4,015 matches
-
convins toată viața, după pensionare, se autosugestionează, în fiecare dimineață când își soarbe cafeaua în liniște, că nu este singur. Intradevar, nu este singur, din colțul camerei un șoricel iese dintr-un orificiu dintre podea și zid chițăind, cerându-și porția de cașcaval.Atunci nea Marin se ridică din fotoliu, si cu o calmitate de invidiat, se îndreaptă spre frigider, îl deschide, scoate de acolo o bucată mare de cașcaval, îl așează pe masă, taie din el o feliuța, pune la
SINGUR, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352050_a_353379]
-
la fel ca un copil ce se juca cu o mașinuță din plastic considerându-se un mare șofer. Se ridică aproape nervos și se îndreptă spre bucătărie unde căută prin dulapuri. Găsi o sticlă de coniac și își turnă o porție considerabilă pe care o dădu pe gât deodată. Și-l umplu la loc și se întoarse pe canapea. "Ce tâmpit!" mormâi continuu ca o "moară stricată". "Ce tâmpit!". Soneria de la ușă îl scoase din această stare "euforică", sau mai bine
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
ia cu mâinile sale această icoană grea și de mari dimensiuni, și a așezat-o în biserica mănăstirii. În ziua următoare, nu au mai găsit icoana Maicii Domnului în biserică, dar căutând-o, au văzut-o pe zidul mănăstirii, deasupra porții. Atunci au luat icoana și au dus-o în biserică, dar iarăși au găsit-o pe zidul de la poartă. Acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori, până când Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i-a arătat Sfântului Gavriil voința Ei
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
vorbă și vei scrie în declarații și despre aceste aspecte. „Era bine ca procurorul să te audă, să poată înțelege raportul de cauzalitate în aspectele pe care le-am susținut eu... Să nu-și mai dea importanță. Enervant om!” În fața porții de la casa indicată de Gabriel se afla un polițist. Într-o mână purta bastonul de cauciuc, la vedere, în timp ce cu cealaltă arunca în gură, la intervale egale, semințe de floarea soarelui ale căror coji le scuipa apoi cu dexteritate, urmărindu
CHEMAREA DESTINULUI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356242_a_357571]
-
de soare, prin contopirea lui molatică în undele liniștite ale întinderilor albastre ne-a surprins răsfoind meniul bogat al localului și întrebându-ne, una pe cealaltă: „ce-o fi, oare, keftedes, dar kolokassi? Oh, sheftalia? Nu, mai bine câte-o porție sănătoasă de pork chops cu salată de varză creață” - că măcar știam ce mâncăm! Să tot trăiești așa, e-adevărat?! Georgeta Resteman Limassol, Cipru sfârșit de mai 2012 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - CIPRU (7) - LARNACA / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
convins toată viața, după pensionare, se autosugestionează, în fiecare dimineață când își soarbe cafeaua în liniște, că nu este singur. Intradevar, nu este singur, din colțul camerei un șoricel iese dintr-un orificiu dintre podea și zid chițăind, cerându-și porția de cașcaval.Atunci nea Marin se ridică din fotoliu, si cu o calmitate de invidiat, se îndreaptă spre frigider, îl deschide, scoate de acolo o bucată mare de cașcaval, îl așează pe masă, taie din el o feliuța, pune la
SINGUR, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356317_a_357646]
-
de cînd era la spital și de mai multe ori cheltuisem micile economii, pentru că nu rezistăm cînd treceam prin fața librăriei să nu-mi cumpăr cîte o carte de povești. Era vineri înainte de Paste și mă jucam cu prietenele mele în fața porții...... Mă uitam tot timpul să o văd pe mama întorcîndu-se de la spital, dar nu o vedeam. La un moment dat am putut distinge silueta unui bărbat pe care-l cunoșteam. Era un unchi de la țară. -Mama nu este acasă, i-
PRIMA INTILNIRE CU ISUS de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356370_a_357699]
-
în laptele dulce din strachina ei și fetița primi o lingură nouă de lemn cu care să poată mânca singurică. A uitat și de caiete și de tăbliță, laptele fiind mult mai bun și mai important acum. A primit o porție în plus în acea zi pentru că a fost cuminte și a ,,învățat,, să scrie. După ce s-a săturat de lapte, bătrâna o luă în brațe și o duse în cameră să doarmă la prânz. Aici așternuturile, de un albastru deschis
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
asta au luptat atîtea generații, aducându-se pe ele însele ca jertfe fară cusur, căci în inimile lor nu au avut altceva decât gândul de a-și apăra Neamul. Ca orice om de pe fața pământului și românul își dorește aceiași porție de libertate și același trai decent pe care o au celelalte popoare, care o au! Un gând pe care nici nu-l pot localiza pentru a putea ști măcar de unde-mi vine, mă face să cred că, era chiar necesar
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
astfel de corecții celor mici, când nu sunt cuminți. Au luat și ei obiceiurile noastre, asta e. Dacă mă așezam la masă neglijându-l, sta cuminte în două labe, numărându-mi dumicații și atât. Sigur că îi făceam și lui porție, dar atâta de cuminte și stilat era, că nu mă deranja în nici un fel. În timp ce cadeții ăștia din ultima generație, mergeau numai înaintea mea, că eu de teamă să nu îi calc, am căzut odată cu tigaie cu tot răsturnând-o
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
iubește nu? Din când în când își desface genunchii ,pentru că știe să ofere iubire,atâta vreme cât are de unde oferi.Tu ești obișnuit să iei,nu să oferi...Atâta vreme cât îi aduci salariul acasă,te afișezi la brațul ei când e cazul,ai porția necesară de sex.(.până la urma urmei...și sexul asta este cam mult zgomot pentru cateva vibrații..) totul este ok:) Viața e simplă și frumoasa.Apa ,paie și bătaie... Când totul poate fi simplu ,la ce să te complici? Să te
SUB SEMNUL BALANTEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356050_a_357379]
-
magazin de vise încă în rând bocancii de soldat ai tatei - Moș Nicolae vești din război - scrisoarea s-a întors nedesfăcută porți de oțel- ruinele fostului castel ținute sub lacăt casa bunicii- o cheie ruginită în cuiul porții nimicul din spatele porții deschid - doar amintiri bătrânul cerșetor devine un om obișnuit la sfârșitul zilei zi friguroasă - în locul cerșetorului porumbelul flămând piața de pește - vânzător turnând gheață peste peștele crud târziu în noapte o pasăre cântă cu glasul mamei nopți fără greieri - doar
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356070_a_357399]
-
pe nici un carusel care implica diferențe de înălțime și viteză, combinația fatală pt mine! Doar trenulețele pentru cei mici erau pentru mine, dar din păcate și acestea aveau limită de vârstă, mărime și greutate... Așa că m-am consolat cu o porție mică de cartofi pai și niște „mixuri” de diferite nuci pralinate și am savurat din plin energia și entuziasmul care dominau atmosfera din parc. Ca să fie totul feeric, enigmatic... căci doar eram în Wonderland, la ieșirea din parc am sesizat
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
tânguiesc iar nopțile în mine și frânți copaci mai murmură un cânt, mâhniri încercănate de ruine se adăpă din neliniște de vânt. Trec îngerii de foc pe geana nopții și sufletul în vise îmi e punte când căprioare trec prin fața porții să se adape-n lacrimă de munte. În somn, îngână luna o cântare trăgând pe ochi zăbranice de nori, e lumea-ntreagă semn de întrebare ca un crepuscul spânzurat de zori. Se tânguiesc iar nopțile în mine și sufletul în
TRISTEŢI de LEONID IACOB în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355305_a_356634]
-
a desfăcut borcanul cu tocană de legume și ne-a invitat la masă. A început o pâine mare neagră de 2 kg., din aceea de 4 lei, pe care a început să o taie în felii mari cam cât o porție de la cantina. Noi stăteam liniștiți pe paturile noastre, fiindcă în cameră nu era decât un singur scaun. L-am lăsat pe magazioner în pace crezând că acesta va mânca singur. Dar nu a fost așa! Ne-a pus la fiecare
TUCHILATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355318_a_356647]
-
între o jumătate de oră și o oră și jumătate, simțind de fiecare dată că arderile metabolice sunt mai intense iar oboseala se instala mai greu, sau nu se mai instala deloc în ziua respectivă. După care îmi luam o porție de lectură și, cine dorește, poate oricând cu puțin efort, să ajungă la cărțile bune. Pentru că și prietenii cei mai buni pot să te dezamăgească într-o zi, dar o carte bună, niciodată. Așa am început să alerg a doua
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
l-a întrebat: - Cum a fost ciorbița, fierbinte?. - Minunată, draga mea, ca întotdeauna! - Atunci... află că nu cobor până nu-mi spui ce ai promis... - Oho, numele tău este femeie, profitoare mică ce ești! Altfel, nu aveam parte de o porție? - Ba da, dragul meu, știi foarte bine că da, - Ei bine, în seara asta l-am văzut pe Fănel cu o brunetă frumoasă... - Nu se poate! Unde și când?! - Ieșeau din restaurantul de lângă părinții mei când mergeam cu băiatul acolo
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
spaimele mele ne erau folositoare ca apa de ploaie. Cu toate astea, falsa dramă a unei vieți trăită inutil nu aveai cum să i-o scoți moșului din suflet și nu puteai să-i explici că își avusese și el porția lui de muncă și de fericire și de speranțe și, dacă visurile i se spulberaseră, erau doar visuri, pînă la urmă, cățeaua are dreptate, este mamă bună, își alăptează puii pînă cînd se țin pe picioarele lor și apoi îi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
Și care umple-vă de râie? Ce libertăți în plus mai vreți Când voi aduceți doar sminteli Și prinși de alții cu momeli, Purtați otrava în peceți? Biserica e-a lui Iisus În care nu vă văd intrând Ci în afara porții stând Cu vorbe care le-ați mai spus Mai multă zarvă decât zestre Mereu tot mai săraci în rod Că simbriașii lui Irod Dansează pururi în căpestre Despre voi Apostolul a zis: Cine nu-i de-al nostru pleacă La
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
Autorului Giarmata, localitate la 9 km de Timișoara. O zi călduroasă de vară.Terezia tocmai s-a întors din oraș, unde a dus legume și zarzavaturi la piață și a mai făcut cumpărături necesare în gospodărie. A oprit mașina în fața porții. Nicoleta, vecina ei, parcă o aștepta. − Tanti Terezia, nu ați fost acasă... Andreia a făcut două crize, spuse ca un fel de reproș pentru că a fost chiar singură de data aceasta. − N-ai sunat la salvare? − Am sunat, dar până
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
Gib Mihăescu.Treceau alene discutând. Ași fi dorit să știu ce-i frământă, să pătrund în gândurile lor. În tinerețea mea petrecută aici cunoșteam, în parte, gândurile lor, frământările, suferințele.Mai ales când stăteam la cozile nesfârște pentru a cumpăra porția de pâine neagră pe cartelă. Acum sunt alte probleme, alte neajunsuri, de altă natură. Privind pe fereastra hotelului nu am luat seama că vălul albastru-transparent al înserării se lăsase peste oraș. Priveam în neștire peste acoperișurile caselor iar gândul zbura
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
putoare nerușinată ce ești! - Vasile, io zic că tu... - Să nu zici nimic, femeie! Că tu ai știut și n‑ai zis pân‑acu’ nimic. L‑ai protejat pe puturosu’ și nerușinatu’ familiei. Vezi că poate iei și tu o porție imediat! a întrerupt‑o Vasile, mânios și nemulțumit, privind‑o crunt. Apoi s‑a întors către Gavrilă, sub privirile celorlalți, uimiți și temători, scoțându‑și cureaua. Jos pantalonii, fiule! Zece curele vei încasa de data asta și la fiecare vorbă
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
sub ea. Unii sunt chiar din familia mea. Trăiesc din pensii mizere, după ce au muncit toată viața. N-au știut să fure, să jecmănească, să escrocheze. N-au știut să ceară privilegii dacă nu li se cuveneau. Au trăit cu porția. Acum trăiesc cu resturi. Cinstea - apanajul celor puțini, a ajuns față-n casă. Cenușăreasa. Servitoare. Nu-și va găsi niciodată condurul. Nici prințul nu va veni să o caute, să-i probeze pantofiorul. Acum, sunt sub limita. Învinși de sistem
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355238_a_356567]
-
căpătuiască, dar aici am intervenit eu, fără nici o scuză ... m-am îndrăgostit! Totul e relativ.. ca și timpul probabil! Întors în cameră mi-am gonit colegii la cursuri, să meditez în liniște ... am coborât la cantină și-am luat o porție de ceai. Fetele care strângeau mesele mi-au adus două porții complete, cu solnița la discreție. Culoarele uriașe erau întunecate și pustii. Am urcat încet scările până în cameră și am ațipit în patul meu dublu, suprapus, fără cearceafuri, de blatist
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
îndrăgostit! Totul e relativ.. ca și timpul probabil! Întors în cameră mi-am gonit colegii la cursuri, să meditez în liniște ... am coborât la cantină și-am luat o porție de ceai. Fetele care strângeau mesele mi-au adus două porții complete, cu solnița la discreție. Culoarele uriașe erau întunecate și pustii. Am urcat încet scările până în cameră și am ațipit în patul meu dublu, suprapus, fără cearceafuri, de blatist*. Luna își pierduse contururile într-un cer de purpură, soarele topea
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]