1,937 matches
-
de securitate națională. Abordare: 1. Lista serviciilor/sectoarelor prioritare în timp de pandemie 2. Lista grupelor populaționale de risc pentru vaccinare în timp de pandemie (conform OMS și UE) 3. Principii de prioritizare a vaccinării personalului serviciilor prioritare și grupelor populaționale 1. Lista serviciilor/sectoarelor prioritare în timp de pandemie 8. Adulți sănătoși de 19-64 de ani Se recomandă vaccinarea: a) în etapa 1 - grupurile populaționale 1 și 2; ... b) în etapa a 2-a - grupurile populaționale 3 și 4; ... c
PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214904_a_216233]
-
conform OMS și UE) 3. Principii de prioritizare a vaccinării personalului serviciilor prioritare și grupelor populaționale 1. Lista serviciilor/sectoarelor prioritare în timp de pandemie 8. Adulți sănătoși de 19-64 de ani Se recomandă vaccinarea: a) în etapa 1 - grupurile populaționale 1 și 2; ... b) în etapa a 2-a - grupurile populaționale 3 și 4; ... c) în etapa a 3-a - grupurile populaționale 5 și 6; ... d) în etapa a 4-a - grupurile populaționale 7 și 8. ... 3. Principii de prioritizare
PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214904_a_216233]
-
serviciilor prioritare și grupelor populaționale 1. Lista serviciilor/sectoarelor prioritare în timp de pandemie 8. Adulți sănătoși de 19-64 de ani Se recomandă vaccinarea: a) în etapa 1 - grupurile populaționale 1 și 2; ... b) în etapa a 2-a - grupurile populaționale 3 și 4; ... c) în etapa a 3-a - grupurile populaționale 5 și 6; ... d) în etapa a 4-a - grupurile populaționale 7 și 8. ... 3. Principii de prioritizare a vaccinării grupurilor de persoane listate - indicații UE a) 5% din
PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214904_a_216233]
-
timp de pandemie 8. Adulți sănătoși de 19-64 de ani Se recomandă vaccinarea: a) în etapa 1 - grupurile populaționale 1 și 2; ... b) în etapa a 2-a - grupurile populaționale 3 și 4; ... c) în etapa a 3-a - grupurile populaționale 5 și 6; ... d) în etapa a 4-a - grupurile populaționale 7 și 8. ... 3. Principii de prioritizare a vaccinării grupurilor de persoane listate - indicații UE a) 5% din personalul din serviciile publice; ... b) 30% din categoriile populaționale de risc
PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214904_a_216233]
-
recomandă vaccinarea: a) în etapa 1 - grupurile populaționale 1 și 2; ... b) în etapa a 2-a - grupurile populaționale 3 și 4; ... c) în etapa a 3-a - grupurile populaționale 5 și 6; ... d) în etapa a 4-a - grupurile populaționale 7 și 8. ... 3. Principii de prioritizare a vaccinării grupurilor de persoane listate - indicații UE a) 5% din personalul din serviciile publice; ... b) 30% din categoriile populaționale de risc. ... 2.3.6. Strategie de vaccinare geografică în funcție de afectarea regională Strategia
PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214904_a_216233]
-
-a - grupurile populaționale 5 și 6; ... d) în etapa a 4-a - grupurile populaționale 7 și 8. ... 3. Principii de prioritizare a vaccinării grupurilor de persoane listate - indicații UE a) 5% din personalul din serviciile publice; ... b) 30% din categoriile populaționale de risc. ... 2.3.6. Strategie de vaccinare geografică în funcție de afectarea regională Strategia de vaccinare a personalului din serviciile publice esențiale și a grupurilor populaționale de risc se poate desfășura în funcție de afectarea regională, plecând de la rate de atac în populație
PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214904_a_216233]
-
persoane listate - indicații UE a) 5% din personalul din serviciile publice; ... b) 30% din categoriile populaționale de risc. ... 2.3.6. Strategie de vaccinare geografică în funcție de afectarea regională Strategia de vaccinare a personalului din serviciile publice esențiale și a grupurilor populaționale de risc se poate desfășura în funcție de afectarea regională, plecând de la rate de atac în populație de peste 30%, între 20-30% și sub 20%. Nu toate regiunile vor fi afectate în același timp și cu aceeași intensitate. Strategia se abordează având la
PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214904_a_216233]
-
în ceea ce privește recunoașterea semnelor și simptomelor accidentului vascular cerebral de către pacient, rude sau de către cei prezenți, natura primului contact medical și mijloacele de transport la spital. Întârzierile în timpul managementului acut al AVC au fost identificate la diferite niveluri [20]: - La nivel populațional - întârzieri în recunoașterea simptomelor de AVC și în contactarea serviciilor de urgență - La nivelul serviciilor de urgență și medicilor de urgență unde pacienții cu AVC nu au prioritate - La nivel spitalicesc datorită întârzierilor în efectuarea imagisticii cerebrale și a îngrijirii
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
Toate studiile au avut un design pre- si post-AVC. Utilizarea trombolizei a crescut după desfășurarea programului educațional în grupul intervențional al studiului Temple, dar doar pentru următoarele 6 luni după finalizarea programului [51]. Acest aspect sugerează faptul că programele educaționale populaționale trebuie să fie repetate pentru a menține o atenție crescută a populației asupra AVC-ului. Programele educaționale trebuie să vizeze atât paramedicii cât și personalul din departamentul de urgență, astfel încât să îmbunătățească identificarea și să grăbească transferul către spital [53
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
exemplu centrale) de tulburări respiratorii ale somnului. Foramen ovale patent Prezentările de cazuri și studiile caz-control au indicat o asociere între prezenta FOP și AVC criptogenic atât la pacienții tineri cât și la cei în vârstă [305, 306]. Două studii populaționale au dat indicații similare, dar nu au confirmat o asociere semnificativă [307, 308]. La pacienții numai cu FOP riscul total de recurenta este scăzut. Totuși, daca FOP se asociază cu un anevrism de sept interatrial, o valvă Eustache, o rețea
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
recunoașterea semnelor și simptomelor accidentului vascular cerebral de către pacient, rude sau cei ce sunt de față, natura primului contact medical și mijloacele de transport la spital. Întârzierile în timpul managementului acut al AVC au fost identificate la diferite niveluri: - la nivel populațional, prin nerecunoașterea semnelor și simptomelor AVC și lipsa contactului cu serviciile de urgență; - la nivelul serviciilor de urgență și al medicilor de urgență, unde pacienții cu accident vascular cerebral nu au prioritate; - la nivel spitalicesc datorită întârzierilor în neuroimagistică și
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
că un plus de 12 % dintre persoanele cu HSA nu beneficiază de atenție medicală promptă [19] și că multe cazuri de HSA sunt diagnosticate greșit. [20-26] Prevalența anuală a HSA anevrismala în SUA poate depăși 30000 de persoane. Unele studii populaționale au arătat ca incidența HSA nu s-a modificat dramatic în ultimele 4 decade [27-28], în timp ce altele sugerează o sc��dere a incidenței în Noua Zeelandă din anii 80 în anii 90 [29] și o mortalitate scăzută prin HSA în Suedia
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
influențată de mai mulți factori, care includ incidența anevrismului, riscul de rupere (istorie naturală) și riscul indus de tratament [73,85,93,105] Dintre acești factori riscul de rupere este cel mai important. Până în prezent nu au existat studii clinice populaționale legate de cost-eficiența screening-ului pentru anevrismele intracraniene. Astfel screening-ul pentru anevrismele intracraniene asimptomatice în populația generală nu are în prezent un suport pe baza literaturii disponibile. Pacienții cu factori de risc că fumatul și consumul de alcool au o incidență
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
tip de populație. În subpopulația cu sindrom familial de anevrism intracranian, de asemenea cost-eficiența screening-ului nu a fost demonstrată cu toate că se detectează o incidență crescută a anevrismelor intracraniene [40,105] Până când eficacitatea screening-ului va fi evaluată într-un studiu clinic populațional, majoritatea studiilor publicate sugerează că screening-ul să fie considerat pe baza individuală. În contrast cu indivizii asimptomatici, rata anuală de formare a unui nou anevrism la pacienții tratați pentru HSA anevrismala este de 1% până la 2%. Pentru acest grup evaluări radiologice ulterioare
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
Aneurysms a stabilit o mortalitate de 50% la 29 de zile de evoluție. [115] O analiză recentă a deceselor în spital a pacienților cu HSA internați prin servicii de urgență a constatat o mortalitate de 33%. [102] Într-un studiu populațional condus de Broderick și colaboratorii, [8] mortalitatea la 30 de zile la toți pacienții cu HSA a fost de 45%, majoritatea deceselor survenind în primele zile. De asemenea, alte studii au sugerat mici scăderi în mortalitate în SUA și alte
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
le poate rezolva. AVC poate avea ca si consecință declinul cognitiv semnificativ. La pacienții cu AVC, demență poate fi rezultatul exclusiv al leziunilor cerebrale sau ar putea urma coexistentei unor tulburări de de tip boală Alzheimer cu leziunile vasculare. Studii populaționale au arătat ca incidența dementei este mai mare la persoanele cu istoric cerebrovascular. Studii prospective ulterioare au demonstrat că între un sfert și jumătate dintre supraviețuitorii AVC vor dezvolta demență. Există o asociere semnificativă între depresia post AVC și deficitele
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
comparații, a rezultat o specificitate de -80-95%, dar o sensibilitate ce variază larg între 20 și 80%. Apariția simptomatologiei la efort este cruciala pentru acuratețea chestionarului, iar precizia lui pare a fi mai mică la femei. Prevalența anginei în studiile populaționale crește cu vârsta, pentru ambele sexe, de la 0.1-1% la femeile de 45-54 ani la 10-15% la femeile cu vârste cuprinse între 65-74 ani, și de la 2-5% la bărbații de 45-54 ani la 10-20% la bărbații cu vârste cuprinse între
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
ani, și de la 2-5% la bărbații de 45-54 ani la 10-20% la bărbații cu vârste cuprinse între 65-74 ani. Ca atare, se poate estima că în majoritatea tarilor europene, între 20000 și 40000 la 1000000 locuitori suferă de angină. Informațiile populaționale asupra incidenței anginei au rezultat din studii epidemiologice prospective, prin examinări repetate ale cohortelor. Datele disponibile, oferite de Studiul Celor șapte Țări, derulat în Marea Britanie, Studiul Bolii Cardiace Ischemice din Israel, Studiul Inimii din Honolulu, Studiul Framingham și altele, au
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
risc, la pacienții cu angină a crescut supraviețuirea. Creșterea sensibilității metodelor de diagnostic poate contribui suplimentar la creșterea prevalenței bolii coronariene aterosclerotice diagnosticate. 5. ISTORIE NATURALĂ ȘI PROGNOSTIC Informațiile asupra prognosticului în angina cronică stabilă au fost obținute din studii populaționale pe termen lung, prospective, din trialuri clinice de terapie antianginoasă, și din registre observaționale. Datele europene estimează rata mortalității prin boli cardiovasculare și ratele mortalității prin boală cardiacă ischemică la bărbați cu angină conform chestionarului Rose, a fi cuprinsă între
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
dezvoltate nomograme pentru a facilita interpretarea scorurilor de calciu raportat la valorile așteptate pentru o anumită vârstă și un anumit sex. Extensia calcificărilor coronariene se corelează mult mai intens cu încărcătura plăcii decât localizarea și severitatea stenozelor. Astfel, în studiile populaționale, detectarea calciului coronarian poate identifica pacienții aflați la risc înalt de boală coronariană semnificativă, dar evaluarea calcificării coronariene nu este recomandată de rutină pentru pacienții cu angină cronică stabilă. Timpii de achiziție a imaginilor și rezoluția pentru EBCT și MDCT
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
că proporția valorilor valide este similară pentru perioada diurnă și nocturnă. o Rețineți că tensiunea arterială ambulatorie este de obicei mai mică cu câțiva mmHg față de cea măsurată în cabinet [123"125]. Așa cum se arată în Tabelul 5, diferite studii populaționale indică faptul că valori ale TA de cabinet de 140/90 mmHg corespund cu valori medii pe 24 ore ale sistolicei de 125-130 mmHg și diastolicei de 80 mmHg, valorile medii corespunzătoare diurne și nocturne fiind de 130-135/85 și
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
dar dovezile sunt încă limitate și avantajul administrării medicamentelor antihipertensive în această formă comună de insuficienta cardiacă necesită confirmare prin studii în desfășurare. 7.5 Fibrilația atrială Hipertensiunea este eel mai important factor de risc pentru fibrilația atrială la nivel populațional. Fibrilația atrială crește riscul de morbiditate și mortalitate cardio-vasculară de aproximativ 2 până la 5 ori cu o creștere marcată a riscului de accident vascular cerebral embolic [628]. Creșterea masei ventriculare stângi și mărirea atriului stâng au fost identificate ca determinanți
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
pe sisteme și aparate. 9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. 10. Probleme și dileme etice în genetica medicală. B. PARTEA PRACTICĂ 9. Consultul genetic. 10. Explorarile genetice. a. Cromozomiale. b. Moleculare. 11. Sfatul genetic. 12. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional). 13. Diagnosticul prenatal. EXAMEN 3. Test scris din tematica teoretică. 4. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic). I.4. Modulul de
ORDIN nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218963_a_220292]
-
minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale. ● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic. ● Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar. ● Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete. ● Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și
ORDIN nr. 6.042 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218964_a_220293]
-
pe sisteme și aparate. 9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. 10. Probleme și dileme etice în genetica medicală. B. PARTEA PRACTICĂ 9. Consultul genetic. 10. Explorarile genetice. a. Cromozomiale. b. Moleculare. 11. Sfatul genetic. 12. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional). 13. Diagnosticul prenatal. EXAMEN 3. Test scris din tematica teoretică. 4. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic). I.4. Modulul de
ORDIN nr. 6.042 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218964_a_220293]