1,109 matches
-
complementele respective. Termenul lor regent poate fi un verb, o formă nominală a verbului sau un adjectiv, și se pot exprima prin: Atributul poate fi de următoarele tipuri: 1. calitativ (cu două subtipuri, calificativ și de desemnare); 2. cantitativ; 3. posesiv; 4. apoziție. Acest tip de atribut se poate exprima prin: Subtipurile de atribut calitativ se deosebesc prin întrebările la care răspund: Observații: Acest tip de atribut răspunde la întrebările "hány?" „cât/câtă/câți/câte?” (pentru entități numărabile) sau "mennyi?" „cât
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
încercat în diverse feluri. Una din încercări este de a o defini prin enumerarea cuvintelor care fac parte din ea: "altul", "fiecare", "oricine" etc. Alta este prin a spune ce fel de pronume nu sunt aceste cuvinte: nici personale, nici posesive, nici demonstrative, nici relative, nici interogative. Pronumele nehotărât se mai definește și ca un „pronume care înlocuiește un substantiv dând indicații foarte vagi asupra obiectului denumit de acesta”. Problema o constituie cuvintele care nu sunt acoperite de definițiile existente. De
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
nu acceptă existența diatezei reflexive, include verbele reflexive obiective, reciproce, eventive, dinamice și impersonale printre cele de diateza activă, iar pe cele cu sens pasiv printre cele de diateza pasivă, dar nu ia în seamă verbele participative și pe cele posesive. Totodată, consideră că la unele verbe eventive pronumele reflexiv este analizabil (exemplu: "El se îmbogățise"). Gramaticile limbii grecești vechi descriu trei diateze, activă, pasivă și medie, cu morfeme relativ specifice, deși diateza medie și cea pasivă se disting numai la
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
Trapnest și colega ei de cameră care s-a căsătorit cu liderul din Trapnest. Deși Nana poate arăta ca o cântăreață punk dură, ea are un fel de inimă și este o prietenă devotată. Cu toate acestea ea poate fi posesivă și întunecată, devenind ușor emoținală, în timp ce are probleme de respirație. Ea este deosebit de nesigură cu privire la pierderea persoanelor ei apropiate și admite ușor prin mijloace cum ar fi aducerea lui Nobu și a lui Nana Komatsu împreună astfel încât ea să poată
Nana (anime) () [Corola-website/Science/325442_a_326771]
-
afle mereu în apropierea stăpânului. Nu este recomandat persoanelor foarte active și care doresc să participe la activități sportive însoțiți de câinele lor. Se atașează cu predilecție de un anumit membru al familiei și, pe măsură ce înaintează în vârstă, pot deveni posesivi și geloși. Pug-ul reacționează mulțumitor la dresajul de bază și se adaptează repede regulilor de igienă impuse de traiul în interiorul căminului. Totuși, reacționează mai greu în primele ședințe și se poate dovedi adesea încăpățânat. Exercițiile trebuie repetate cu răbdare și
Mops () [Corola-website/Science/323712_a_325041]
-
un sunet vocalic, iar accentul se pune în mod normal mereu pe ultima silabă. Sufixe rămân neaccentuate. Limba guarani are o caracteristică specială denumită "oscilație": Multe cuvinte care încep cu sunetul /t-/ schimbă acest sunet dacă sunt folosite în relații posesive. Mai demult, și unele cuvinte care nu încep cu sunetul /t-/ fac această mutație consonantică: Limba guarani este o limbă aglutinantă, deseori clasificat chiar ca limbă polisintetică și folosește așadar foarte multe afixe. Ordinea cuvintelor este subiect-verb-obiect, iar dacă subiectul
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
a grupului. Este deci accent de cuvânt numai dacă un singur cuvânt formează un grup ritmic. De regulă pot fi accentuate cuvintele cu sens lexical deplin. Cuvintele gramaticale în general nu pot fi accentuate. Astfel sunt articolele, adjectivele demonstrative, adjectivele posesive, prepozițiile, conjuncțiile, pronumele relative simple, unele pronume personale și unele adverbe. Accentul final poate totuși cădea pe unele pronume când acestea sunt plasate după verbul cu care sunt asociate, în general dacă vocală lor este alta decât /ə/. Cazuri frecvente
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
Rolurile principale au fost interpretate de actorii Radu Beligan, Irina Petrescu, Toma Caragiu și Mircea Crișan. Filmul este o comedie lirică și ironică, în care o tânără chimistă, dându-și seama că nu mai poate continua relația cu un individ posesiv și egoist, dialoghează cu un personaj imaginar care este chiar propria sa conștiință și pe care îl numește „șeful sectorului suflete”, dar care seamănă leit cu un meteorolog inteligent și spiritual pe care l-a cunoscut cândva. Nemulțumită de relația
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
chiar propria sa conștiință și pe care îl numește „șeful sectorului suflete”, dar care seamănă leit cu un meteorolog inteligent și spiritual pe care l-a cunoscut cândva. Nemulțumită de relația ei cu Horațiu I. Horațiu (Toma Caragiu), un individ posesiv și egoist, tânăra chimistă Magdalena (Irina Petrescu) se gândește să realizeze o schimbare în viața sa. Într-o seară de septembrie, ea își imaginează o discuție cu propria sa conștiință care seamănă leit cu Gore (Radu Beligan), un meteorolog timid
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]
-
deoarece Pinscher-ul pitic va încerca să evadeze pentru a se alătura din nou familiei sale. Pinscher-ul îți iubeste familia și îi place să fie în centrul atenției și să ia parte la activitățile familiale. Este un câine loial și destul de posesiv cu familia sa, ceea ce îl face un câine de pază bun. Rasa poate fi agresivă sau mai degrabă suspicioasă cu străinii, dacă nu socializează adecvat în copilărie. Unele exemplare pot fi foarte agresive cu alți câini, dar sunt, în general
Pinscher pitic () [Corola-website/Science/328521_a_329850]
-
octombrie 1753; a fost botezată în credința romano-catolică la biserica Sainte Marie-des-Fonts. Relația dintre prinț și amantă a fost dezastruoasă. Charles era deja un alcoolic deziluzionat atunci când au început să trăiască împreună, în scurt timp devenind violent și incredibil de posesiv față de Clementina. În 1760, când mama și fiica se aflau la Basel iar Clementina era sătulă de bețiile lui Charles și de stilul lor nomad, ea l-a contactat pe tatăl lui James Stuart ("Bătrânul Pretendent") și și-a exprimat
Charlotte Stuart, Ducesă de Albany () [Corola-website/Science/331236_a_332565]
-
timp: Mi-am amintit ziua1/ în care am primit vestea. 2/ - complement circumstanțial de cauză: Știam 1/ din cauza caruiam-am supărat.2/ Pronumele relativ care la cazul genitiv așezat la începutul propoziției este atribut al substantivului și este precedat de articolul posesiv: Am curățat pomul 1/ ale cărui ramuri s-au uscat.2/ masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural Pronumele relativ se acordă în gen și număr cu substantivul înlocuit în propoziția regenta (pomul), iar articolul posesiv (ale) se acordă
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
precedat de articolul posesiv: Am curățat pomul 1/ ale cărui ramuri s-au uscat.2/ masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural Pronumele relativ se acordă în gen și număr cu substantivul înlocuit în propoziția regenta (pomul), iar articolul posesiv (ale) se acordă în gen și număr cu substantivul determinat din propoziția subordonată aflat la dreapta (ramuri). Însoțind un substantiv, pronumele relative care, ce, cât, câtă, câți, câte se acordă cu acestă în gen, număr și caz și au funcție
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
cu Friedrich Mandl. Soțul ei, care avea reputația de a fi fost al treilea cel mai bogat bărbat din Austria, a fost producător de armament. În autobiografia ei, "Ecstasy and Me", Lamarr l-a descris pe Mandl ca fiind extrem de posesiv, care a îndepărtat-o de carieră și a ținut-o ca pe un prizonier în castelul lor, Schloss Schwarzenau. Deși pe jumătate evreu, Mandl a avut strânse legături sociale și de afaceri cu guvernele fasciste din Italia și Germania, cărora
Hedy Lamarr () [Corola-website/Science/332560_a_333889]
-
Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul că determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt totdeauna reprezentate de forma
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ci doar câteva vestigii ale ei în domeniul pronumelui personal. Nu toți determinanții abstracți și toate părțile de vorbire nominale din franceză au corespondenți exacți în română. Astfel sunt articolul partitiv și pronumele adverbiale. Spre deosebire de cele din română, adjectivele pronominale posesive și demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Substantivele sunt în general precedate de un determinant abstract. În franceză sunt cinci categorii de cuvinte folosite aproape exclusiv că determinanți abstracți: articolele hotărât, nehotărât și partitiv, precum și adjectivele
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Substantivele sunt în general precedate de un determinant abstract. În franceză sunt cinci categorii de cuvinte folosite aproape exclusiv că determinanți abstracți: articolele hotărât, nehotărât și partitiv, precum și adjectivele pronominale posesiv și demonstrativ. În afara acestora mai sunt și cuvinte care funcționează uneori că determinanți abstracți, alteori că pronume sau că substantive. Astfel sunt numeralele, adjectivul/pronume interogativ și adjectivele/pronume nehotărâte. În această secțiune se tratează cuvintele folosite numai că determinanți
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Astfel sunt numeralele, adjectivul/pronume interogativ și adjectivele/pronume nehotărâte. În această secțiune se tratează cuvintele folosite numai că determinanți abstracți, iar celelalte sunt tratate în secțiunile dedicate ultimelor trei categorii. În franceză numai unul dintre determinanții hotărât, nehotărât, partitiv, posesiv sau demonstrativ poate fi folosit în același timp cu un substantiv. În gramaticile limbii franceze sunt luate în seamă trei articole: hotărât, nehotărât și partitiv. Cele două din urmă se înlocuiesc în unele cazuri cu prepoziția "de". În franceză, articolele
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Exemple: 3. Înaintea unui atribut adjectival la plural, se înlocuiește articolul nehotărât "des", în registrul de limbă elevat: "Elle a acheté des roses „A cumpărat trandafiri” → Elle a acheté de jolies roses" „A cumpărat trandafiri frumoși”. Spre deosebire de cel românesc, determinantul posesiv francez are forme diferite de cele ale pronumelui posesiv: Observații: Formele adjectivului demonstrativ: La substantivul precedat de adjectiv demonstrativ se pot atașa particulele "-ci" sau "-là" (în scris prin cratima). În principiu prima indică apropierea, a doua - depărtarea: "cette balle-ci
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
înlocuiește articolul nehotărât "des", în registrul de limbă elevat: "Elle a acheté des roses „A cumpărat trandafiri” → Elle a acheté de jolies roses" „A cumpărat trandafiri frumoși”. Spre deosebire de cel românesc, determinantul posesiv francez are forme diferite de cele ale pronumelui posesiv: Observații: Formele adjectivului demonstrativ: La substantivul precedat de adjectiv demonstrativ se pot atașa particulele "-ci" sau "-là" (în scris prin cratima). În principiu prima indică apropierea, a doua - depărtarea: "cette balle-ci" „mingea această (de aici), "cette balle-là" „mingea aceea” (mai
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cratima): "Elle le prepare elle-même" „Îl prepară ea însăși”. Și pentru întărirea persoanei posesorului se folosește pronumele personal disjunct, cu prepoziția "à": "C’est mă maison à moi „Este casa mea”. Acest grup pronominal poate fi și sinonim al pronumelui posesiv. Cu verbul "être" este chiar preferat: "Cette voiture est la mienne = Cette voiture est à moi „Mașină asta e a mea”. Locul pronumelor personale este prezentat în secțiunile Propoziția afirmativa ce conține și părți de vorbire neaccentuate și Propoziția imperativa
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
s’en aller" „a se duce”: "Je m’en vais" „Mă duc”. Privitor la locul acestor pronume, vezi secțiunile Propoziția afirmativa ce conține și părți de vorbire neaccentuate și Propoziția imperativa din articolul Sintaxa limbii franceze. În franceză, formele pronumelor posesive sunt diferite de cele ale adjectivelor posesive (vezi mai sus secțiunea Determinanți abstracți) și sunt aproape totdeauna precedate de articol hotărât: Exemple în propoziții: "Notre appartement est plus grand que le leur „Apartamentul nostru este mai mare decât al lor
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
m’en vais" „Mă duc”. Privitor la locul acestor pronume, vezi secțiunile Propoziția afirmativa ce conține și părți de vorbire neaccentuate și Propoziția imperativa din articolul Sintaxa limbii franceze. În franceză, formele pronumelor posesive sunt diferite de cele ale adjectivelor posesive (vezi mai sus secțiunea Determinanți abstracți) și sunt aproape totdeauna precedate de articol hotărât: Exemple în propoziții: "Notre appartement est plus grand que le leur „Apartamentul nostru este mai mare decât al lor”, "Utilise ta serviette, pas la mienne „Folosește
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
sau grup de cuvinte între care există o relație sintactica, dacă acesta este un grup substantival, caracteristic pentru limba franceză este faptul că în acestă poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este de asemenea o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol. În grupul substantival cu atribut(e) este de asemenea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
atunci când prințesa se va trezi. Își folosește magia pentru a acoperi palatul cu vițe și mărăcini. O sută de ani mai târziu, Prințul Désiré este la o partidă de vânătoare cu companionii săi. Este abătut și nefericit cu iubita sa posesivă. Prietenii săi încearcă să îl înveselească cu un joc "de-a baba oarba" și o serie de dansuri. Încă nefericit, cere să fie lăsat singur iar partenerii săi de vânătoare pleacă. Singur în pădure, se întâlnește cu Zâna Liliacului, care
Frumoasa din pădurea adormită (balet) () [Corola-website/Science/332894_a_334223]