zile porniră cu alai spre ținutul Vâlcelelor. În drumul lor se opriră în cetatea Gorjiilor. Căpitanul Vladimir, împuternicit să administreze aceste meleaguri în numele său, îl întâmpină la o răscruce de drumuri cu o ceată de călăreți. Radu Valdescu poposi două zile la curtea domnească și-i vesti că va unifica ținuturile într-un singur principat mare și puternic. Între timp, cei din Vâlcelelor primiră vestea cu îngrijorare și convocară sfatul boieresc - Căpitane Preda, mai bine te alegem pe tine
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]