2,756 matches
-
schimbarea decorului în dramaturgie inițiază premiza înfăptuirii unei noi competențe imaginative. DINCOLO DE CONȘTIINȚĂ - SOMNUL Irecuperabil, visul pe care nu mi-l amintesc dimineața, deține puterea absolută a momentului. Precum redundanța frumosului, somnul privește locul de naștere al dinastiilor. MEMORABILIA - VALOAREA Povestitorului să nu i se petreacă răsuflarea, să fie acoperit de ceată și de vânt, cu puterea unui discurs reanalizat dintr-o perspectivă personală. Mihaela CRISTESCU Sydney, aprilie 2013 Referință Bibliografică: ANNO DOMINI / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ANNO DOMINI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345974_a_347303]
-
de care e preferabil să se sprijine, ca de bastonul pe care-l ține, de fantezie, agățat de braț. Vocea parcă îl conduce, îndreptându-i pașii într-acolo unde vrea să ajungă. E o senzație aproape materială, altceva decât glasul povestitorului, punctând, cu un soi de considerații filozofice sau psihologice, momentele cheie ale acțiunii. Ex. “Este interesant de observat acest carusel al vieții în care oamenii urcă și coboară, intersectându-se atât de diferit “. Își comunică aceste reflecții, pentru a-l
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
vieții în care oamenii urcă și coboară, intersectându-se atât de diferit “. Își comunică aceste reflecții, pentru a-l ajuta pe cititor să pătrundă mai ușor în universul romanesc pe care îl propune. Ori, mai curând, o dedublare a vocii povestitorului care-l terțează cu reflecțiile sale pe autor. În felul acesta, se poate spune că autorul devine eroul principal care-și comunică gândurile și trăirile emoționale. După care reia firul narațiunii de acolo de unde îl lăsase. Un procedeu interesant, parcă
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
bun prilej de remember, de aducere în prezent a unor manifestări și evenimente din trecut. De parcă s-ar fi spovedit unui interlocutor de încredere. Și cine ar putea fi mai de încredere decât propria persoană? Personajul devine, cu alte cuvinte, povestitor, ia locul autorului și-și desfășoară firul gândirii în mod firesc. Așa e și cazul doctorului Eugen Tomescu, care-și relatează povestea iubirii pentru doctorița Pavelescu, colegă de facultate. Câte personaje, tot atâtea povești de viață. Fiecare cu interpretarea lui
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
s-a umplut ochi. La cafeluță au început bancurile, pe șoptite. După hohotele de râs la diferite mese bacurile s-au amplificat și tot vagonul era plin de veselie. Deodată un bătrânel se ridică de la locul său și, în dreptul ultimului povestitor, spune „te rog repetă” Avea un carnețel în mână. Tot vagonul a încremenit. L-au recunoscut pe Zăroni și toate bancurile erau despre el. Securitatea începuse să fie temută. Zăroni, care nu era deloc prost și avea umorul sănătos al
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
amintesc și textul. „Diviziile Hagana și Palmah se alătură diviziei Golani și își așează corturile la Sheih Mons, devenit mai târziu Ramat Aviv, tabără între plantațiile de portocali, cu statul major în baraca în care se împachetau portocale pentru export”. Povestitorul ne amintește momentul, luna Mai a anului l948 ! „Țara noastră, Statul Israel prinde contur pe harta lumii și noi soldații depunem jurământul de credință”. Făcu o pauză. Se simțea în tăcerea lui, conflictul dintre momentul emoțional și cel prezent. Continuă
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi, cele legate de progres, nu-l
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
sărbători pe Eminescu o sărbători în inima noastră și pe Veronica Micle, muza inspiratoare a poetului! Și undeva în apropierea lor, privindu-i cu drag, îmbrățișându-i cu privirea lui caldă, va fi blajinul și hâtrul prieten al lor, Marele Povestitor Ion Creangă! ----------------------------------------------- * Spicuiri din prefața volumului „Veronica Micle, Mihai Eminescu, Ion Creangă”. VERONICA MICLE Elogiul 1 Cum șade lumina ca apa în pahar și chipul ei zâmbind cheamă amurgul Albăstrui orașul În bibliotecă literele cad Pe covor Fibule de onix
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
în postura de „elev“, de „simplu stu¬dent“, ce descoperă universul special consti¬tuit din insulele ma¬gice ce alcătuiesc planeta. Un rol esențial în nararea aventurilor prin care trece Mir îl are Zâna Sorții, care își asumă rolul de povestitor, pe lângă acela de sfătuitor și înger protector al lui: „Eu,Zeița Sorții, care pe acest individ, Mir, după cum am promis, tot timpul l am însoțit, am rămas perplexă când am descoperit că deodată i s a năzărit viața în continuare
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
Aioanei ... 3. Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei despre „chipuri și icoane“ : Chipul Tău, Doamne, în cuvintele noastre... În cartea "Portrete în cuvinte" (Editura Trinitas, Iași, 2007), Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei schița, după cum mai spus și în rândurile anterioară, cu harul povestitorului înnăscut, originar din Țara de Sus a Moldovei, unde "orice cuvânt se preface în poveste și poezie", de parcă "graiul se dă după simțirea sufletului" cum spunea cineva, chipuri și icoane, mai de demult sau mai recente, ale unor vrednici de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
dus buhul. Un lucru notabil este și acela că, Ovidiu Creangă posedă o memorie „de elefant” și că-și amintește, chiar în cele mai mici detalii, întâmplări de acum un veac, ceea ce nu-i e dat orișicui. Înrudirea spirituală cu povestitorul din Humulești este vădită, limbajul spumos, caracterele sunt pregnante și bine delimitate moral, binele și răul, deși coexistă și duc război fără odihnă, lasă loc libertății alegerii și sugestiei și, nu de puține ori, este ales - binele. Cum e și
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
o adevărată tragedie, în timp ce personajele lui Miron Manega filosofează pe marginea unor probleme de viață, arătându-se atotcunoscătoare față de sexul opus. Rafinați psihologi cei mai mulți dintre autori se identifică cu personajele lor, eul liric al narațiunii devenind un alter ego al povestitorului. E drept că unele scrieri au un caracter autobiografic evident precum Ultima toamnă a Valentinei Becart, fragmentul de roman al Mariei Apetroaiei sau narațiunea lui Mihai Știrbu - autori cunoscuți nouă prin preocupările extraliterare - dar și povestirile doamnei Anni-Lorei Marinka, aflată
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
între inepție și discernământ, o aventură, un risc. Chiar și ceilalți, oricât de știutori, de competenți și meșteri în ale expunerii, erau, în comparație cu el, reci și abstracți. Chiar și Nicolae Iorga se dovedea că este mai ales artist și mare povestitor. Nici umbră de academism și profesorat scorțos (ori și bonom) la Nae Ionescu. Ci numai flacără și patimă, îngrijorare, nemilostenie, tehnică detectoare. Era crud și usturător cu sine, cu auditoriul, cu doctrinele"(19). În anii interbelici, ai libertății depline, Nae
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
atent atunci când am rasfoit o carte, la primele cuvinte ale autorului. Din acest punct de vedere, Dl Cornel Marcu dovedește că este un autor direct, în stilul marilor creatori de proză . Pentru că , așa cum spunea Maiorescu undeva, românii sunt mai mult povestitori și nu romancieri.Iată stilul percutant, direct cu care se începe prezenta carte : Simțeam că mă sufoc, că de mai rămâneam un ceas, un ceas măcar, în țarcul plin de murdării, înghesuit printre ceilalți robi, inspirând mirosurile lor puturoase, cu
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
lucru, parcurgând conținutul cărții „Mama Ioana”, savurând textele povestirilor „Sâdor”, pe care autoarea ni l-a și citit la serata literară, „Oală de lut”, „În veci”, „Împărăteasa cu căruțul din lemn”, „Prostia”, „Bunica”, ultimele două amintindu-mi, pregnant, pe inegalabilul povestitor, Ion Creangă, fiecare text lăsând, la final, un spațiu apodictic pentru meditație. Tot în registrul formator ludic se înscriu și poemele doamnei Olimpia Sava, din Galați, prezența în numeroase antologii naționale și internaționale, despre a cărei personalitate multiplă găsim referințe
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
al iubirii părinților mei și m-am născut când pe cer apărea Luceafărul. Sunt o poezie, o creație a lui Dumnezeu care respiră expresie artistică, o Mărie de versuri! Sunt un omuleț hiperactiv și o lipitoare a surprizelor plăcute, un povestitor iubitor de aventuri și de frumos. Sunt licențiată în biologie și masterandă în ecologie și resurse umane, sunt funcționar public la guvern, predau ore de biologie elevilor din anul I la un Colegiu din Chișinău, sâmbăta și duminica activez la
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
ciobanii și părinții mei se întreceau la spus povești sau legende auzite din bătrâni. Uneori, întâmplări ciudate din viața de cioban, și de ce nu de viețuitor cuminte al acestui pământ, binecuvântat de Cel de Sus, erau scoase la iveală de povestitor, adăugând sarea și piperul necesar pentru a ieși povestea bună. Ca să nu rămân nici eu mai prejos decât confrații mei, o să vă povestesc dragi cititori, o întâmplare de care am avut parte într-o iarnă. Iacătă-o, așa cum mi-o
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
grele" amintite mai sus, cărora li se adaugă Răzvan Voncu, în „Luceafărul de dimineață", de exemplu, fixează cîteva dintre coordonatele epicii Magdalenei Brătes¬cu, între care - „perla coroanei", s-ar zice - rămîne povestea, ceea ce naratologia numește "intrigă". Magdalena Brătescu, asemeni povestitorului oriental, al cărui prototip rămîne Șeherezada, rostogolește poveștile, adună și împarte personajele, face o saga și, apoi, scrie despre un furt de bijuterii în casa unei femei prinse în "gheara geloziei"- și cine va citi Casa Diamant va afla cine
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
scopuri, motivații, convingeri, stări afective; au scenarii care se complică pe măsura dezvoltării narațiunii; au episoade cu situații problemă care trebuie rezolvate. Autoarea dă și definiția povestirii: „Povestirea este specie a genului epic în proză, de dimensiuni reduse, în care povestitorul, implicat ca participant, martor sau mesager al evenimentelor, relatează din punctul său de vedere.” Nararea se limitează la un singur fapt epic, iar interesul nu se concentrează pe personaj, ci pe situație, specifică autoarea, venind și cu explicații despre povestirea
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
simplitatea ei”. Întâlnirile de la Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire intervine vocea auctorială, prin fraze de genul: „Trebuie să știți dumneavoastră...” Hanul unifică trei timpuri diferite, al autorului, al povestitorilor și al faptelor povestite. Autoarea vine în continuare cu referințe critice ale principalilor critici și istorici literari, privitor la povestirea sadoveniană: Nicolae Manolescu, Tudor Vianu, Constantin Ciopraga, George Călinescu, Nicolae Iorga. Povestirile de la Han, spune autoarea, „vin să prelungească sub
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
proiectate în mit.” O altă oservație pertinentă a autoarei: „Personajele lui Sadoveanu au în sânge patima istorisirii, a spovedaniei. Condiția lor este mărturisirea într-un limbaj magic și de o melancolie intraductibilă. Un personaj autentic sadovenian este, înainte de toate, un povestitor. Pentru existența sa, voluptatea rostirii este una din voluptățile rare ale vieții. Minciuna, adică literatura, este aceea care îi salvează de o viață primejduită, mediocră, oferindu-le șansa de a supraviețui. Mântuirea lor este povestea, literatura. Hanul, ca povestea poveștilor
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
Twain și Jack London, a rușilor Tolstoi și Dostoievski în proză. Cât de reale sunt descrierile trăite de compatriotul nostru Panait Istrati, Zaharia Stancu, și Marin Preda. Venind la simplitate ne vom reaminti de acele ,,Amintiri din copilărie’’ a neîntrecutului povestitor Ion Creangă, ce trebuie recitite cel puțin odată pe an, pentru deschiderea și destinderea sufletului. În poezie trebuie exemplificat marele Mihai Eminescu în primul rând. De ce? Fiindcă marele poet și-a deschis sufletul pentru noi cititorii. Numai că el a
ÎNCERCĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372639_a_373968]
-
întreaga galerie a țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și destinul povestitorului va fi relevat” (interviu Păunescu-Marin Preda.). Niculae pare a fi până la un punct Marin Preda, Iată o scenă tulburătoare de extaz și visare la moartea părintelui: „Tată, șopti el, eu nu te-am părăsit niciodată, știi bine... Nu ți-am
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor. Dumitru Sinu, nea Mitică - așa cum m-am obișnuit să-i spun și cum de altfel îi spun toți cei apropiați -, nestăvilit povestitor al unor întâmplări din vremuri demult trecute, a știut să-și drămuiască fiecare bucățică de suflet, umplând-o cu amintiri despre oameni și locuri, orânduite după bunul său plac într-un „document” special pe care nu cred că greșesc dacă
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
învățau poezii, alții erau cuprinși în coruri și învățau piese corale. Cineva din cadrele didactice se ocupa de trupa de teatru. Cu totul întâmplător am primit și eu un rol în sceneta; Moș Ion ROATĂ și Unirea, a prea cunoscutului povestitor Ion CREANGĂ. Era un rol secundar, al unui țăran Pantelimon. Avea ceva de spus, nu prea mult, dar nici prea important. Fiind moldovean de origine(județul Suceava) am căutat să vorbesc așa cum vorbeau țăranii în satul meu Petia. În 24
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]