1,526 matches
-
brutalitate pentru că își dorea ca, conținutul să înfrunte cuvintele grele ale lui Ștefan. Citi: „Au curs lacrimi de sănge întunecat cănd ochii tăi au trecut prin mine. M-ai atașat la decor ca pe o haină în cuier.Am îmbătrănit prăfuită și nedorită.Mi-am pierdut inima în negura tristeții, spune-mi ce drum să apuc să o aduc acasă? Ne-am rătăcit unul de altul într-un labirint infinit.” Gavriel simțea nebunia și disperarea înlănțuindu-l.În cele din urma
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
și-l privi. Omul se așteptase la asta, căci își coborî privirile către mâini. Erau neobișnuit de mari pentru trupul acela împuținat. — Dacă domnu’ căpitan nu v-a spus, atunci de ce ați venit ? Avea o voce seacă, ieșind din gâtlejul prăfuit și uscat. La fel veni și tusea, înecându-l. — Pentru că m-au chemat de la Poliție. Ca să identific pe cineva. Înțeleg că pe dumneata. Noroc că mi-a spus administratoarea, madam Gavrilescu. Era speriată rău. — Nu i-am făcut nimic. N-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lăsându-și călcâiele să se bălăngăne. Așteptarea fără rost, ușa întredeschisă fără speranța ca cineva s-o împingă, agitând, astfel, clopoțelul de la intrare, lumea care tânjea, lipsită de noroc, îi dădeau o amară voluptate. Luminile toamnei pătrundeau desperecheate prin vitrinele prăfuite, descoperind și umbrind la întâmplare. Pe podea se întindea o mochetă roasă pe margini și tocită de pașii unor vremuri mai bune. Din loc în loc, acolo unde câte o mobilă stătuse mai mult decât se cuvenea și o apăsase cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pudoare. Mai într-o parte, un calendar agățat strâmb pe perete se împotrivea oricărei evidențe, căci fotografia înfățișa niște munți acoperiți cu zăpadă, ceea ce părea ușor prematur sau din cale-afară de tardiv dacă priveai, atât cât se putea, prin ferestrele prăfuite, la culorile tomnatice ale copacilor. Iar dacă te apropiai cât să citești și data din calendar, ai fi putut vedea că nu doar lunile erau într-o stranie nepotriveală, ci și anul scris cu litere albastre pe moțurile înzăpezite venea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în principiu îndemnul lui Dilthey, de a merge la marii secunzi, la olandezi de pildă. Dar Dilthey nu spusese să rămâi acolo, ci să vii cu ei în cultura mare a Europei. Or, Foucault, il y reste. Rămâne în documente prăfuite de epocă și într-un spectaculos artificial. De fapt, doar într-o problematică. Sigur că problema sexualității este a noastră, a tuturora, până la urmă a întregii naturi, și Linné însuși o dovedește când face clasificarea plantelor pornind în fond de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Diversitatea metodelor de identificare în genetica forensică”, de prof. Dr. Monica Planteanu U.M. F. „Gr. T. Popa” Iași; interogație, tot analitică, retrospectivă dar și vizionară cu titlul „Am progresat or n‐ am progresat?” de dr. Virgil Răzeșu; la rubrica”Dosare prăfuite și uitate” - „Schiță istorică a dezvoltării oncologiei clujene (II)” de prof. dr. Sandu Bologa, profesor consultant U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Clu j - Napoca; dr. Gheorghe Mămuleru Călimănești semnează „Pledoarie pentru terapia balneară”; o pagină „Vitrina cărților medicale” în care semnează dr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
galbenătc "Rudolf Flesch și broscuța galbenă" Un autor cunoscut a scris odată: „Ea intră în cameră și îl servi cu un castron cu căpșuni și frișcă”. Schimbați unele cuvinte, adăugați altele și remarcați efectul: „Ea își târî picioarele în biroul prăfuit și îl servi dintr-un bol de cristal cu căpșuni și frișcă”. Din prima frază nu ați reținut aproape nimic. Nu vă puteți face o imagine a femeii și nici nu puteți să vă imaginați cum se simte ea. Propoziția
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Europa Centrală și Răsăriteană, accentele s-au modificat. Ele nu mai cad pe viața intimă a scriitorului. Experiențele pur livrești nu mai impresionează pe nimeni. „Aventura spiritului” sau doar „a cărții”, „căutarea absolutului”, „descoperirea lumii ascunse a eului” par uitate, prăfuite subiecte de arhivă. Setoși de propria noastră istorie, ținută la secret până acum, vrem să descoperim aventurile individului confruntat cu lumea. Experiența Închisorilor comuniste, exilul, dedesubturile vieții politice totalitare au devenit, astăzi, teme predilecte. Atât pentru autori, aflați la ora
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
conotația pedagogică pe care o avusese În timpurile antichității precreștine n-a mai rămas nimic. Astăzi, elogiul sinuciderii făcut de către Seneca În Despre providență, În care pune În gura zeității supreme fatidicele cuvinte: „Aveți moartea În mână!”, pare o poveste prăfuită, iar seninătatea atotbiruitoare a stoicilor nu mai e decât o legendă derizorie dintr-un timp apus. Bibliografia sinuciderii nu-i poate omite pe marii apologeți, după ce i-a reținut pe prigonitori. Lăsând de-o parte cazurile extreme, precum marchizul de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
forme noi. "Culturile europene au învățat să râdă și să ridiculizeze de la romani", scrie Mihail Bahtin 134, sesizând că specificul mentalității latine trebuie căutat și în deriziune, în negarea savuroasă a lucrurilor până atunci acceptate drept solemne, printre care și prăfuitele postamente literare. De fapt, această înclinație către râs, bună-dispoziție și uneori satiră (Satura tota nostra est!, avea să exclame Quintilianus) a fost atât de puternică încât s-a menținut și după apunerea civilizației latine, în ciuda agelaștilor care au prezervat numai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nimic. Vă salut! Apără-mă Doamne de prietenia Azi ați dat de naiba cu subsemnatul, fiindcă m-am hotărât așa deodată, să devin măcar pentru o zi plicticos. Adică, un fel de pedagog de școală veche, (un remache, mai puțin prăfuit, după cunoscutul Marius Chicoș Rostogan). Astăzi vom vorbi, nu despre „comeată" ci despre ceva la ordinul zilei, o tâmpenie care pusă în practică la modul genial, s-a insinuat mai ceva decât râia în sânul comunității umane, și care infectează
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sportivă și reunește membri fără îndoială înstăriți, dar nu neapărat făcând parte din înalta societate. Aceste asociații sunt în general guvernate de legea din 1901. Nu se mulțumesc doar să pună la dispoziția unor domni mai vârstnici un salon puțin prăfuit, unde să își înșele plictisul și angoasa jucând bridge. Cercurile prezintă în unele cazuri și acest aspect, la anumite ore ale zilei, dar sala de mese, pe care orice astfel de cerc o are, este un loc unde, la prânz
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
intre și el în acel vârtej multicolor, dar în urechi încă-i răsuna glasul fratelui său: „Să nu vii cumva la nuntă, să nu mă faci de râs în fața satului”. Își luă damigeana și sări peste gard înapoi în drumul prăfuit. Cineva povestea apoi că a doua zi l-a văzut dormind pe marginea drumului, undeva departe de sat, cu o damigeană de zece litri goală, alături. Dar din sat a dispărut pentru multă, foarte multă vreme... Un sat numit Cursești
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din cartier. În urma cercului, sub privirile îngrozite ale puținilor trecători, ca o săgetă ieșită din arcul unui vânător de bizoni amerindian, o zdreanță de copil desculț, de vreo cinci-șase anișori, cu pantalonii scurți peste care atârna o cămașă de in prăfuită, se opri din alergat, chiar în fața unui autocamion german în plină viteză, care gonea spre Gherăiești. Surprinși de același eveniment neașteptat, nemaiavând timpul necesar pentru a face cât de cât ceva, atât șoferul cât și copilul, s-au lăsat amândoi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
construcția personajului ales. - VARIANTA 4 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: În decorul acela de la capătul orașului pe care îl vizitez în fiecare noapte de atâția ani de zile, se află un zid dărăpănat în marginea unui drum prăfuit vara, plin de hârtoape, unde vin adesea să mă odihnesc. În dosul zidului, a crescut un salcâm înalt cu frunzișul des care răspândește o umbră binefăcătoare în căldura insuportabilă a zilelor de vară. În iarbă, acolo stau lungit, puțin adăpostit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
despre Paracelsus. Acesta din urmă se retrăsese în atelierul său alchimic, scobit în stîncă, sub nivelul pămîntului. Îi ceru vagului său Dumnezeu, oricărui Dumnezeu, să-i trimită un discipol. În sobă, un foc palid proiecta umbre neregulate asupra athanorului și prăfuitelor alambice. Obosit, Paracelsus moțăia. Deodată, cineva bătu la ușă. Era un necunoscut, care intră și se așeză în tăcere. Colindase trei zile și trei nopți pentru a deveni ucenicul maestrului, pentru care răsturnă pe masă și un șuvoi de galbeni
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
spune că " Era într-un surtuc de peruvian negru, ros, scurt în mîneci și rupt în coate; în niște pantaloni de altă culoare (gălbui mi se pare) scurți, de i se vedea de sub ei pînă la înfășurări ciobotele scîlciate și prăfuite. Pe cap purta, deși era cald deja, căciulă neagră, grea, soioasă, de miel"94. Cacoveanu l-a luat la gazda sa, unde, pe două paturi, dormeau patru "studenți". În aceeași odaie mică, în fiecare seară se improviza un pat și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
doamnei Helseth -, căci, de-acum înainte, „caii albi de la Rosmersholm vor sta prin preajmă zi și noapte”. Rebekka va fi, așadar, înfrântă de dubla povară apăsătoare a trecutului, va fi atrasă, împotriva voinței sale, pe de o parte, în lumea prăfuită a galeriei de portrete strămoșești, iar pe de altă parte, în universul superstițiilor, al credinței nestrămutate în simbolul calului alb, în întoarcerea morților, în puterea lor asupra celor vii. O înfrângere asumată, al cărei semn este șalul alb pe care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
care vor fi apoi doar „modernizate” tehnic, dar care, în însăși esența lor, vor rămâne neschimbate: în acest sens, îl putem califica drept „premodern”. Ceea ce a trezit, de altfel, în mulți regizori, acel gust pentru textele vechi și pentru mijloacele prăfuite care trimit la memorie, cu tot ceea ce ea conține ca transmitere și valorificare a unei moșteniri. Astfel, dimensiunea „arhaică” poate fi păstrată, iar supravegherea în teatru se afirmă în dimensiunea sa străveche, refractară tuturor eforturilor de modernitate, adesea prea explicite
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
infrastructură; interesant; încrucișat; încurcat; îndelungat; înghețat; larg; lat; lene; lin; linie; liniștit; lot; maturizare; merinde; mijloc; miros de ploaie; modalitate; mult; național; necunoscut; negru; nesfîrșit; oale; ocol; pădure; pam-pam; parc; parcurs; pas; pasaj; pași; pavat; pietros; Pitești; podea; podeț; posibilitate; prăfuit; prăpastie; pribeag; primejdii; primejdios; public; pustiu; răscruce; rătăcire; rural; sătesc; semafor; sfîrșit; singur; singurătate; soartă; speranță; spinos; șarpe; terasă; timp; tobă; tovarăș; traseu; trecere; urban; urît; urmă; ușor; vale; verde; vieții (1); 812/186/68/118/2 duce: cară (99
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
măscărit; mînjit; pe mîini; mîzgălit; mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist; trafaret; trist; țară; ucigaș; ud; unt; urîțenie; vagabond; vanish; veselă; vorbi; zburdalnic; zdreanță; zdrențuros; zoios (0); 790/210/71/139/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jos; lemne; leneș; limită; magazin; mansardă; mare; materie; mereu; minciună; miros; mirositor; mizerii; mop; mort; muștar; narcotic; nasol; naștere; neant; neglijență; negură; neîngrijit; nemerituos; nepăsare; neplăcut; nesănătos; de nisip; din ochi; oraș; paf; paragraf; păcat; părăsit; pe; pete; pîclă; pleavă; prăfuit; prăjitură; primar bun; pulberi; pungă; pustietate; putoare; raft; respir; nu pot respira; rîs; roșu; Sahara; la sat; sărăcie; scame; schimbător; scîrbos; scrum; scump; senin; sentiment; singurătate; spală; spăl; de spălat; spulbere; statut; strălucitor; străzi vechi; substantiv; substanță; sufla; sufocare; supărată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); rupt (6); tradiție (6); amintire (5); interesant (5); obiect (5); ruginit (5); străvechi (5); casă (4); haine (4); îmbătrînit (4); tablou (4); valoare (4); deteriorat (3); haină (3); monument (3); de mult (3); murdar (3); nefolosit (3); praf (3); prăfuit (3); rustic (3); strămoșesc (3); tezaur (3); uitat (3); (2); amintiri (2); apartament (2); bătrînețe (2); case (2); castel (2); cărți (2); cîrpă (2); ieșit din uz (2); înstărit (2); lemn (2); lucru (2); moș (2); mucegai (2); neinteresant (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vânează. Joacă de parcă n-ar mai fi jucat nicicând și știind că n-o să mai joace nicicând. Că vremea lui s-a sfârșit și că la capătul drumului nu sunt alți lauri, nu e altă ieșire decât aceasta: banală, ridicolă, prăfuită. Trage linie și din toate socotelile, n-a mai rămas decât freamătul jocului. Iubirile din tinerețe, pe care și le amintește, cum zice regizorul, cu patimă virilă, s-au pierdut în fața scenei pe care Actorul n-a vrut "s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu alte exemple de nereușită a regizorilor străini pe scenele rusești. Asta mă îngrijora. Pe de altă parte, Efremov întâlnea multe greutăți în reformarea teatrului, el, desigur, risca, învitând acest regizor inovator într-o trupă, care plătea tribut rutinei scenice prăfuite, prefăcând un celebru teatru în cel mai "mortal teatru", cum spune Brook, al capitalei sovietice. Dar, în toamna anului 1982, când s-au început repetițiile piesei lui I. L. Caragiale O noapte furtunoasă, regizorul român i-a cucerit pe actorii ruși
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]