1,302 matches
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174524_a_175853]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174523_a_175852]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174525_a_175854]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174541_a_175870]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174540_a_175869]
-
Ocniței», județul Dâmbovița, si Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel durată optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrica - distrofici și patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174526_a_175855]
-
1 ); - deformări rahitice cu tulburări de postură; - luxație congenitală de șold (unilateral sau bilateral) cu coxartroză secundară și/sau modificări ale coloanei vertebrale, iar formele cu indicație chirurgicală, după realizarea artroplastiei și a adaptării la proteză; - redori și anchiloze congenitale, posttraumatice sau după osteoartrită TBC, redori strânse mono ori bilaterale de șold, genunchi sau combinate, în poziții vicioase, asociate ori nu cu paralizii nervoase; - anchiloze ale coatelor sau umerilor; - pseudartroze (gambă, coapsă, antebraț, braț - neoperabile). 2. Hemofilia A și B, boală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
Colagenoze: a) poliartrită reumatoidă (PR); ... b) sclerodermia: cu tulburări cutanate specifice, care reduc gestualitatea datorită sclerodactiliei; ... c) dermatomiozita; ... d) lupusul eritematos sistemic; ... e) boala mixtă a țesutului conjunctiv - forme severe, rezistente la tratament. ... 4. Afecțiunile articulare degenerative primare sau secundare (posttraumatice, postinfecțioase sau induse de microcristale) în stadiul sever, la nivelul articulațiilor șoldului, bilateral, obiectivate imagistic, fără potențial de recuperare, care determină prin progresia în timp, limitarea mobilității până la anchiloze în poziții vicioase și care împiedică mobilizarea și autoîngrijirea, persoana având
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
afectarea funcției senzitive, tulburări de limbaj, de câmp vizual, neurocognitive, din afecțiuni de etiologie variată: - sechelele bolilor cerebrovasculare și în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice); - afecțiuni neurodegenerative (în mod particular Boala Alzheimer și Degenerescentele Fronto-Temporale), posttraumatice, postinfecțioase, posttumorale; - malformații congenitale; - sechelele după meningoencefalopatii infantile (paralizia cerebrală - cu mai multe forme anatomo-clinice); - bolile prin tulburări de dezvoltare a sistemului nervos; - bolile metabolice genetice ale sistemului nervos central și periferic (în mod particular leucodistrofiile și bolile lizozomale, bolile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
părții superioare a corpului sunt mai problematice, interesează zone vaste de țesut tegumentar, generând îngrijiri speciale: leziuni respiratorii primare, de o gravitate deosebită, precum și alte leziuni asociate; - consecințele secundare în plan psihologic, care determină tulburări psihice asociate (tulburare de stres posttraumatic, tulburare de anxietate generalizată, tulburări afective organice etc.); - instalarea unor complicații majore pe aparate și sisteme afectate secundar: deficiențe senzoriale, insuficiență respiratorie, hepatică, renală; - existența tulburărilor osteoarticulare, musculotendinoase sau/și neurologice secundare de tip paretic/plegic, amputații; - prezența unor stome
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
1 ); - deformări rahitice cu tulburări de postură; - luxație congenitală de șold (unilateral sau bilateral) cu coxartroză secundară și/sau modificări ale coloanei vertebrale, iar formele cu indicație chirurgicală, după realizarea artroplastiei și a adaptării la proteză; - redori și anchiloze congenitale, posttraumatice sau după osteoartrită TBC, redori strânse mono ori bilaterale de șold, genunchi sau combinate, în poziții vicioase, asociate ori nu cu paralizii nervoase; - anchiloze ale coatelor sau umerilor; - pseudartroze (gambă, coapsă, antebraț, braț - neoperabile). 2. Hemofilia A și B, boală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
Colagenoze: a) poliartrită reumatoidă (PR); ... b) sclerodermia: cu tulburări cutanate specifice, care reduc gestualitatea datorită sclerodactiliei; ... c) dermatomiozita; ... d) lupusul eritematos sistemic; ... e) boala mixtă a țesutului conjunctiv - forme severe, rezistente la tratament. ... 4. Afecțiunile articulare degenerative primare sau secundare (posttraumatice, postinfecțioase sau induse de microcristale) în stadiul sever, la nivelul articulațiilor șoldului, bilateral, obiectivate imagistic, fără potențial de recuperare, care determină prin progresia în timp, limitarea mobilității până la anchiloze în poziții vicioase și care împiedică mobilizarea și autoîngrijirea, persoana având
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
afectarea funcției senzitive, tulburări de limbaj, de câmp vizual, neurocognitive, din afecțiuni de etiologie variată: - sechelele bolilor cerebrovasculare și în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice); - afecțiuni neurodegenerative (în mod particular Boala Alzheimer și Degenerescentele Fronto-Temporale), posttraumatice, postinfecțioase, posttumorale; - malformații congenitale; - sechelele după meningoencefalopatii infantile (paralizia cerebrală - cu mai multe forme anatomo-clinice); - bolile prin tulburări de dezvoltare a sistemului nervos; - bolile metabolice genetice ale sistemului nervos central și periferic (în mod particular leucodistrofiile și bolile lizozomale, bolile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
părții superioare a corpului sunt mai problematice, interesează zone vaste de țesut tegumentar, generând îngrijiri speciale: leziuni respiratorii primare, de o gravitate deosebită, precum și alte leziuni asociate; - consecințele secundare în plan psihologic, care determină tulburări psihice asociate (tulburare de stres posttraumatic, tulburare de anxietate generalizată, tulburări afective organice etc.); - instalarea unor complicații majore pe aparate și sisteme afectate secundar: deficiențe senzoriale, insuficiență respiratorie, hepatică, renală; - existența tulburărilor osteoarticulare, musculotendinoase sau/și neurologice secundare de tip paretic/plegic, amputații; - prezența unor stome
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
de zile, iar pentru Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 20 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel, durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrică - distrofici și patologie posttraumatică sau neurologică de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrică este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196788_a_198117]
-
de zile, iar pentru Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie «Dezna», județul Arad, durata optimă de spitalizare este de 20 de zile. 3. La spitalele/secțiile aferente poziției nr. 2 din tabel, durata optimă de spitalizare pentru recuperare pediatrică - distrofici și patologie posttraumatică sau neurologică de tip infirmitate motorie cerebrală pediatrică este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicină fizică și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196787_a_198116]
-
din titlu: violență, traumă, reziliență. Sunt trei teme care au pătruns relativ recent în aria preocupărilor științifice, dar care domină, la nivel internațional, științele socioumane ale ultimilor ani. Dacă trauma, prin consecințele ei nefaste, consistent sistematizate în conceptul de stres posttraumatic, a polarizat cercetările încă din ultimele trei decenii ale secolului trecut, preocupările în direcția rezilienței (deși au debutat cam în aceeași perioadă, pe loturi de copii și tineri expuși violenței) au ieșit în avanscenă aproximativ acum 10 ani. DSM III
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cam în aceeași perioadă, pe loturi de copii și tineri expuși violenței) au ieșit în avanscenă aproximativ acum 10 ani. DSM III (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a III-a) menționează încă din 1980 sindromul de stres posttraumatic, care fusese înregistrat inițial în rândurile foștilor combatanți de război și ale victimelor violurilor. Toate edițiile ulterioare ale manualului (DSM-III R, 1987; DSM-IV, 1994; DSM IV TR, 2000) reiau diagnosticul, aducând precizări și instrumente de recunoaștere și evaluare. în paralel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este centrat pe analiza plurivalentă a traumei și suferinței. în elaborarea acestei părți s-a procedat bifocal. Pe de o parte, s-a urmărit portretizarea cât mai sugestivă și acurată a traumei și suferinței, cu focalizarea asupra sindromului de stres posttraumatic și a fațetelor adiacente (profil neuroendocrinologic, protecție și risc, diagnoză, terapie și prevenție). Pe de altă parte, prin fructificarea amplă a avangardei științifice, s-a realizat un inventar al principalelor etape și/sau evenimente ontogenetice cu potențial traumatic: prenatalitatea, nașterea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca în cele două roluri diferite, opiniile privind violența unui eveniment să difere, datorită raporturilor diferite care apar între emoționalitatea și rațiunea implicate. Un aspect adesea neglijat este acela al martorului la evenimente violente care devine victimă și dezvoltă manifestări posttraumatice, deși violența nu l a vizat în mod direct. în ceea ce privește agresorul, adesea, pentru a evita sau a diminua responsabilitatea și consecințele actului de violență, acesta prezintă o imagine mai puțin gravă asupra evenimentului pe care l-a produs sau construiește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în ultimii ani, mai ales începând cu al șaptelea deceniu al secolului trecut. A fost momentul în care observații făcute asupra foștilor combatanți din războaie au reliefat manifestări comportamentale inexplicabile. Aceste manifestări au fost descrise sub terminologia sindromului de stres posttraumatic, intrând în ediția a treia a DSM1. Edițiile ulterioare au adus precizări și instrumente ajutătoare pentru recunoașterea sindromului și au stimulat cercetările în domeniu. Aceleași manifestări au fost identificate la victimele violurilor și ale abuzurilor sexuale. Violența domestică, impusă atenției
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au fost identificate la victimele violurilor și ale abuzurilor sexuale. Violența domestică, impusă atenției publice și cercetătorilor, mai ales din perspectiva feministă, a căpătat noi dimensiuni de explorare și înțelegere a consecințelor din perspectiva traumei și a sindromului de stres posttraumatic. DSM-5, în curs de apariție în 2012, va menționa sindromul violenței domestice, de sine stătător. Astfel ia naștere un vast capitol al sănătății mentale afectate de violență. De la copilul abuzat, femeia-victimă a violenței domestice, la supraviețuitorii unor situații de violență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ținta actului sau a evenimentului violent, adică victima, precum și martorul își pot simți în pericol viața proprie sau viața celor dragi, ceea ce le va declanșa un sindrom acut de traumă cu potențial de a dezvolta ulterior un sindrom de stres posttraumatic. Reacția la evenimentele violente este însă mediată de propria vulnerabilitate și reziliență. O violență trăită direct de o persoană vulnerabilă va conduce la o stare acută de stres traumatic și posibilitatea dezvoltării ulterioare a unui sindrom de stres posttraumatic. O
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]