4,003 matches
-
rotind cu îndemânare lasou-rile în care urmau să fie prinși viței îndărătnici și capricioși, încă închiși în boxe (padocuri) și care așteptau să se năpustească nervoși spre ținte numai de ei văzute, care i-ar fi scărpinat neîndoielnic între coarne potolindu-i, într-un rodeo inedit ca spațiu și loc de desfășurare, asistență, etc. Lecția văcarului destoinic sumețindu-și mai întâi lebărica și potrivindu-și cureaua, adunându-și și strunindu-și bine cireada este alternată cu scene de rodeo, în care călăreții
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (8) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351227_a_352556]
-
Creatie > ÎN PALMA TA Autor: Adriana Neacșu Publicat în: Ediția nr. 834 din 13 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În palma ta mai lasă-mă să-mi pun obrazul, Să mă cufund în mângâieri cuminți Și cu blândețea lor să potolești talazul Ce-mi zbuciumă sub tâmplele fierbinți. Numai în palma ta cea aspră și muncită Îmi aflu calde mângâieri de catifea, Aduc tribut sărut pe palma ta sortită Să schimbe-n armonii năluci sub fruntea mea. Mai înfioară-mă c-
ÎN PALMA TA de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345729_a_347058]
-
ia deocamdată pentru că nu am acte cu drept de muncă. Doar Andrei a mers la muncă undeva la cules de măsline. Ionuț mi-a promis că o să-mi caute și mie undeva un loc la măsline până când se va mai potoli cu controalele. Xativa, 18 August Azi a fost prima mea zi de muncă. Am mers la cules de măsline la o fermă. Îmi plătește 20 de euro pe zi. Nu mi se pare foarte greu. Ți se dă un fel
JURNAL SPANIOL I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352042_a_353371]
-
da nici măcar o cupă de apă rece! Îi pregătiți masa cu stofe cusute cu aur, dar nu Îi oferiți cu ce să se îmbrace. Ce avantaje obțineți? Spuneți-mi: dacă văzând un nefericit care nu are suficientă mâncare, în loc să-i potoliți foamea, v-ați mulțumi să-i dați o masă de argint, acest om ar putea să vă fie recunoscător? Nu ar fi mai degrabă indignat? La vederea unei persoane acoperite cu zdrențe și tremurând de frig, i-ați oferi în loc de
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
o domnișoară, nu de un domnișor, pentru că scriitorul este consecvent!) - Cineva ne tot pune piedici în muncă. Nu voi pronunța nume, dar persoana este în atenția dumneavoastră ca fiind... Știți dumneavoastră în ce funcție...!! - Ah, înțeleg! Deci nu s-a potolit? - Din nefericire, nu... - Bine, voi lua “măsurile administrative” care se impun. Legăturile ei amoroase, scurte momente de destindere sexuală, și le petrecea pe “teren neutru”, în camerele discrete. Și o victima a cupidității mafioților autohtoni: Dl Pericle Marakis studia atent
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
pierdut prin toate câte a avut.. Aceste bunătăți l-au îndepărtat pe bogat de sânul lui Avraam: "între noi și voi s-a întărit prăpastie mare". Bogatul (din pildă) îi cerea lui Avraam să-l lase pe Lazăr să-i potolească setea. Răspunsul lui Avraam ne interesează acum în mod deosebit. A zis așa: "între noi și voi mare prăpastie este" (este vorba de depărtarea între rai și iad, între fericire și nefericire), este o distanță mare. Aici doar ne pregătim
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
el de o sută de ori". De aceea de multe ori țara noastră este numită: „muzeu sub cerul liber". România mea este țară la răscruce de vânturi, spre soare-răsare dincolo de imensul ocean. Pământul străbun - codrii milenari‚ fântânile cu apă dulce potolind setea aprinsă a călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când destinul va decide să aștearnă peste mine Liniște desăvârșită, de țărână din țărână, Fără pic de nedreptăți, dureri, lacrimi sau suspine, Hotărând c-am potolit sete cu a mea fântână. Când destinul va închide capacul cu-n ultim cui, Renăscându-mă-ntr-o lume doar de mine cunoscută N-am să mai sculptez cuvântul, n-am să fac rău nimănui Nici măcar cu-o biată rimă între lacrimi concepută
DESTIN de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355795_a_357124]
-
cu jind la ea. Nimic mai mult decât o bucată de pâine. O bucată de pâine care a trecut multă vreme de la un deținut la altul, până când s-a găsit unul pe care nu l-a interesat decât să-și potolească el foamea și, împotriva protestelor celorlalți, a desfăcut pachetul. Înăuntru era obucată de scândură, cu care cineva îi ajutase să-și mute speranța de la o zi la alta. Într-una din zile unul dintre ei a fost bătut rău, rău
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
casei cu ceva timp în urmă... Taci! Se târăște șarpele casei Pregătind atâtea surpări și irosiri De abnegații și de competențe- Pe care nu le vom cunoaște vreodată Și îndepărtând atâtea muze Și asta ca un blestem fără a se potoli degrabă Se macină sămânța viguroasă a unei nații A unei generații abia vlăstărite Mai urgisitor, năucitor și de neînțeles Fiii și Fiicele Americii se caută la culoare Numărându-și pigmenții- Zăbrele punctiforme ale soarelui minții- Și hotărând în conclavuri cine
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
a izbucnit teribilul Război Civil. Chiar dacă unii dintre artiști au fost nevoiți să emigreze sau chiar și-au pierdut viața, cum a fost cazul asasinatului neelucidat până astăzi al adoratului Federico García Lorca, muzica și dansul flamenco nu s-au potolit, ci mai degrabă s-au întețit, sfidând fatalitatea. Sărăciți și robiți de drepturi, spaniolii storși de vlagă, lipsiți de mijloacele de a viziona spectacolele flamenco de prin sălile cu pretenții, se adunau în masă prin arenele de lupte taurine, asisitând
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
adunat împreună cu bătrânii, au ținut sfat, au dat ostașilor mulți bani, și le-au zis: „Spuneți așa: „Ucenicii Lui au venit noaptea, pe când dormeam noi, și L-au furat.” Și dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom potoli noi, și vă vom scăpa de grijă.” Ostașii au luat banii, si au făcut cum i-au învățat. ȘI S-A RASPANDIT ZVONUL ACESTA PRINTRE IUDEI PÂNĂ ÎN ZIUA DE ASTĂZI.” ȘI S-A RASPANDIT ZVONUL ACESTA PRINTRE IUDEI PÂNĂ ÎN ZIUA
CINE-MI VA APARA NUMELE MEU BUN? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355353_a_356682]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Ecouri > CÂND „CEI UȘURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CÂND „CEI UȘURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, ÎNȚELEPȚII POTOLESC MÂNIA” Incidentele care au avut loc la Londra luna trecută (august) au fost considerate ca cele mai violente din ultimii 30 de ani. Potrivit poliției londoneze, peste o mie de persoane au fost arestate, dintre care 396 minori. Violențele, care
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
fi cosmic, sperma, ca polenul florii de cîmp, va curge valuri-valuri la ospețele pantagruelice ... Și un rîs nesănătos, ca o tuse măgărească, l-a sufocat, brusc, pe Thomas. Ce vrei să spui ? Ai luat-o razna ... Ba nu! s-a potolit el, ștergîndu-și saliva de pe buze cu dosul palmei; m-a trăznit gîndul că, din clonările astea, nu se vor naște decît catîri, evoluția va încremeni, peste două secole vom fi eterni, ne vom naște în eprubete și fiecare generație va
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
plinesc părinții fecioria prin zestre mai mare, cu sate și cu bani și nemulțumindu-se ginerele lor nici cu aceia, apoi părinții iau pe fiica lor înapoi și lui îi dau voie ca să ia pe alta.” Licurișca însă m-a potolit, amintindu-mi că fetei nu-i stătea capul la măritiș, deocamdată ea spera să-și găsească un nou drum în viață. N-o observasem pe Licurișca. Stătea în genunchi și răsfoia o carte cu imagini tridimensionale, o aglomerare de pete
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
seară erau prilej de veselie mare, copiii se luau la bătaie și Cezar Dunăreanu rîdea de se prăpădea și chiar îi întărîta scornindu-le porecle incredibile, dar Roua îi pleznea peste ceafă, nu cu răutate, ci așa, ca să-i mai potolească, pentru că mai aveau puțin și dărîmau masa cu tot ce era pe ea din mila lui Dumnezeu. Cezar Dunăreanu zicea că o să termine și ea curățenia de primăvară la vară, după ce or culege prunele la toamnă și vor coace țuica
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
amintiri, se schimbase în multe privințe, nu mai era fustangiu, adică mai era, dar cu moderație, devenise mai grav. Fetele vesele de prin oraș se strîmbau dezamăgite, se tîmpise și ăsta, dobitocul, îi pusese nevasta fofoloanca pe gură și îl potolise, era clar! Pagubă-n ciuperci, ziceau ele și cu toate astea îl regretau, pentru că era generos și petrecăreț și nici nu era al dracului cu ele, ca să le scoată ochii și pe multe le ajutase la necaz, cînd n-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
cap, pentru că sînt conștient în sinea mea de valoarea mea esențială! Vascodagama vorbea rar, da' și cînd se pornea ... așa că Afrodita a scîncit, tulburată de patosul pe care îl punea el în cuvintele din care construia idei, și l-a potolit, bine, bine, mămicuțo! și în gura lui, de bărbat asprit de viață, această dulcegărie a sunat umilă și profundă și recunoscătoare, pentru că ea avea dreptate, erau la o petrecere, mai bine să fi glumit și să se fi bucurat de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
In vârtejul lor nebun nu mai văd în jur nimica au călcat-o drept pe coadă pe micuța Mieunica. Mieunica sare-n lături lingându-se pe la bot zău așa copiii aceștia cred că s-au prostit de tot. După ce se potolesc se uită, ia bine seama, praful s-a ales de toate ce ne facem, vine mama! Repede fac bine patul pun și pernele pe el dar cu vaza ce ne facem? Se sperie Floricel. Și ca doi copii cuminți sar
ARE MAMA DOI BĂIEŢI, POEZIE PENTRU COPII DIN VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI; APĂRUT LA EDITURA NICO, TG.MUREŞ, DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356982_a_358311]
-
pe două saltele vechi, umplute cu pănuși de porumb, locul nostru preferat de taifas după-amiază, atingea tulpina nucului din mijlocul curții. Atunci Waldi, câinele rotofei și flocos, lătra scurt, ridicându-se tremurând pe labele din față, iar moșu’ Klesch îl potolea, rostindu-i cu o voce seacă numele: „Waldi!” Cei doi bătrâni purtau invariabil în clipele următoare întâlnirii lor următoarea conversație: „Bună, Sibla!” „Bună, Klesch!” „Mai trăiești, Sibla?” „Mai, Klesch!” Apoi se duceau unul după celălalt, călcând anevoie pe cărăruia pavată
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
absolut cinstit. Adela Popescu, soția mea, are o anumită intransigență. În tinerețe, recunosc, mai trăgeam câte o minciună. Și, într-o zi, ea mi-a zis: “Ascultă, dacă te mai prind, eu le spun că minți!” Sigur că m-am potolit. Imaginea mea se conturează prin relația cât mai activă cu oamenii, care mă ajută să nu devin un însingurat și un mizantrop. Pe de altă parte, prin ceea ce fac. De pildă, se apropie sfârșitul anului, vineri și sâmbătă am la
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
venite de departe. Supărat pe mulțimea de oameni care acum veneau din toate părțile și se adunau prin toate piețele în strigăte de ură și disperare, generalul aruncă cu căciulă în mulțime, apoi, furios, văzând că gloata tot nu se potolește, își smulse toate stelele și decorațiile de pe piept, se dezbracă repede de haină militară și aruncă cu ea în mulțime. După un timp, când mulțimea s-a mai potolit, generalul rămas în cămașă și cu capul descoperit se urcă repede
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
căciulă în mulțime, apoi, furios, văzând că gloata tot nu se potolește, își smulse toate stelele și decorațiile de pe piept, se dezbracă repede de haină militară și aruncă cu ea în mulțime. După un timp, când mulțimea s-a mai potolit, generalul rămas în cămașă și cu capul descoperit se urcă repede pe un zid și, scrutând cu privirea cerul și mulțimea, începu un discurs în felul următor: - “Undeva, între cer și pământ, între vii și morți e o ceată de
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
cuiva. Cam atât lua Neculae de la cei ca el, tot atât de sărmani. Își mai agonisea ceva zile muncă pe la colectiv, niciodată destul de-a mânca pe săturatelea dar nici atât de puțin să nu aibe ce mânca. Vara era mai ușor, putea potoli mai bine cele șapte guri cu câte o zamă de șelată or' urzici, or' zamă de păsulă verde. O ceapă și un pic de slană se mai putea găsi la început de vară, apoi, dacă Domnu' făcea ca găinuțele ei
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
ai durut. Eu pentru tine ai votat: De zece ori în a mea sat, Si de cinci ori în sat vecin. Am vrut să fac o urnă plin, Dar n-ai mai apucat. Ai mei secui nervoși un pic, Să potolești la ei eu zic, Si nu mai spune că, mort-copt, Tu faci județe doi plus opt, Că nu rezolvi nimic! Ei dat la tine și palinca, Si un pui fript, dar nu bei încă; Eu vrei la tine mintea treaza
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]