3,510 matches
-
de raportare la lumea naturală, privită ca o „mamă generoasă” (Bird-David 1990), nu permite vânătorilor-culegătorilor să emită pretenții de proprietate asupra mediului și, în consecință, nici asupra muncii: ambele se află, ca să ne exprimăm așa, în administrarea, și nu în posesiunea grupurilor sociale; prin urmare, o autentică diviziune a muncii, prescriptivă și restrictivă (în care vreunul din sexe să aibă dreptul asupra producției celuilalt), devine inoperantă, în absența ranforsării adusă de proprietate (Graves-Brown 1996; Ingold 1999); ea nu se manifestă decât
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dintre defuncte. În concluzie, emergența ierarhiei sociale, în contextele în care ea a avut realmente loc, nu a condus neapărat la o „instaurare a dominației masculine”, ci, mai degrabă, la o redistribuire inegală a prestigiului, cunoașterii rituale și chiar a posesiunilor materiale către anumite lineaje, deci către membri de ambe sexe. Succint, am putea afirma că, în cel mai rău caz, femeile din paleoliticul superior și-au păstrat poziția socială respectată, obișnuită printre vânători și culegători, iar în cel mai bun
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
activităților economice, arheologia paleoliticului trebuie să monitorizeze prudent expresiile materiale ale stratificării sociale, care, așa cum am sugerat mai sus, nu se manifestă liniar. Diferențierile viagere de statut social, care trebuie să fi dominat epoca, se manifestă rar și echivoc în posesiuni materiale. Pe de altă parte, inventarele funerare bogate nu indică cu necesitate o elită ereditară: amuletele sau obiectele de uz personal pot însoți defuncții ca simplă manifestare a afecțiunii celor rămași (Runciman 2005, Spikins 2008). Alte indicii pot fi încă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
un subiect? Nu, dacă este vorba despre corpul ca ansamblu de organe; fără îndoială nu, dacă este vorba despre corpul ale cărui acțiuni sunt instinctive sau automate; dar da și de ce nu ?,dacă vorbim despre corpul meu. ), nu poate fi posesiunea mea cea mai personală dacă nu participă la unitatea esențială a ființei mele și, în acest sens, la unitatea lui res cogitans. Dacă el este un subiect, el nu poate fi decât unul-și în această calitate, acesta nu este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
reprezentările Păcatului originar. În majoritatea cazurilor, copacul este așezat pe verticala centrală ca o barieră hotărâtoare între femeia seducătoare și bărbatul sedus. Dar, de exemplu, în compoziția lui Tintoretto (figura 84), Eva se ține strâns de trunchi ca de o posesiune și se întinde dincolo de el, astfel încât mărul, corpul delict, figurează în centrul compozițional ca microtemă a poveștii. În mod similar, Manet, în gravura sa Rendez-vous-ul pisicilor (figura 85), a separat prin coșul din centru pe pur tătorul întunecimii de acela
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
simbolic prin care Ion își asumă relația cu obiectul posedat: Își coborî fruntea și-și lipi buzele cu voluptate de pământul ud”. Nicolae Balotă consideră că această scenă este asemenea unei îmbrățișări ”cvasi erotice, un act de extatică luare în posesiune”, iar pământul posesiunii este, de fapt, pământulstihie. În scena sărutării pământului, coexistă două tipuri de senzații care vizează: posesia erotică ”brațele unei iubite pătimașe”, ”sărutări”, ”își lipi buzele cu voluptate” și termeni având conotație funerară: ”lutul negru”, ”mănuși de doliu
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Ion își asumă relația cu obiectul posedat: Își coborî fruntea și-și lipi buzele cu voluptate de pământul ud”. Nicolae Balotă consideră că această scenă este asemenea unei îmbrățișări ”cvasi erotice, un act de extatică luare în posesiune”, iar pământul posesiunii este, de fapt, pământulstihie. În scena sărutării pământului, coexistă două tipuri de senzații care vizează: posesia erotică ”brațele unei iubite pătimașe”, ”sărutări”, ”își lipi buzele cu voluptate” și termeni având conotație funerară: ”lutul negru”, ”mănuși de doliu”, ”un fior rece
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
plăcea să-l strivească, să-i lase să-i curgă printre degete, fericit mai cu seamă dacă nu-l simțea nici prea uscat, nici prea umed, adulmecând pâinea bună ce creștea din el”. Pământul devine mai mult un obiect al posesiunii pentru care e dispus să încalce orice normă a moralității. Fără să țină cont de ”gura satului”, Buteau se căsătorește cu Lise, dar, în același timp, o seduce și pe sora acesteia, Françoise, pentru a avea garanția posesiunii pământului: ”De când
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
obiect al posesiunii pentru care e dispus să încalce orice normă a moralității. Fără să țină cont de ”gura satului”, Buteau se căsătorește cu Lise, dar, în același timp, o seduce și pe sora acesteia, Françoise, pentru a avea garanția posesiunii pământului: ”De când acceptase, trăia sentimentul unei mari pasiuni satisfăcute, bucuria brutală a posesiunii”. În cazul lui Buteau, patima pentru pământ estompează celelalte sentimente, confundându-se cu poftele sale trupești. Vrea să posede și pământul, și femeia, la fel ca Ion
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Fără să țină cont de ”gura satului”, Buteau se căsătorește cu Lise, dar, în același timp, o seduce și pe sora acesteia, Françoise, pentru a avea garanția posesiunii pământului: ”De când acceptase, trăia sentimentul unei mari pasiuni satisfăcute, bucuria brutală a posesiunii”. În cazul lui Buteau, patima pentru pământ estompează celelalte sentimente, confundându-se cu poftele sale trupești. Vrea să posede și pământul, și femeia, la fel ca Ion al lui Rebreanu, doar că, la cel din urmă, există o gradație în ceea ce privește
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
cazul lui Buteau, patima pentru pământ estompează celelalte sentimente, confundându-se cu poftele sale trupești. Vrea să posede și pământul, și femeia, la fel ca Ion al lui Rebreanu, doar că, la cel din urmă, există o gradație în ceea ce privește obiectul posesiunii: el vrea mai întâi pământul, subjugând femeiaobiect, și apoi femeia - sentiment - Florica. Buteau le vrea însă pe amândouă: și femeia și pământul. În romanul lui Zola, doar două personaje iubesc pământul însă în mod diferit: bătrânul Fouan vede în pământ
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și pământul. În romanul lui Zola, doar două personaje iubesc pământul însă în mod diferit: bătrânul Fouan vede în pământ scopul vieții sale, fiind astfel imaginea țăranului tradițional, păstrător al valorilor, un țăran adevărat, iar pentru Buteau pământul înseamnă avere, posesiune, obsesie, așa cum, pentru Jesus-Christ, pământul nu înseamnă decât bani. Acesta din urmă vede ceea ce alții nu văd, și anume imaginea pământului-stihie și efectele devastatoare ale acestuia: ”Pământul, răcni el, dar pământul își bate joc de tine! Tu ești robul lui
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
de aur" de la Alkhan-Kala, de pe malul drept al Kubanului, cu un bogat inventar constând din piese de aur și produse lucrate în centrele meșteșugărești grecești. Alanii sunt menționați frecvent încă din secolul I d.Hr., acționând fie în Orient, unde atacă posesiunile parților din Media și Armenia (începând de la aproximativ 73 d.Hr.) sau provinciile romane din Asia Mică, fie în spațiul nord-pontic, de unde organizează raiduri până la Dunăre. Localizați de Ammianus Marcellinus într-un spațiu vast, întins în vremea sa de la Don
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
ca efectuând raiduri distrugătoare la Dunăre (deși există probabilitatea ca referirea filosofului roman să aibă în vedere un alt râu, posibil micro-asiatic, cu nume asemănător cu acela al Istrului, deoarece în această perioadă atacurile alane erau orientate cu predilecție împotriva posesiunilor romane din Asia Mică, având ca baze de pornire zonele de la nord de Caucaz), nu este exclus ca această mișcare generalizată a triburilor sarmate-roxolani, aorși, siraci, hamaxobi, serri, areați, alani - să se fi desfășurat într-un scurt interval de timp
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
un mic altar descoperit la Jessemvik dedicat zeiței Venera Iria și un ordin cu inscripții din 1064 emis de Henrich al IV-lea al Germaniei. Un document din anul 1102 menționează castelul de la Cassliaco iar urmașii familiei înfeudate își extind posesiunea în 1430 asupra așezărilor românești de la Susnevitza, Letai, Jessenovik, Villanova și Brioni. Spre jumătatea sec. al XVII-lea vechile castele de apărare devin locuințe senioriale iar în anul 1748 Maria Tereza procedează la o nouă împărțire teritorială cuprinzând toate satele
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
desfășurau diferite sărbători în cinstea împăratului și a Romei. În Syria, provincie imperială, staționau legiuni care se aflau sub comanda legatului provinciei. În componența ei intrau teritorii ale regatelor dependente. Unul dintre acestea era și regatul Iudeu. Iudeea a devenit posesiune condusă de un procurator din 6 d. Hr.. După moartea lui Archelaos, fiul lui Herodes, a fost condusă de un procurator ce se afla sub ordinele legatului syrian. Regatele dependente se găseau în nordul și în sudul Syriei. În Syria
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
Romanii au întâmpinat mari greutăți la granițele de nordest ale Galliei, unde se ciocnesc cu triburile germanice. Împotriva lor a fost trimis Drusus, care i-a răpus pe sugambri, și a început ofensiva împotriva regiunilor germane, aflate la apus de posesiunile romane. În anul 12 î. Hr., Drusus a trecut Rinul. În urma dispozițiilor sale, a fost săpat un canal până la Zuidersee și au fost supuse mai ușor triburile: batavii, frisii și alții. În anul 11 î. Hr., Drusus a ajuns pe uscat până la
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
invizibil al acestor fascinante puteri. Or, după stabilirea legăturii, trupul și spiritul magicianului sunt invadate de prezența demonilor astrali. Ei posedă pe deplin magicianul, devenind până la urmă singura parte activă. Mentalul creștin a fost dintotdeauna sensibil la acest fenomen al posesiunii, trecându-l constant sub semnul negativității ultime. A identificat acești demoni cu diavolul și s-a recurs la exorcizarea lui. S-a trecut prea repede cu vederea faptul că unii demoni nu aveau nimic malefic în ființa lor (așa cum pentru
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fi repartizate pentru trebuințele tronului și ale instituțiilor administrative. Persoana domnitoare nu va avea proprietăți personale, pentru că tot ce este în stat este al lui, altfel o situație ar contrazice pe cealaltă: averile personale ar anula drepturile de proprietate asupra posesiunilor tuturor. Rudele persoanei domnitoare, în afară de moștenitorii săi, care sunt deopotrivă întreținuți pe socoteala statului, să lucreze pentru a dobândi dreptul de proprietate. Privilegiulde a aparține familiei regale nu trebuie să servească de motiv pentru a jefui Tezaurul. Cumpărarea unei proprietăți
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
violență când, Într-o situație de interacțiune, unul sau mai mulți actori acționează de o manieră directă sau indirectă, masată sau distribuită, aducând prejudicii altora În grade variabile, fie În integritatea lor fizică, fie În integritatea lor morala, fie În posesiunile lor, fie În participările lor siumbolice și culturale”.(cf. Y.A.Michaud,1978 cit În Sălăvăstru, D.,2003, pp.21ă. Pot fi identificate trei elemente care surprind intelesul acestui concept: * Violența este o situație de interacțiune (implicând mai mulți actoriă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
dunărean. De fapt, era cu mult mai mult. Planul lui Mussolini pretindea o nouă împărțire a Europei și a coloniilor în patru mari zone de influență. El dorea ca Anglia să păstreze întregul ei imperiu colonial; Franța să-și păstreze posesiunile coloniale și mandatele; Germania să domine Belgia și Rusia; Italia să domine țările dunărene și Balcanii, coridorul polonez să revină Germaniei; Transilvania să fie dată Ungariei; să se procedeze la retrocesiunea parțială sau totală a Slovaciei. Ministrul României la Paris
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ale naturii, în fața cărora întocmirile temporale ale societății sunt complet neputincioase, fragile.Violența lui Ion, a țăranilor din Răscoala este aceea a naturii primitive.Eroii lui Rebreanu cunosc „greul pământului” și toate cercurile existențiale, în special cele ale erosului și posesiunii,care stau sub semnul sângelui. În monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, G.Călinescu evidenția existența unei subtile dozări a duratei în sugerarea desfășurării mișcării țărănești. Tot în legătură cu arta compozițională a scriitorului se remarcă mijloacele noi
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
care vântul o vâltorește cum îi place”. Pământul îl cheamă ca o mamă sau ca o iubită în fața căreia flăcăul se simte acum mic, i se pare mai frumos pentru că era al lui. Conviețuiesc în sufletul lui subjugat de ideea posesiunii, capacitatea mare de bucurie, dar și spaima de imensitate :“Cât pământ,Doamne”. Eroul întruchipează “o sinteză de bestialitate și cinism”19, dominată de o imensă energie și voință de a munci cu dragoste și pricepere.El privește pământurile lui Vasile
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
aceasta:“-Tot a mea trebuie să fii tu!”;“- Ei,Ionică,multe zice omul!...Când s-a putut,n-ai vrut; când vrei tu,nu se mai poate!” ; “-Ba se poate !... Să știu bine că fac moarte de om !”. Impulsul pentru posesiune persistă energetic în erou,dar mai puternică este iubirea, care- i cu atât mai fascinantă,cu cât are o funcție vitală. Oroarea de moralitatea ipocrită, nu-l împinge pe scriitor la exaltarea sexualității și în pofida faptului că motivul pasional al
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și include o istorie a artei ca formă de expresie, și a artei ca formă de judecare pe care o întâlnim sub numele de filosofia artei. Arta tradițională prezintă mai multe forme de proprietate. Proprietatea trebuie înțeleasă ca formă de posesiune a artei. Astfel, în arta tradițională putem vorbi de proprietatea reprezentațională cu implicațiile ei mimetice, proprietatea expresivă cu implicațiile ei simbolice și proprietatea formală. Toate aceste proprietăți oferă o caracteristică și o interpretare a artei, dar nu oferă o definiție
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]