KorAP: Find »[drukola/base=postoperatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...126 >

3,133 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

asemenea fluxul sanguin la nivel renal, stimulând diureza și natriureza; nu este sensibil la lumină și nu există dovezi ale unui rebound la oprirea administrării. Datorită acestor avantaje, fenoldopam reprezintă o alternativă la nitroprusiatul de sodiu pentru tratamentul hipertensiunii arteriale postoperatorii la pacienții cu by-pass aortocoronarian (134). Complicații determinate de balonul intraaortic de contrapulsație Incidența complicațiilor este de 20% (136). Cea mai frecventă este de departe ischemia membrului pelvin (9%-25%). Alte complicații sunt ruptura balonului (1,7%), tromboza în interiorul balonului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care, recent (139), au fost împărțite în două tipuri de deficite: tipul I ce include accidentul cerebral vascular cu deficit neurologic major, focal și tipul II care reunește o serie de tulburări ce conturează tabloul encefalopatiei. Răsunetul lor asupra evoluției postoperatorii este important, 21% și respectiv 10% din bolnavii la care apar aceste complicații decedând în perioada postoperatorie (139), iar supraviețuitorii au o durată de spitalizare de două ori mai lungă. Au fost descriși o serie de factori predictivi dintre care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vascular cu deficit neurologic major, focal și tipul II care reunește o serie de tulburări ce conturează tabloul encefalopatiei. Răsunetul lor asupra evoluției postoperatorii este important, 21% și respectiv 10% din bolnavii la care apar aceste complicații decedând în perioada postoperatorie (139), iar supraviețuitorii au o durată de spitalizare de două ori mai lungă. Au fost descriși o serie de factori predictivi dintre care unii se asociază puternic (ateromatoza aortei ascendente și a arcului aortic, accident vascular cerebral în antecedente, hipertensiunea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în prezent în măsură să furnizeze elemente caracteristice hipoperfuziei cerebrale permițând corectarea lor în timp util (176, 177). Limitele metodei sunt reprezentate de experiența în interpretarea datelor și de disponibilitatea tehnologiei în sălile de operație. Important pentru apariția deficitelor neurocognitive postoperatorii este și modul în care se realizează corecția dezechilibrelor acido-bazice pe durata circulației extracorporeale. Folosirea tehnicii alpha-stat scade semnificativ incidența tipului II de deficit neurologic comparativ cu tehnica pH-stat (178). Efecte neurologice nefavorabile au fost citate în cazul intervențiilor efectuate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
corpului prin încălzire în circulația extracorporeală. Dimpotrivă, folosind tehnica la cădere (drift technique), temperatura scade în timpul circulației extracorporeale până la 32-35°C fără răcire în sistem, ceea ce asigură o mai bună protecție neurologică (179, 180, 181, 182). În prevenirea tulburărilor neurologice postoperatorii controlul susținut al glicemiei este important, deoarece hiperglicemia amplifică deteriorarea neurologică survenită acut (182). Edemul cerebral a fost și el incriminat în deficitele neurologice survenite după circulația extracorporeală, motiv pentru care trebuie acordată o atenție deosebită unui drenaj venos adecvat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
deschis în ciuda progreselor evidente ale tehnicilor de anestezie, de circulație extracorporeală, de evaluare a funcției pulmonare și de prevenire a infecțiilor (186). La cei mai mulți pacienți, aceste modificări nu au o amploare deosebită și ca urmare nu au urmări asupra evoluției postoperatorii. Cauzele mai probabile de insuficiență respiratorie postoperatorie sunt reprezentate de bolile pulmonare existente preoperator și afecțiunile cardiace cu repercusiuni asupra aparatului respirator. Insuficiența cardiacă cu valori crescute ale PTDVS crește presiunea venoasă pulmonară, ceea ce are drept urmare acumularea de lichid în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anestezie, de circulație extracorporeală, de evaluare a funcției pulmonare și de prevenire a infecțiilor (186). La cei mai mulți pacienți, aceste modificări nu au o amploare deosebită și ca urmare nu au urmări asupra evoluției postoperatorii. Cauzele mai probabile de insuficiență respiratorie postoperatorie sunt reprezentate de bolile pulmonare existente preoperator și afecțiunile cardiace cu repercusiuni asupra aparatului respirator. Insuficiența cardiacă cu valori crescute ale PTDVS crește presiunea venoasă pulmonară, ceea ce are drept urmare acumularea de lichid în interstițiul pulmonar și afectarea raportului ventilație/perfuzie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a funcției pulmonare prin boală pulmonară cronică obstructivă este predispus la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare, anomalii ale raportului ventilație/perfuzie, hipoxie și insuficiență respiratorie. Două incidente apărute în timpul circulației extracorporeale pot induce disfuncția pulmonară postoperatorie. Traumatizarea plămânilor sau a căilor aeriene, în special pe durata cât pacientul este heparinizat, poate duce la sângerări în căile aeriene. Această aspirare a sângelui interferează cu surfactantul ducând la colaps alveolar, atelectazii, tulburări ale raportului V/Q, hipoxemie. În

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sunt mai puțin traumatice pentru sânge și mai puțin trombogenice. Combinarea acestor factori a dus la eliminarea virtuală a plămânului de pompă și a sindromului de detresă respiratorie a adultului din convalescența pacienților care nu aveau disfuncție respiratorie preoperatorie. Modificările postoperatorii tipice la bolnavii ce au suferit o operație pe cord deschis includ mărirea gradientului alveolo-capilar în oxigen cu o ușoară scădere a complianței și capacității vitale. Gradientul alveolo-capilar este maxim 24-48 de ore postoperator pentru ca apoi să revină la valorile

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
presiunile inspiratorii mari, PEEP-ul și alți factori mecanici interferează cu debitul cardiac, complicând și mai mult îngrijirea acestor pacienți. Insuficiența respiratorie post CEC în absența unei boli cardiace sau pulmonare preexistente este rară. În cele mai multe cazuri, necesitățile de ventilație postoperatorii au fost dictate mai frecvent de tehnica de anestezie folosită decât de statusul pulmonar al pacientului. Pneumotoraxul Incidența pneumotoraxului după operațiile pe cord deschis este de 1%-2% (187). Cauza poate fi traumatismul pulmonar secundar sternotomiei, inserției cateterelor venoase centrale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau atelectazia lobului pulmonar inferior. Disfuncția unilaterală a nervului frenic, deși este complicație ușoară poate crește incidența atelectaziilor, pneumoniilor, ventilației mecanice prelungite în special la bolnavii cu factori de risc prezenți pentru complicațiile pulmonare postoperatorii. Incidența acestei complicații este peste 2% în rândul bolnavilor operați pe cord deschis (191, 192, 193). În apariția ei au fost incriminate traumatismul direct în timpul recoltării arterei mamare interne, folosirea hipotermiei locale (gheață în pericard). Uneori nu se poate decela

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un risc mic de contaminare a plăgii sternale (195). Gazele respiratorii trebuie încălzite și umidificate, iar ventilatorul și tubulatura sterilizate sau schimbate cu regularitate. Complicații infecțioase pulmonare În jur de 4% din bolnavii operați pentru boala cardiacă ischemică au evoluția postoperatorie marcată de apariția unor complicații infecțioase pulmonare. Incidența este crescută în cazul pacienților cu afecțiuni pulmonare preexistente, fumători, vârstnici sau care necesită ventilație mecanică prelungită (196, 197, 198). Circulația extracorporeală deprimă sistemul de apărare al întregului organism, iar boala pulmonară

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care necesită ventilație mecanică prelungită (196, 197, 198). Circulația extracorporeală deprimă sistemul de apărare al întregului organism, iar boala pulmonară cronică obstructivă și fumatul slăbesc sistemul de apărare local la nivelul plămânului. Asocierea BPOC cu o durată a ventilației mecanice postoperatorii > 48 ore reprezintă factori de risc pentru apariția pneumoniei după revascularizarea chirurgicală a miocardului (197). Febra, prezența secrețiilor traheobronșice de aspect purulent, identificarea germenilor în cultură din secreții sau hemoculturi pozitive împreună cu semnele radiologice de apariție a unor noi arii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aspirație traheală la bolnavii protezați respirator. În unele cazuri, se impune bronhoscopia la patul bolnavului atât pentru realizarea unui lavaj și a unei aspirații eficiente, cât și pentru prelevarea unor probe pentru examenul bacteriologic. Măsurile pentru reducerea incidenței complicațiilor infecțioase postoperatorii trebuie să includă fizioterapia respiratorie (199, 200, 201), analiza bacteriologică preoperatorie a sputei, profilaxie antibiotică preoperatorie, renunțarea la fumat cu cel puțin două luni înainte de intervenția chirurgicală (202, 203), deși acest din urmă deziderat nu poate fi totdeauna atins. O

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
spectru larg, hidratare și nutriție parenterală. Din cauza ischemiei incriminată în etiologia colecistitei este adeseori necesară colecistectomia care este preferabil să fie efectuată pe cale laparoscopică. Mortalitatea este crescută din cauza întârzierii diagnosticului și stării biologice precare a bolnavilor. Pancreatita acută în perioada postoperatorie este asociată cu o mortalitate de până la 86% și rareori este o complicație izolată, pacienții respectivi având disfuncții multiple de organ (insuficiență renală, respiratorie, sindrom de debit cardiac scăzut). În patogenia ei a fost incriminată folosirea clorurii de calciu, hipoperfuzia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sunt durata crescută a CEC și necesitatea unor transfuzii masive. Icterul poate însă să apară și la bolnavii fără complicații operatorii. Faptul că 75% din bilirubină este conjugată vine în defavoarea teoriei conform căreia principala cauză o reprezintă hemoliza. Disfuncția renală postoperatorie În definirea disfuncției renale postoperatorii se folosesc drept criterii valoarea creatininei serice postoperator > 2,0 mg/dL sau creșterea nivelului creatininei serice cu cel puțin 0,7 mg/dL față de valorile preoperatorii (221). În primul mare studiu multicentric al disfuncției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și necesitatea unor transfuzii masive. Icterul poate însă să apară și la bolnavii fără complicații operatorii. Faptul că 75% din bilirubină este conjugată vine în defavoarea teoriei conform căreia principala cauză o reprezintă hemoliza. Disfuncția renală postoperatorie În definirea disfuncției renale postoperatorii se folosesc drept criterii valoarea creatininei serice postoperator > 2,0 mg/dL sau creșterea nivelului creatininei serice cu cel puțin 0,7 mg/dL față de valorile preoperatorii (221). În primul mare studiu multicentric al disfuncției renale după revascularizarea chirurgicală a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
creșterea nivelului creatininei serice cu cel puțin 0,7 mg/dL față de valorile preoperatorii (221). În primul mare studiu multicentric al disfuncției renale după revascularizarea chirurgicală a miocardului (221), din 2222 pacienți 7,7% (171 bolnavi) au avut disfuncție renală postoperatorie. Dintre aceștia au necesitat dializă un număr de 30 bolnavi reprezentând 18% din numărul celor cu disfuncție renală, respectiv 1,4% din totalul bolnavilor incluși în lot. Mortalitatea la pacienții ce nu au avut disfuncție renală postoperator a fost de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
s-a constatat afectarea funcției renale după revascularizarea chirurgicală a miocardului rata mortalității a atins 19%. 63% din bolnavii dializați au decedat în perioada perioperatorie. Până în prezent nu există suficiente date provenite din studii mari, multicentrice legate de disfuncția renală postoperatorie. Cu toate acestea, unele din rezultatele publicate (223, 224, 225) sugerează că pacienții cu insuficiență renală cronică preoperatorie avansată (dar fără a necesita dializă) au o incidență și mai mare a disfuncției renale postoperatorii care impune epurarea extrarenală (dializa). Explicația

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mari, multicentrice legate de disfuncția renală postoperatorie. Cu toate acestea, unele din rezultatele publicate (223, 224, 225) sugerează că pacienții cu insuficiență renală cronică preoperatorie avansată (dar fără a necesita dializă) au o incidență și mai mare a disfuncției renale postoperatorii care impune epurarea extrarenală (dializa). Explicația rezidă în reducerea marcată a nefronilor funcționali la acești bolnavi ceea ce îi face mult mai sensibili la maldistribuția fluxului sanguin renal, la creșterea rezistențelor vasculare renale și la scăderea fluxului sanguin renal și a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
foarte ridicat pentru dializă cronică după operația de by-pass aortocoronarian. Din acest motiv, la această categorie de bolnavi este recomandată luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice pentru boala coronariană. Factorii de risc preoperatori (227, 228, 229) pentru disfuncția renală postoperatorie includ vârsta avansată, insuficiența cardiacă congestivă moderată sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală acută se caracterizează prin oligurie (volum urinar < 400 ml/zi), creșterea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de studiu pentru numeroase cercetări în ultimii ani. Analiza a șapte mari baze de date cuprinzând peste 172.000 pacienți la care s-a practicat revascularizare chirurgicală a miocardului (241) a identificat o serie de șapte variabile predictive în ceea ce privește mortalitatea postoperatorie: operația în condiții de urgență, vârsta, sexul, by-pass aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
relativ de 1, s-a constatat un risc relativ de 2,07 la pacienții cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 ani în timp ce pentru bolnavii de peste 75 ani riscul relativ a fost de 3,84. În pofida riscului crescut pentru mortalitatea postoperatorie precoce la pacienții vârstnici, rezultatele pe termen lung sunt încurajatoare și din acest motiv vârsta ca atare nu poate constitui un criteriu de excludere a pacientului de la o eventuală intervenție chirurgicală în condițiile în care nu există comorbidități asociate prohibitive

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
instabilă (5, 6, 7, 8, 9). Într-unul dintre acestea (8), mortalitatea operatorie a fost de 6,8%, cu o incidență a infarctului miocardic perioperator de 7,2%, iar 19% din bolnavi au necesitat balon intraaortic de contrapulsație în perioada postoperatorie. Comparând mortalitatea la 30 de zile, unii autori constată rezultate mai bune în cazul pacienților cu infarct miocardic non-Q tratați medicamentos (5% mortalitate) comparativ cu cei la care s-a practicat intervenția chirurgicală de revascularizare miocardică (12% mortalitate) (10). În

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pectorală instabilă după by-pass-ul aortocoronarian. Leziunea răspunzătoare de simptomatologia acestor bolnavi este localizată în marea majoritate a cazurilor la nivelul unui grefon venos, situație în care atât cardiologia intervențională, cât și o nouă intervenție chirurgicală au un succes limitat. Mortalitatea postoperatorie este mare la pacienții cu angină postinfarct în special dacă intervenția chirurgicală a avut loc la scurt timp de la producerea infarctului miocardic (5, 11). Mortalitatea scade semnificativ de la 50% la bolnavii operați în primele 48 de ore de la producerea accidentului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]