1,427 matches
-
putea fi considerate ca exemple de populism sau nu; b) studiem în ce măsură, și în ce privințe, diferă între ele anumite cazuri de populism. Mai precis, definiția minimală propusă pentru populism poate fi folosită pentru a identifica două tipuri de populism: populismul exclusivist din Europa și populismul incluziv din America Latină (Mudde și Rovira Kaltwasser, 2011). În mod similar, considerăm că definiția minimală a lui Dahl (1971) a democrației este o bornă crucială care poate trasa o linie de demarcație între regimurile autoritare
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de populism sau nu; b) studiem în ce măsură, și în ce privințe, diferă între ele anumite cazuri de populism. Mai precis, definiția minimală propusă pentru populism poate fi folosită pentru a identifica două tipuri de populism: populismul exclusivist din Europa și populismul incluziv din America Latină (Mudde și Rovira Kaltwasser, 2011). În mod similar, considerăm că definiția minimală a lui Dahl (1971) a democrației este o bornă crucială care poate trasa o linie de demarcație între regimurile autoritare și cele democratice. În același
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
minimală a lui Dahl (1971) a democrației este o bornă crucială care poate trasa o linie de demarcație între regimurile autoritare și cele democratice. În același timp, acest concept este util pentru emiterea de ipoteze referitoare la relația ambivalentă dintre populism și democrație. După cum afirmam în capitolul introductiv, populismul poate avea un impact pozitiv pentru democrație în termeni de îmbunătățire a "incluziunii" și negativ în privința "contestării publice". Studiile de caz din prezentul volum confirmă sau resping această teză? General vorbind, dovezile
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o bornă crucială care poate trasa o linie de demarcație între regimurile autoritare și cele democratice. În același timp, acest concept este util pentru emiterea de ipoteze referitoare la relația ambivalentă dintre populism și democrație. După cum afirmam în capitolul introductiv, populismul poate avea un impact pozitiv pentru democrație în termeni de îmbunătățire a "incluziunii" și negativ în privința "contestării publice". Studiile de caz din prezentul volum confirmă sau resping această teză? General vorbind, dovezile prezentate susțin acest argument. Atât în Europa, cât
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Europa, cât și în Americi, actorii populiști caută să dea glas și putere grupurilor marginalizate, dar tind și să combată însăși existența forțelor de opoziție și să încalce regulile competiției politice (Rovira Kaltwasser, 2012). Modul în care anumite forme ale populismului definesc "poporul pur" și "elita coruptă" determină tipul și gradul de incluziune pe care acestea le promovează. Ca să folosim cuvintele lui Mouffe: "Nu referirea la "popor" este echivocă. (...) Problema stă în modul în care acest "popor" este creat" (2005a: 69
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
urmare, caută să promoveze incluziunea unor grupuri mari care sunt, subiectiv și obiectiv, excluse din societate. Dincolo de acestă diferență importantă, merită să subliniem o asemănare revelatoare pe care o regăsim în toate capitolele cărții, și anume lipsa de respect a populismului față de contestarea publică, derivată din perspectiva monistă asupra societății. Într-adevăr, populismul face o distincție maniheistă între "poporul pur" și "elita coruptă", care nu lasă prea mult spațiu pluralismului (de la Torre, 2000; Hawkins, 2009; Mudde, 2004). Conform definiției minimale a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
obiectiv, excluse din societate. Dincolo de acestă diferență importantă, merită să subliniem o asemănare revelatoare pe care o regăsim în toate capitolele cărții, și anume lipsa de respect a populismului față de contestarea publică, derivată din perspectiva monistă asupra societății. Într-adevăr, populismul face o distincție maniheistă între "poporul pur" și "elita coruptă", care nu lasă prea mult spațiu pluralismului (de la Torre, 2000; Hawkins, 2009; Mudde, 2004). Conform definiției minimale a lui Dahl, democrațiile care există în realitate diferă în multe privințe. Astfel
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sau implict, un concept mai larg al democrației pentru a face diferența între regimuri democratice "de proastă calitate" și cele "de foarte bună calitate". În pofida acestui cadru teoretic deja existent, am fost interesați nu doar de studierea impactului pe care populismul îl are asupra democrației ca atare, ci și, cu precădere, de efectele negative și pozitive pe care populismul le poate avea asupra calității democrației. Distincția pe care o facem nu este de mică însemnătate. Există o diferență importantă între "o
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și cele "de foarte bună calitate". În pofida acestui cadru teoretic deja existent, am fost interesați nu doar de studierea impactului pe care populismul îl are asupra democrației ca atare, ci și, cu precădere, de efectele negative și pozitive pe care populismul le poate avea asupra calității democrației. Distincția pe care o facem nu este de mică însemnătate. Există o diferență importantă între "o democrație fără atribute" și "calitatea democrației". În vreme ce, expresia dintâi face aluzie, în primul rând, la regula majorității și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de democrație exercitate în mod direct. Cea din urmă formă amintită este percepută ca o metodă potrivită de a da puterea poporului înapoi și de a evita prăpastia dintre guvernanți și guvernați (Canovan, 2005: 107). Totuși, aceasta nu înseamnă că populismul este în dezacord cu reprezentarea democratică în sine. Este mai corect să spunem că populismul se opune presupusei "proaste întrebuințări" a canalelor democratice de reprezentare și să asociem această perspectivă numai cu alegerile periodice. Din acest unghi, populismul poate fi
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
metodă potrivită de a da puterea poporului înapoi și de a evita prăpastia dintre guvernanți și guvernați (Canovan, 2005: 107). Totuși, aceasta nu înseamnă că populismul este în dezacord cu reprezentarea democratică în sine. Este mai corect să spunem că populismul se opune presupusei "proaste întrebuințări" a canalelor democratice de reprezentare și să asociem această perspectivă numai cu alegerile periodice. Din acest unghi, populismul poate fi văzut ca un soi de extremism democratic, în sensul în care acesta manifestă,în mod
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înseamnă că populismul este în dezacord cu reprezentarea democratică în sine. Este mai corect să spunem că populismul se opune presupusei "proaste întrebuințări" a canalelor democratice de reprezentare și să asociem această perspectivă numai cu alegerile periodice. Din acest unghi, populismul poate fi văzut ca un soi de extremism democratic, în sensul în care acesta manifestă,în mod deosebit, neîncredere față de toate tipurile de organisme nealese prin vot, care capătă tot mai multă putere în zilele noastre (Vibert, 2007). Nu este
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
numea Kalyvas (2005), puterea constituantă, adică principalul actor din cadrul unui regim democratic în privința (re)creării și actualizării normelor și regulilor legale de nivel superior care reglementează exercițiul puterii. Ca un adaos la acestă observație generală, este important de analizat dacă populismul chiar are un efect pozitiv și/sau negativ asupra calității democrației. Pentru a răspunde la această întrebare, ne-am selectat studiile de caz pe baza a două criterii: (1) dacă principalii actori populiști sunt în opoziție sau la guvernare și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
criterii: (1) dacă principalii actori populiști sunt în opoziție sau la guvernare și (2) dacă regimul democratic este consolidat sau neconsolidat. Primul criteriu arată că factorul cel mai relevant ar trebui să fie puterea reală a forțelor populiste; adică, dacă populismul este limitat doar la opoziție, are puțin spațiu de manevră, și deci are un efect minor asupra calității democrației. Al doilea criteriu se referă la "maturitatea" regimului democratic și se bazează pe ideea că, atunci când un regim democratic este consolidat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la opoziție, are puțin spațiu de manevră, și deci are un efect minor asupra calității democrației. Al doilea criteriu se referă la "maturitatea" regimului democratic și se bazează pe ideea că, atunci când un regim democratic este consolidat, chiar și un populism de tip guvernamental ar trebui să aibă un efect redus asupra calității democrației, de vreme ce, cea din urmă este suficient de robustă în confruntarea cu "provocarea populistă". Ce ne comunică cele opt studii de caz despre cele două criterii? Dovezile din
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democrației, de vreme ce, cea din urmă este suficient de robustă în confruntarea cu "provocarea populistă". Ce ne comunică cele opt studii de caz despre cele două criterii? Dovezile din carte îl susțin pe primul. De fapt, toate cele patru cazuri de "populism în opoziție" (Blocul/Interesul Flamand din Belgia, Partidul Reformei din Canada, "Republicanii" din Republica Cehă și Andrés Manuel López Obrador din Mexic) arată că, atunci când actorii populiști sunt în opoziție, nu au o influență mare asupra calității regimului democratic. Cu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Belgia, Partidul Reformei din Canada, "Republicanii" din Republica Cehă și Andrés Manuel López Obrador din Mexic) arată că, atunci când actorii populiști sunt în opoziție, nu au o influență mare asupra calității regimului democratic. Cu toate acestea, aceasta nu înseamnă că populismul în opoziție ar trebui considerat ca nerelevant. Aceasta ar putea fi cazul Republicii Cehe, unde Republicanii au avut succes pentru scurtă vreme, dar nu au reprezentat o provocare serioasă pentru partidele tradiționale. Totuși, în celelalte cazuri de "populism în opoziție
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înseamnă că populismul în opoziție ar trebui considerat ca nerelevant. Aceasta ar putea fi cazul Republicii Cehe, unde Republicanii au avut succes pentru scurtă vreme, dar nu au reprezentat o provocare serioasă pentru partidele tradiționale. Totuși, în celelalte cazuri de "populism în opoziție" situația pare foarte diferită. Prin abordarea unor teme care, în mod normal, nu prea apar pe agenda publică și sunt considerate nepotrivite de către establishment, forțele populiste provoacă partidele tradiționale și le obligă să-și adapteze programele. De exemplu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
accent pe lupta împotriva sărăciei. În mod similar, cazul Belgiei și cel al Canadei demonstrează că, din pricina apariției unui partid populist de dreapta, partidele tradiționale de dreapta tind să-și consolideze poziția conservatoare pentru a evita pierderea voturilor. Pe scurt, populismul în opoziție poate avea un efect pozitiv asupra calității democrației, de vreme ce ajută grupurile care nu se simt reprezentate de establishmentul politic să se facă auzite. În aceste circumstanțe, establishmentul trebuie să se confrunte cu probleme ridicate de forțele populiste. Interesant
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
În aceste circumstanțe, establishmentul trebuie să se confrunte cu probleme ridicate de forțele populiste. Interesant este că, în mod normal, aceste probleme sunt considerate de majoritatea elitelor ca fiind dezgustătoare și vulgare. Astfel, ca să-l parafrazăm pe Arditi (2005: 90-1), populismul acționează ca un musafir beat la un dineu. În vreme ce, de obicei, nu respectă regulile contestării publice, populismul pune, totuși, pe tapet probleme dureroase, dar reale care privesc ordinea politică existentă. Din acest punct de vedere, populismul în sine nu poate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în mod normal, aceste probleme sunt considerate de majoritatea elitelor ca fiind dezgustătoare și vulgare. Astfel, ca să-l parafrazăm pe Arditi (2005: 90-1), populismul acționează ca un musafir beat la un dineu. În vreme ce, de obicei, nu respectă regulile contestării publice, populismul pune, totuși, pe tapet probleme dureroase, dar reale care privesc ordinea politică existentă. Din acest punct de vedere, populismul în sine nu poate fi considerat antidemocratic, ci mai degrabă ca o expresie a voinței unei părți neglijate a poporului care
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe Arditi (2005: 90-1), populismul acționează ca un musafir beat la un dineu. În vreme ce, de obicei, nu respectă regulile contestării publice, populismul pune, totuși, pe tapet probleme dureroase, dar reale care privesc ordinea politică existentă. Din acest punct de vedere, populismul în sine nu poate fi considerat antidemocratic, ci mai degrabă ca o expresie a voinței unei părți neglijate a poporului care poate să nu fie de acord cu anumite proceduri și rezultate ale democrației liberale. Cu privire la cel de-al doilea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să subliniem că acest proces de deconsolidare democratică − sau, cum l-a numit O'Donnell (1992), "înceata moarte a democrației" - a început înainte ca Hugo Chávez să-și facă apariția pe scena politică. În schimb, acest lucru relevă faptul că populismul nu este singurul factor, și posibil nu cel mai decisiv, când vine vorba despre explicarea procesului de erodare a calității democrației din Venezuela de astăzi. Această constatare este foarte relevantă, de vreme ce experții au fost înclinați să afirme că aranjamentele politice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe scară largă a sistemului politic. Mai mult, în toate aceste țări Parlamentul și/sau Curtea Constituțională pot legifera o serie de măsuri de protecție instituțională, cu scopul de a "apăra democrația"de forțele populiste. Astfel, impactul limitat pe care populismul l-a avut asupra calității democrației în cazurile Austriei, Belgiei și Canadei derivă nu doar din performanțele electorale relativ slabe ale respectivelor partide populiste, ci și din existența unor democrații care au avut la îndemână mai multe mecanisme formale și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
legale în manifestarea "toleranței față de intolerant", este, de asemenea, crucial ca apărarea democratică să aibă în tolbă și strategii incluzive, care au ca scop acceptarea regulilor contestării publice de către forțele populiste. În final, este necesar să ne referim la impactul "populismului la putere" asupra democrațiilor neconsolidate, cel mai amenințător scenariu. Cele două cazuri pe care le-am selectat pentru ilustrarea acestui scenariu ne oferă un tablou eterogen. Pe de o parte, Mečiar în Slovacia nu poate fi înfățișat nici ca "democrat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]