1,416 matches
-
zi... — Ei bine, dacă ești măcar pe jumătate la fel de bună ca alții pe care mi i‑a recomandat el, atunci aștept cu plăcere să citesc ce vei scrie. A făcut săpături printr‑un buzunar de la piept, de unde a scos un portofel de piele din care a extras o carte de vizită. — Știu că Încă nu ești pregătită, dar când va veni vremea să‑ți arăți scrierile cuiva, sper să mă ai În vedere. Am avut nevoie de Întreaga mea stăpânire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
viața iadul pe pământ zile În șir. Ei, În fine, așa că am făcut poza asta, pe post de cadou de consolare pentru Linda. Și știi ce a făcut? A xeroxat‑o și a făcut‑o micuță, ca să‑i Încapă În portofel! M‑am gândit că o să te distrezi dacă o vezi. Fie și numai ca să‑ți amintești că nu ești singură. Ție ți‑e cel mai greu, dar În mod clar nu ești singură. Am pus poza Înapoi În plicul confidențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
plece, activitate nu prea extenuantă, dat fiind că dacă se Întâmpla să uite ceva cât de cât important, eu urma să i‑l aduc la apartament Înainte de a porni spre aeroport. Tot ce a făcut ea a fost să arunce portofelul Gucci și telefonul celular Motorola În geanta aceea Fendi pe care o tot chinuia. În ultimele câteva săptămâni, splendoarea În valoare de zece mii de dolari slujise pe post de ghiozdan de școală pentru Cassidy și multe dintre perlele brodate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
femeie frivolă, zicea bărbatul. Mi-a ajuns ultima prietenă, și nu-mi pasă s-o spun. — Întotdeauna ne sfătuim clienții ca la faza asta să fie cît se poate de deschiși, zise Helen. — HÎm, făcu bărbatul. Să-și deschidă și portofelul, aș spune. Era Îmbrăcat Într-un costum albastru de demobilizat, cu coatele și manșetele deja lustruite, iar fața Îi era pămîntie, cu un bronz tropical șters. Avea părul fantastic de bine Îngrijit, cu o cărare dreaptă și albă, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zise ea politicos. — Nevastă-mea e bucuroasă, spuse el dînd din umeri. O face fericită. Dar n-o să ne Îmbogățim din asta, o știu deja. Dar, uite, ăsta e primul. Își vîrÎ din nou mîna În buzunar și-și scoase portofelul; căută printre hîrtiile de-acolo, apoi extrase o poză și i-o dădu. Era ușor murdară și ruptă la colțuri; În poză erau o femeie și un băiețel stînd, probabil, Într-o grădină. O zi Însorită de vară. Pe pajiște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
hainele dinainte de a fi gravidă. Plus că trebuie să fie mai ieftin decât la sălile de gimnastică unde nu aș avea niciodată timp să mă duc. — Singura gimnastică pe care o faci tu, Kate, este să ridici În fiecare zi portofelul doldora de cărți de membru la toate cluburile alea de sănătate, spune Richard. Nedrept. Nedrept și adevărat. Conform evaluărilor conservatoare, Înotatul la cel mai recent club de sănătate, Înghesuit Între prânzul la Conundrum și o discuție de afaceri În Blackfriars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
a dat Paulei la spălat i-au intrat la apă. Crede că Paula are prea multă putere În casa noastră. Are dreptate. Dar Rich nu-și face atâtea probleme În legătură cu creșterea copiilor noștri ca mine: bărbații simt chestia asta la portofel, femeile o simt În pântece. Telefoanele au ajuns să funcționeze fără fir, dar mamele fără cordonul ombilical, niciodată. Eu o privesc pe Paula ca pe femeia care petrece cu copiii mei toate orele când eu nu sunt lângă ei: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
banane și cafea, ediție limitată (oribile la gust, dar mai sunt doar trei) Apă de toaletă În miniatură Coco Chanel (pulverizator stricat) Cartea Little Miss Busy pe care Emily mi-a băgat-o pe gât ca lectură de călătorie Între portofel și un teanc de șervețele Pampers uscate, găsesc cartea de vizită a lui Jack Abelhammer cu numărul lui de-acasă și cu un mesaj mâzgălit pe spate: „Oricând!“ La vederea scrisului lui, am senzația că niște gheare Îmi scurmă fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu Emily și Ben, câteva zile și nopți, sunt șocată de cât de vii sunt. Nu sunt fetița și băiețelul care zâmbesc timid În poza pe care tocmai i-am arătat-o lui Momo, cea pe care o țin În portofel. Au nevoie de mine așa cum au nevoie de apă sau lumină: cu o simplitate devastatoare. Nu are nici o legătură cu teoriile despre ce ar trebui să facă femeile cu viețile lor: teorii scrise În cărți de femei care nu au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
2? Pe drum spre ieșire, strig la Rich, care nu se vede nicăieri, rugându-l să aducă pe cineva să se uite la mașina de spălat vase. Îi dau Paulei o listă cu chestii de cumpărat, plus toți banii din portofel și am grijă să-i spun „te rog“ de patru ori. Apoi, exact când ajung la ușă, Emily se face grămadă la baza scărilor, plângând. Din capătul ăsta al holului, seamănă mai puțin cu o furie Înaripată decât cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spus odată cumnata mea, „dar ar trebui să vedeți cum arată plintele din casa ei!“) Vreți să știți dacă i-am spus atunci pe loc Juanitei ce gândeam? Nu tocmai. I-am dat toți banii pe care-i aveam În portofel, i-am promis să-i mai trimit prin poștă și i-am spus că o voi recomanda unor prieteni din Highgate care Își căutau menajeră. Să nu uit Căutat OMUL DE LA DERATIZARE! Angajat menajeră nouă! Înlocuit Roo OBLIGATORIU. Discutat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
deprimat mai mult decât unele dintre cele mai neinspirate toalete ale Laurei Bush. Duré nici nu mă băga în seamă. Cameristele îmi aruncau priviri compătimitoare chiar și atunci când le dădeam bacșiș câte o bancnotă de 50 de euro împrumutată din portofelul lui Julie. Nici aici nu erau mai mulți Potențiali Soți - eram convinsă că unul mă va vindeca pe loc de sentimentul de neadaptare. Ajunsesem la concluzia bolnăvicioasă că, în ciuda părerilor inteligente pe care le aveau Gloria Steinem, Camille Paglia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
printre victime? — Tot ce se poate. Aici funcționează o logică foarte ciudată. Presupunerea mea e că Frank era la curent. — Poți să-l Întrebi azi. Schimbă-te să mergem la masă. Rămase lîngă ușă, așteptîndu-mă să-mi iau pașaportul și portofelul din sertarul biroului și să număr douăzeci de bancnote de cîte o mie de pesetas. — Astea pentru ce-s? Nu-mi spune că David Hennessy te pune să plătești masa? — Încă nu m-a pus. Astea-s pentru uns vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
perforate, clești de acumulatori și imobilizatoare electrice. Într-o mică valiză erau cîteva spray-uri cu vopsea, două camere video portabile și o grămadă de casete video noi-nouțe. Un șarpe segmentat În sașeuri pline cu cocaină era Înfășurat În jurul unui portofel plin cu capsule și pilule Învelite În celofan, pachete de seringi hipodermice și prezervative striate. Lui Crawford nu-i luă mult să pună spray-urile la treabă. De-abia deranjîndu-se să iasă din mașină, ținea cîte o cutie În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
am Întrebat de portmoneu. Așteptând la telefon un răspuns, am apucat s-o aud pe dispeceriță certându-i pe șoferi: - Lăsați naibii cauciucurile! Ziceți de ce vă-ntreb! Nu mai aud ce spune. Bârâit. Pocnet electric. Revine: - Hai...ceți...ură... omului portofelul! O pauză lungă, de câteva secunde, fără bruiaj. Pur și simplu tăcere. Apoi: - Dacă l-ați găsit. N-am primit Înapoi nimic. Dar bănuiala persista, din pricina pauzei făcute de dispeceriță. N-am făcut nici un fel de investigații, deși eram teribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
etaj, una dintre pensionare, pe jumătate dezbrăcată și cu părul pe moațe, cheamă sus, cu semne obscene, sugestive, doi adolescenți cu obrajii inundați de coșuri. Mai mult ca sigur, liceeni veniți în căutarea primei lor experiențe amoroase cu bani din portofelul părinților. Un grup de soldați germani beți își fac apariția din interior urlând un cântec cu versuri porcoase, din care se aude Gröfaz107 și Arschloch 108. Așezat pe bordură, cu mâna întinsă, un ins ce poartă un veston militar jerpelit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dacă ar afla că cel care în clipele tensionate ale luptelor inspiră calm și hotărâre, nu este în realitate decât o epavă?". Cască nervos. Își bagă mâinile înghețate în buzunarele mantalei lungi de iarnă. Degetele sale întâlnesc marginile rotunjite ale portofelului din piele unde-și ține actele. Scoate fotografia Smarandei, roasă pe la colțuri și crăpată pe mijloc. Într-o scurtă de blană și pe cap cu o căciuliță albă de schi, tânără zâmbește cu toată fața, pe fundalul hotelul din Sinaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
s-a întîmplat"). E, negreșit, un punct vulnerabil al judecății sale. Diaristul face un efort lăuntric pentru a-și armoniza cît de cît satisfacția resimțită la înlăturarea cîrmuirii antonesciene cu realitatea crud decepționantă a noilor invadatori care cer ceasurile și portofelele trecătorilor, pun mîna pe mașini, jefuiesc magazinele și locuințele. Iată o semirecunoaștere crispată: "E o lume fără rafinament. Tot ce am iubit, discreția, eleganța morală, ironia, respectul ideilor, sentimentul estetic al vieții sunt imposibile într-o asemenea lume, care rezolvă
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
nu te scuipă în ochi. Elev și chiar student mă bătusem nu o dată cu ei. Ultima oară se întîmplase la școala de ofițeri cu un ins care chiar de la venire nu încetase să mă provoace: îmi fura ciorapii, îmi căuta în portofel chiar sub ochii mei și îmi lua bani, pe care mi-i flutura pe sub nas și bineînțeles că nu mi-i mai dădea înapoi, spre râsetele celorlalți. Raportai comandantului care îmi rânji disprețuitor să ne lăsăm de glume de-astea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
brațe și mă duseră, în timp ce unul cu puternic accent unguresc mă sfătui binevoitor: ridică mâinile pentru percheziție. Le ridicai, dar nu la perete, mă percheziționară ,îmi reținură actele, biroul populației și carnetul de universitar, și după ce se uitară bine în portofel, îl aruncară pe masă. Ungurul rămase lângă mine, iar ceilalți doi începură să se plimbe prin hol...Uite cum stau boierii ăștia în vaste apartamente,. în timp ce muncitorii se înghesuie câte trei familii în trei odăi", rânji căpitanul. La acest subiect
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
povestească, generalul despre bătălia de la Kursk, subsecretarul și ziaristul bîm-bîm, cîrnați! Ia spune, bă și tu, ceva, îmi zice mie. Și-mi aduc eu aminte de-un necaz, cum am pierdut eu odată, și pe urmă l-am găsit, un portofel. Nu vă spun, dom' profesor, mi se adresă el mie, cum m-au ascultat! Tăcuți, serioși nu m-a întrerupt nici unul! Și zice ziaristul: dacă ași fi în libertate, mă Vintilă, ași face din tine un povestitor balcanic - și a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dar Vintilă nu confirmă. "Păi spune-ne și nouă, Vintilă, zise Bacaloglu, cu semeția sa flegmatică, și rânji cu gura lui de babă, în timp ce peste ochi îi coborâră, ca niște obloane, pleoapele, cum ai pierdut tu și ai găsit un portofel!" Naiv, Vintilă râse iar și dădu din umeri cu ceva din orgoliul artiștilor, cărora orice li se întîmplă trebuie să fie interesant: Păi nu mai știu!" Atunci nu ești scriitor Vintilă, susură iarăși Bacaloglu, scriitorul are memorie, domne, ține minte
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
leafa ta să faci ce vrei cu ea (era vânzătoare la "Dermata", acum e la un chioșc de pîine), banii mei au o socoteală, comerțul are legile lui, nu te băga. Se făcea că n-aude! Da' unde să pun portofelul? Pe urmă mă-sa! Toată ziua-bună ziua se invita la noi la masă! Alo! Eu dacă o mai văd pe-asta pe-aici, te trimit la ea. Eu nu m-am angajat să-ți întrețin ție familia! Cum, dar e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
astea care ziceți dumneavoastră caută oameni mari, dom' profesor, care le dau bani, le cumpără garsoniere, apartamente, bijuterii... Or, ăsta ce să-i dea ei, Petrache? Un șofer! O masă, două la "Hailaif" și pe urmă, cîn, uită-te în portofel, că nu mai ai nici un chior. Or, el a trăit cu ea câteva luni... Era profesoară de pian, nu cum ați putea crede, vreo flușturatică, vreo besmetică... După câteva luni, Petrache nu prea mai arăta el așa de mândru. Râdeam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Hadley, nădăjduind că va putea să-și țină legământul. Lovitura de teatru care avusese loc își avu corespondentul în sala vecină. Hudson strigă triumfător. ― Ha! Gata, am reușit! Le-am reperat. Dați-mi o mașină ca lumea și vă găsesc portofelul pe care l-ați pierdut sau chiar și pe verișorul Jed pe care l-ați pierdut din vedere de-atâta vreme, făcu el dând o palmă afectuoasă consolei. Bijuteria asta e cam turtită, dar e a naibii de eficace. Gorman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]