1,547 matches
-
și cea reală, astfel încât acte de corupție destul de moderate ca semnificație, au ajuns, prin propagarea scandalului să fie percepute ca extrem de grave (Kjellberg 1995). Care sunt caracteristicile comportamentului politic deviant al celor mai importanți actori politici din spațiul public românesc postdecembrist? este întrebarea principală de cercetare care ghidează studiul de față. Prin această analiză temporală încercăm să vedem dacă gradul de implicare în scadaluri de corupție al diferitelor partide diferă în funcție de poziția lor politică (la guvernare sau în opoziție), precum și în funcție de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
the Oligarchical Tendencies of Modern Democracy. New York: Dover. Morlino, Leonardo. 1998. Democracy between Consolidation and Crisis. Oxford: Oxford University Press. Panebianco, Angelo. 1988. Political Parties: Organization and Power. Cambridge: Cambridge University Press. Preda, Cristian. 2005. Partide si alegeri in Romania postdecembrista: 1989-2004. București: Nemira. Registrul partidelor politice din România, 2003. Rose, Richard și Derek Urwin. 1970."Persistence and Change in Western Party Systems Since 1945". Political Studies 18(3): 287-319. Scarrow, Susan. 2000. "Parties Without Members? Party Organization in a Changing
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care aștepta toate rezolvările de la stat, cealaltă care vedea statul ca o frână în calea așa-ziselor inițiative private. Și una și alta au contribuit la trecerea pe lângă ceea ce statul trebuia să devină: statul de drept". Prima perioadă a democrației postdecembriste a fost una dominată de tendința politicienilor din FSN, grupați în jurul lui Ion Iliescu, de a împiedica structurarea partidelor istorice. Într-o discuție cu ambasadorul URSS la București, Evgheni Tiajelnikov (de pe 27 decembrie 1989), la care a participat și Petre
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
extindere a UE", în Timpul nr. 127, 32. Bocancea, Sorin. 2009. "Europeana problemă a rezidenților din Italia", în Timpul nr. 123, 3. Bocancea, Sorin. 2004. Instituții și politici publice în Uniunea Europeană, Iași: Editura Cantes. Bocancea, Sorin. 2007. "Oferta ideologică a dreptei românești postdecembriste" (II), în Timpul nr. 106, 4-5. Boia, Lucian. 2011. Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București. Coposu, Corneliu. 1995. "PNȚCD și democrația românească", în Din gândirea creștin democrată românească, București: Editura Metropol. Durandin, Catherine și Petre, Zoe. 2010. România
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sincron cu noile tendințe. "În anii '80, erau scriitori, unii chiar de prim plan, care începeau și terminau o carte exclusiv cu gândul la ce va spune Nicolae Manolescu despre ea" Prin ce s-ar deosebi, în mod esențial, critica postdecembristă de cea predecembristă? A crescut sau a scăzut autoritatea criticului literar? Sigur că puterea s-a disipat, ba încă asistăm și în cultură la fenomenul de disoluție a autorității, ce caracterizează (adică alterează) toată viața românească, indiferent de domeniu. Lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com, www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NACLAD, LILIANA Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste / Liliana Naclad; pref.: Manuela Cernat. Iași: Institutul European, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-611-849-4 I. Cernat, Manuela (pref.) 659.3 281.95 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
978-973-611-849-4 I. Cernat, Manuela (pref.) 659.3 281.95 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA Liliana NACLAD DISCURSUL RELIGIOS ÎN MASS-MEDIA Cazul României postdecembriste Prefață de Manuela CERNAT INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins PREFAȚĂ / 7 (Manuela CERNAT) CUVÂNT-ÎNAINTE / 11 I. INTRODUCERE / 13 I. TIPOLOGIA DISCURSULUI RELIGIOS / 19 II. REZISTENȚA DISCURSULUI RELIGIOS AL BOR ȘI CĂDEREA REGIMULUI COMUNIST UN PATRIARH, O BISERICĂ, DOUĂ PERIOADE ISTORICE / 23
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
patristice și a istoriei religiilor, autoarea își reazemă argumentația pe citate și exemple bine alese, fie vorba de icongrafie sau de începuturile cinematografului evanghelic. Construit extrem de inteligent și redactat într-un stil aerat, volumul Discursul religios în mass-media cazul României postdecembriste, se citește dintr-o răsuflare și îți lasă impresia unui text născut și împlinit din credință, cu toată credința în misiunea misionară a mass-media. Desigur nu este o întâmplare că, iată, pe porțile școlii doctorale ale UNATC au ieșit în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
bisericii ca lăcaș de închinare. Prezentul volum dorește să devină, la rându-i, un instrument de lucru pentru viitoarele abordări ale subiectului discursului religios în media, sau cel puțin să ofere anumite date noi referitoare la evoluția mass-media din România postdecembristă. Tema va fi abordată prin prisma creștinismului ortodox, redescoperit, în ultimele decenii, de teologi marcanți 7, căutătorii Adevărului, ca fiind cea mai clară formă și cea mai puțin "coruptă" religie de către istoria politică a lumii noastre. I. TIPOLOGIA DISCURSULUI RELIGIOS
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
păși cu mult curaj, îndeplinindu-le pe toate cu zel". De altfel nu doar acel prim discurs al Patriarhului într-o nouă eră istorică este tributar clișeelor vocabularului comunist. Discursul politic, cel mediatic, întreg spectrul discursiv românesc din primii ani postdecembriști a rămas prizonier al limbajului de lemn care eliminase din vocabularul românilor expresiile cu conținut religios și repopulase limba română cu formulări stereotipe, dictate de ideologia marxist-leninistă. Nu este străină nici folosirea denaturată sau cu similitudine poetică a unor cuvinte
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
trăitori, oameni pe care istoria, cu siguranță, îi va consemna ca sfinți. Discursul lor a făcut posibil un val imens de noi practicanți, de noi viitori monahi și monahii, val ce nu a mai avut nicio altă replică în istoria postdecembristă și asta pentru că, în cei patruzeci și cinci de ani de comunism, Biserica românească a făcut un arc peste timp și a fost martirizată, însă nu a fost un martiriu fără scop, scopul era Hristos, iar Hristos a ridicat-o
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
dimineață, Patriarhul BOR și-a anunțat retragerea. S-a instituit o locotenență alcătuită din mitropoliții Antonie al Ardealului, Nestor al Olteniei, Nicolae al Banatului, precum și din episcopii Timotei al Aradului și Roman Ialomițeanul"88. Analizat în imediata apropiere a evenimentelor postdecembriste, demersul Patriarhului poate fi socotit drept unul de necredință și rea-voință față de Biserică, sub aspect instituțional, și față de credincioși, sub aspect moral. Ulterior însă, o analiză aprofundată a constrângerilor la care Patriarhul Teoctist a fost supus denotă diplomația și dorința
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
că toate aceste genuri au dovedit din plin, dacă mai era cazul, că, la 17 ani după cădera regimului comunist, discursul religios în presa românească a fost recuperat în mare măsură. b. Discursul de recuperare a identității BOR În anii postdecembriști, în presa românească au fost multe articole și studii importate care aveau ca scop refacerea imaginii instituției BOR. Acuzată de colaborare cu puterea comunistă, fapt ce a dus la apariția unui discurs de recuperare a identității BOR, identitatea sa, în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
evenimentele din 1989, Biserica Ortodoxă Română și-a cerut iertare pentru greșelile făcute în anii comunismului și a căutat să explice anumite gesturi și atitudini pe care nu a avut posibilitatea să le lămurească la timpul potrivit. Din păcate, discursul postdecembrist al BOR a fost condamnat din start, fiind considerat un "jenant" efort de justificare postfactum a unor "compromisuri penibile", iar amintirile și mărturiile celor implicați în viața Bisericii în anii comunismului au fost repede catalogate și excluse ca mărturii valabile
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
sfârșitul lumii în 2012", în Jurnalul Național, 15 iunie 2011. Danciu, Maxim, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Dur, Ion, "Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Frunză, Mihaela și Frunză, Radu," Etică, superstiție și laicizarea spațiului public", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 23. Grosu, Daniel, "Preotul de la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a fiecărui cetățean", în Adevărul, anul I, nr 4, joi, 28 decembrie 1989, p. 1. 9 Aurelia Lăpușan, "Libertatea de a face cum trebuie", în Curente și tendințe, op. cit., p. 102. 10 Ion Dur, " Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe, op. cit., p. 214. 11 Statutul de Organizare și Funcționare al BOR, disponibil și pe http://www.patriarhia.ro/ upload/documente/statutul bor.pdf; 12 *** Televiziunea în Europa: reglementări, politici și independență, traducere din limba
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pentru că interacțiunile și informațiile sunt mai puține. 596 Patricia W. Linville, The complexity-extremity effect and age-based stereotyping în "Journal of Personality and Social Psychology", 1982, 42, 2, p. 193. 597 Ibidem. 598 Cercetarea realizată de Septimiu Chelcea compară etnostereotipurile românilor postdecembriste cu cele din perioada României socialiste, punctând că "șase din calitățile psihomorale autoatribuite cel mai frecvent românilor în 1988 se regăsesc tot printre primele zece caracteristici pozitive în 1993 (cinstea, hărnicia, ospitalitatea, patriotismul, munca, omenia). Aceste caracteristici menționate în ancheta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
roman, multe sunt trimiterile la istorie (ca un remember): de la rugăciunea solemnă de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918 la Atentatul cu bombă de la Senat (8 decembrie 1920), de la revoluția din decembrie 1989 și până la dezamăgirile „Grupului independent de democrație...” Frământările postdecembriste sunt mult mai incisive, culminând cu „Piața rniversității”, „Duminica orbului” și intervenția minerilor (13-15 iunie 1990). Intuim acea zvârcolindă atmosferă prin Alin Pătrașcu, unul dintre reprezentanții protestatarilor care nu vor să părăsească „Piața”, când „frica înstăpânită în el... dispăruse”. Dar
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a fost chiar exclus din PNȚCD în acei ani. Corneliu Coposu decedase în 1995, iar Ticu Dumitrescu fusese exclus. Liviu Antonesei: Ticu fusese exclus tocmai pentru că se lupta pentru deconspirarea Securității! Iar Corneliu Coposu, sin-gurul adevărat bărbat politic din România postdecembristă, murise, dar nu înainte de a mai face un ultim serviciu partidului său: accesul la guvernare. Când l-a văzut bizonul românesc pe Ion Iliescu la catafalcul lui Coposu, oma-giindu-l, a avut brusc o revelație care, din fericire, i-a schimbat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar e aberant să pui pe cineva privat în mod monstruos de cetățenia obținută prin naștere să facă așa ceva! Să sperăm că autoritățile de acum vor fi ceva mai inteligente decât cele de pe vremea CDR... Dorin Popa: Totuși, în România postdecembristă, Ion Iliescu s-a aflat cea mai lungă perioadă de timp la putere. De ce nu ar fi putut acesta să-i redea lui Paul Goma cetățenia în cei 11 ani de mandat? Liviu Antonesei: Ha, ha, ha! Chestia asta chiar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
profeția împlinită! Revenind la Neculai Apostol, de bună samă că atracția față de Iliescu a fost determinată din ambele surse pe care le numești. Să nu uităm că, deși sub umbrela sa s-au desfășurat cele mai mari jafuri din istoria postdecembristă a țării, Ion Iliescu a reușit să-și creeze imaginea de "sărac și cinstit", nefiind nici una, nici alta! Mai important mi se pare altceva. Anume faptul că prietenul nostru a reușit, prin efort propriu, să se elibereze de Ion Iliescu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
protecție, ai numit doi autori importanți: Vladimir Tismăneanu și Lucian Boia, care, amândoi, pe paliere diferite, încearcă și reușesc să "demetaforizeze", dacă îmi permiți un asemenea termen, mentalul românesc. În dizertația cu care am absolvit masteratul, Mediatizarea politologiei în România postdecembristă, îl numeam pe Vladimir Tismăneanu, deși atunci era foarte tânăr, ca fiind omul în jurul căruia se încheagă școala noastră de politologie. Publicase deja, la noi, șapte cărți: Condamnați la fericire. Experimentul comunist în România (1991), Ghilotina de scrum, Arheologia terorii
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Colecția ACADEMICĂ 63 Seria Știin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Livia Durac este lector universitar, doctor în domeniul fundamental Filosofie, subdomeniul Științele comunicării. A publicat volumul Îmbinări lexicale neologice în limbajul presei postdecembriste românești, precum și numeroase articole în reviste de specialitate. Livia Durac, Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent (c) 2009, Institutul European, pentru prezență ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aparenta libertate a televiziunii și radioului răspund efectiv unei părți importante a revendicărilor politice ale revoluției. Pe de altă parte însă, ignorarea deliberată a componentei anticomuniste a revoluției amputează aceste libertăți de însăși esența lor, înscriind de la bun început democrația postdecembristă în spațiul îngust al comunismului "cu față umană" și al unei timide perestroici. Semnificativ, acest document care putea părea mult mai radical decât altele, prevede respectarea angajamentelor internaționale ale României și, în primul rând, a celor privitoare la Tratatul de la
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
forme de transmitere a mesajului propriu, inclusiv prin radio, ca să nu mai vorbim de contactul direct, informal și personal, cu cetățenii forma de comunicare politică de departe cel mai rar și inabil practicată de aproape toți actorii politici ai României postdecembriste 45 -, dar și faptul, corelativ, că în sondajele de opinie cel puțin 60% dintre subiecți declară că se informează exclusiv sau prioritar de la posturile TV toate acestea creează un cerc vicios care prelungește până azi, la mai bine de 20
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]