1,111 matches
-
următoarele suprafețe: -„Umbrăreștii partea de sus” boierească, 1.003 fălcii și 20 prăjini, -„Umbrăreștii partea de jos”, răzeșească, 1.093 fălcii și 36 prăjini. Rezultă că, în total, suprafața moșiei Umbrărești era, în 1854, de 2.098 fălcii și 56 prăjini, o diferență de 446 fălcii în plus față de aceea înscrisă în situația din 1848, deși în aceasta, credem, intra ori trebuia să fie cuprinsă și suprafața de moșie de la est de apa Bârladului, respectiv a satelor Boziești și Tămășeni. Locul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cărțile hotarnice din 1892 pentru moșiile Ivești și Torcești, Cartea și Planul hotarnic din 1893, întocmite de inginerul C. F. Robescu pentru întreaga moșie a Umbrăreștilor. În Cartea hotarnică Ivești-Torcești se înregistrează suprafața de „4.864 fălcii și peste 60 prăjini”, dar la un loc cu o parte a Blăjerilor, mult mai mici decât a Torceștilor. Iar în Planul Umbrăreștilor aflăm înscrisă suprafața totală boierească, în afara celor 1.093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite în alt loc: fruntași, mijlocași, codași, plus marginalizații social, cu câte 10 prăjini de teren, care nu dispuneau decât de o mică locuință și de nici un fel de inventar gospodăresc. Dar în cuprinsul fiecărei categorii din cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate de reconstituire a substanței din care era alcătuită o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ne dăm seama că și respectivul testator avea o frumoasă gospodărie, așa cum o vor avea și feciorii săi. Tot gospodari de mijloc credem că erau și Costin Gorgan care, în 8 ianuarie 1900, lasă fiului prin act de vânzare „șapte prăjini loc pe care sunt construite una casă compusă din două odăi, acoperită cu stuf și o altă casă compusă din una odaie acoperită cu tablă”, precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Primăria comunei Umbrărești, pe data de 5 octombrie 1905, în care specifică: „D/omnu/l Ghiță M. Stratulat din această comună de 39 ani, căsătorit, plugar, carte nu știe [...], posedă una casă de locuință cu două odăi și șasă prăjini loc; compusă din două odăi, una sală și două etace acoperite cu tablă; mai posedă una căsoaie și una bucătărie învelite cu stuf, imobil aflat între locuitorii clăcași din cotuna Slobozia-Umbrărărești” (subl.n.). Neștiutorul de carte din acest act ținea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Neculcea Sobieschi. În Ordonanța de adjudecare a imobilului se arată componența și starea casei astfel: „...compusă din o odae și o cămăruță, construită de nuiele cu lut, acoperită cu stuf, având și un chiler, cu locul ei aproximativ de 12 prăjini, pe care se află câțiva copaci, înconjurată cu gard de nuiele”. Țăranul datornic care își pierdea casa se numea Neculai Lupu Bulai din satul răzeșesc Umbrărești. Este locul pe care se va stabili mai apoi Gheorghe Dănăilă, tatăl lui Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să primească la fel cu cei din categoria în care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi devine în Legea din 1864 „săteni care n-au meserie de agricultori”, ei primind doar câte 10 prăjini. Tot ca problemă discutabilă ar mai fi de notat un alt aspect. La capitolul suprafețe atribuite în 1864 se precizează: „Nici într-un caz suma locurilor rămase în deplină stăpânire sătenilor nu va fi mai mare decât 2 treimi ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au datu în trei bucăți precum urmează: locuitorilor din Tămășiani și Boziesci pământul de hrană li s-au datu la un locu, dându-se în cotuna Tămășianiloru numai vatra satului. Astfeliu, fig. l care cuprinde 20 de fălci și 32 prăjini, reprezintă cotuna Tămășeni; iaru fig. 2 în suprafacia de 201 fălci și 70 1/2 prăjini este pământulu de hrană al Busoiosceniloru și Tămășianiloru, plus vatra satului a cotunei Busoescii. Inginer-topograf, Lt. Th. Șerbănescu”. Un plan similar s-a alcătuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au datu la un locu, dându-se în cotuna Tămășianiloru numai vatra satului. Astfeliu, fig. l care cuprinde 20 de fălci și 32 prăjini, reprezintă cotuna Tămășeni; iaru fig. 2 în suprafacia de 201 fălci și 70 1/2 prăjini este pământulu de hrană al Busoiosceniloru și Tămășianiloru, plus vatra satului a cotunei Busoescii. Inginer-topograf, Lt. Th. Șerbănescu”. Un plan similar s-a alcătuit pentru terenul acordat locuitorilor silișteni, diferind doar suprafața; trebuie reținut că numai planurile cu loturile reprezentate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stabilit după împroprietărire, vechea vatră fiind în jurul bisericii și pe valea de est dinspre biserică, iar terenul spre apus de sat până în dreptul șoselei ce duce acum la balastiera Condrea, suprafața totală fiind de 175 fălcii și 57 1/2 prăjini în planul lui Th. Șerbănescu. Suprafața totală cuvenită foștilor clăcași de pe moșia Umbrărești a ajuns la 398 fălcii, proprietăresei rămânându-i peste 2.300 fălcii. Numărul locuitorilor împroprietăriți a fost de 130 familii din toate cele trei cătune, iar pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajuns la 398 fălcii, proprietăresei rămânându-i peste 2.300 fălcii. Numărul locuitorilor împroprietăriți a fost de 130 familii din toate cele trei cătune, iar pe categorii obținem următoarea situație statistică referitoare la Umbrărești: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 19 în procente 15% -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 46 „ 36%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 33 „ 25%; -cei care n-au făcut clacă = 31 „ 24%, în total sunt 129 de clăcași împroprietăriți, la care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele trei cătune, iar pe categorii obținem următoarea situație statistică referitoare la Umbrărești: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 19 în procente 15% -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 46 „ 36%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 33 „ 25%; -cei care n-au făcut clacă = 31 „ 24%, în total sunt 129 de clăcași împroprietăriți, la care se adaugă 1 preot, ce primește pentru parohia sa 8 fălcii și 40 prăjini, o parte din această suprafață fiind situată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 33 „ 25%; -cei care n-au făcut clacă = 31 „ 24%, în total sunt 129 de clăcași împroprietăriți, la care se adaugă 1 preot, ce primește pentru parohia sa 8 fălcii și 40 prăjini, o parte din această suprafață fiind situată în perimetrul atribuit siliștenilor și o parte în cel dat Tămășenilor și celor din Slobozia. Aceasta pentru că ambele biserici se aflau pe moșia umbrăreșteană. Faptul că se menționează doar un preot în documente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășenilor și celor din Slobozia. Aceasta pentru că ambele biserici se aflau pe moșia umbrăreșteană. Faptul că se menționează doar un preot în documente, credem că e o eroare, dar fără consecințe în planul mărimii suprafeței, căci 8 fălcii și 40 prăjini era mărimea etalon pentru fiecare moșie, indiferent de numărul bisericilor și preoților slujitori în ele. Tămășenii și cei din Slobozia au devenit proprietari pe terenul din partea sudică a moșiei, ce pleca cu lungimea din malul de est al Bârladului, incluzând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc pe prunt (sic) și trebuie să fi fost și alte denumiri pe file care s-au pierdut, condica fiind deteriorată. În actele de vânzare-cumpărare târzii aflăm următoarele mențiuni și puncte: -Zaharia I. Badiu vinde lui Vasile V. Cristea 11 prăjini loc arabil „la punctul Lacu, în devălmășie cu locuitorii”; -Între Ioan A. Popa și Simion Artenie se face transmitere pentru: Avem motive să bănuim că au fost cuprinse în acest act toate trunchiurile în care a fost divizată moșia Torceștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din ancestrala obște umbrăreșteană. Pe moșia Torcești au fost împroprietărite 114 familii și un preot cu numele Ioan Lupu, loc ce va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25, în procente 22%; -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 51 „ 45%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 18 „ 16%; -cei care n-au făcut clacă cu câte 10 prăjini = 20 „ 17%. Comparând cifrele din această situație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25, în procente 22%; -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 51 „ 45%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 18 „ 16%; -cei care n-au făcut clacă cu câte 10 prăjini = 20 „ 17%. Comparând cifrele din această situație cu acelea din Umbrărești, vedem că locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25, în procente 22%; -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 51 „ 45%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 18 „ 16%; -cei care n-au făcut clacă cu câte 10 prăjini = 20 „ 17%. Comparând cifrele din această situație cu acelea din Umbrărești, vedem că locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a umbrăreștenilor, aceștia având cu 7 fruntași mai puțin, cu 5 mijlocași mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați prin Legea din 1864 „săteni ce n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” nu au plătit nici un fel de răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clacă” nu au plătit nici un fel de răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile boierești”. Că acestea reprezentau atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]